Din istoria celui mai groaznic atentat din istorie. Desi Khalid Sheikh Mohammed a recunoscut ca a fost creierul atentatelor din 11 Septembrie 2001, după 20 de ani, rudele victimelor inca asteapta procesul

În ultimii 20 de ani, am urmărit o fantomă: omul care a creat singur atacurile teroriste comise pe 11 Septembrie 2001 în New York şi în Washington şi a aruncat SUA într-un război împotriva terorismului care continuă şi în zilele noastre.

„Fantoma” se numeşte Khalid Sheikh Mohammed, supranumit „KSM”. KSM este un inginer pakistanez cu studii în SUA care, în calitate de comandant operaţional al reţelei teroriste al-Qaeda, a orchestrat şi alte zeci de comploturi şi atentate în întreaga lume soldate de cele mai multe ori cu victime în rîndul civililor, atît americani, cît şi cetăţeni ai altor ţări, scrie Josh Meyer, corespondent pentru chestiuni de securitate internă la USA Today.

Cu toate acestea, de la capturarea sa, în 2003, Mohammed este ţinut ţinut ascuns de Administraţia americană, care nu l-a adus cu adevărat în faţa Justiţiei deşi a pretins mereu că vrea să facă acest lucru. Aşadar, ceea ce a făcut – şi, mai important, de ce a făcut? – rămîne în mare parte o necunoscută pentru public, cu excepţia unor informaţii vagi.

În prezent, KSM stă în epicentrul unor întrebări supărătoare despre teroare şi conflictele epocii noastre, care a fost zdruncinată într-o dimineaţă de Septembrie cu soare şi cer senin. Oare cineva despre care Administraţia americană a recunoscut că l-a torturat poate fi judecat şi condamnat la moarte pentru mărturisiri despre infracţiuni obţinute prin constrîngere? Poate fi tratat cel mai grav act terorist din istoria omenirii în temeiul unor legi existente încă de la înfiinţarea SUA? Sau atacurile din 11 Septembrie au fost atît de monstruoase pentru societate încît autorii lor pot fi pur şi simplu judecaţi fără să li se ofere o ocazie reală de a contesta acuzaţiile împotriva lor?

Fantoma şi dovezile

„La şase luni de la atacurile din 11 Septembrie, un agent FBI mi-a spus un secret şocant şi strict clasificat”, dezvăluie jurnalistul Josh Meyer. „S-a întîmplat într-un pub, la doar cîteva blocuri distanţă de fostul World Trade Center. La acea vreme, toată puterea Armatei şi a agenţiilor secrete americane se concentra pe găsirea lui Osama bin Laden, liderul al-Qaeda, considerat principalul vinovat de cele mai grave atacuri teroriste din epoca contemporană. Dar agentul, care participa la o petrecere de pensionare a unuia dintre colegii săi din echipa de anti-terorism, a mărturisit că FBI a aflat despre un bărbat care ar fi mult mai vinovat decît Bin Laden în ceea ce priveşte atacurile teroriste din SUA, fiind vorba de cineva care s-a ocupat de fiecare aspect al operaţiunii. În plus, era suspectat de orchestrarea altor operaţiuni de acest tip pe glob, unele dintre ele pe cale să se producă. (...)

Numele: Khalid Sheikh Mohammed”, scrie Meyer în USA Today.

Josh Meyer, care s-a ocupat în Vara anului 2001 de ameninţările al-Qaeda pe teritoriul american, spune că a contactat mai multe surse din Administraţie, inclusiv un oficial de rang înalt de la Casa Albă responsabil de securitate naţională, dar nimeni nu ştia nimic despre KSM.

Locurile atentatelor au devenit scene de crimă pentru FBI, iar procesul obositor de colectare a dovezilor s-a extins pe plan global. FBI şi-a numit ancheta PENTTBOM – de la Pentagon cu două litere T în onoarea Turnurilor Gemene. Robert Mueller era de doar o săptămînă în postul de director al FBI în momentul atacurilor, dar a trimis imediat agenţi în Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi în alte puncte operaţionale ale al-Qaeda.

„I-am urmat, iar pînă în Iunie (2002, n. red.) aveam suficiente informaţii pentru a publica o poveste despre KSM şi despre efortul secret al SUA de a-l prinde”, afirmă Josh Meyer.

Cu ajutorul FBI, asociaţii lui KSM au fost prinşi unul după altul. Însă toţi au fost predaţi rapid CIA, care i-a urcat în avioane şi i-a băgat închisorile sale secrete. KSM a tot încercat să scape, dar a fost prins în cele din urmă în Martie 2003, la Rawalpindi, în Pakistan.

Odată ajuns pe mîna CIA, a fost supus torturii într-un efort de obţinere a unor informaţii despre viitoare atacuri. De ce pe mîna CIA? După 11 Septembrie 2001, Administraţia Bush a luat portofoliul de combatere a terorismului de la agenţii FBI şi procurorii federali şi l-a dat CIA şi Pentagonului.

KSM a fost supus de 187 de ori simulării înecului şi altor tehnici de „interogare îmbunătăţită”, aşa cum le-a numit eufemistic administraţia Bush, potrivit unui raport al Senatului privind programul de tortură al CIA. Supunerea la tortură a durat doar cîteva săptămîni, interval de timp în care Mohammed a pierdut rapid mai mult de 50 de kilograme (o treime din greutatea corporală în momentul arestării).

Dar Mohammed şi ceilalţi suspecţi au fost interogaţi în închisorile CIA pînă în Septembrie 2006, cînd Preşedintele Bush a anunţat transferul lor la Guantanamo pentru un proces în faţa comisiei militare.

Avocaţii apărării au pornit de la ideea că Mohammed şi ceilalţi suspecţi nu ar putea avea parte niciodată un proces echitabil. Nu mai conta faptul că acesta a recunoscut în prima sa înfăţişare la Guantanamo că este responsabil pentru 11 Septembrie „de la A la Z”. În opinia lor, nici una dintre mărturisirile lui Mohammed nu conta, deoarece le dezvăluise în urma supunerii la tortură.

„Am participat la audierea din 10 Martie 2007 şi am asistat din spatele unui perete despărţitor din sticlă cum Mohammed revendica efectuarea a cel puţin 31 de atacuri teroriste din calitate de «comandant operaţional militar în străinătate sub conducerea şeicului Osama bin Laden şi a doctorului Ayman al-Zawahiri». Mohammed a continuat apoi să admită şi să afirme fără constrîngere un şir lung de alte comploturi şi atacuri.

S-a lăudat că este responsabil de toate, inclusiv de plănuirea (11 Septembrie) şi instruirea celor 19 deturnători. (...) El a spus că este direct responsabil de programul de arme biologice al al-Qaeda, inclusiv de producerea de antrax şi bombe murdare. Şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul din 1993 de la World Trade Center, în cazul căruia nepotul său Ramzi Yousef a fost condamnat la închisoare pe viaţă.

A fost responsabil, după spusele sale, de plănuirea, instruirea, supravegherea şi finanţarea aşa-numitului al doilea val de comploturi post-11 Septembrie, vizînd cei mai mai înalţi zgîrie-nori din America, inclusiv Turnul Bibliotecii din Los Angeles, Turnul Sears din Chicago şi Empire State Building din New York. (...)

Mohammed şi-a asumat responsabilitatea pentru operaţiuni de distrugere a unor nave militare şi petroliere americane pe rute maritime cheie, de a arunca în aer Canalul Panama şi de a asasina cîţiva foşti Preşedinţi americani, inclusiv pe Jimmy Carter”, relatează Josh Meyer.

În timp ce KSM îşi asuma vina, anchetatorii suspectau că nu urmăreşte decît să deturneze atenţia de la cei din libertate care pot plănui aceste atacuri. Dar multe dintre afirmaţiile lui Mohammed erau adevărate, fiind susţinute de dovezi colectate de FBI în urma raidurilor din Pakistan şi din alte ţări, inclusiv în calculatorul găsit asupra sa în momentul capturării, afirmă jurnalistul american.

Omul care şi-a făcut o misiune a vieţii din capturarea lui KSM

În culise, FBI a lucrat în linişte pentru a salva dosarele deschise împotriva inculpaţilor din 11 Septembrie, trimiţînd aşa-numite „echipe curate” la Guantanamo pentru o obţine noi mărturii, de această dată fără constrîngere.

Miezul dosarului KSM ar consta în cele din urmă din confesiunile făcute de acesta în 2007 lui Frank Pellegrino. Un fost contabil şi avocat reconvertit în agent FBI, Pellegrino a început să-l vîneze pe KSM în 1993, după primul atentat de la World Trade Center.

În cea mai mare parte a deceniului 1990-2000, Pellegrino şi colaboratorul său Matthew Besheer l-au urmărit pe Mohammed în aproape toate călătoriile sale prin Asia, Orientul Mijlociu şi chiar America Latină. S-au tîrît inclusiv prin junglele din Filipine pentru a-i intervieva amicii şi femeile cu care se întîlnea. În 1996, a obţinut un rechizitoriu federal împotriva KSM.

Dar, la fel ca alţi agenţi FBI din domeniul anti-terorismului înainte de 11 Septembrie, Pellegrino nu a avut opţiunea de a-l elimina pe KSM cu o lovitură cu drone sau pur şi simplu de a-l sălta pe ascuns, aşa cum a putut să facă CIA după atacuri. În ​​1996, FBI a trebuit să solicite ajutor din partea Guvernului de la Doha pentru a-l aresta pe Mohammed, dar acesta a fost salvat de ţara gazdă.

La începutul anului 2007, după 13 ani de vînătoare, Pellegrino a fost informat că avea să aibă şansa de a sta faţă în faţă la o masă de interogare cu KSM. S-a întîmplat într-o după-amiază însorită şi strălucitoare, Pellegrino fiind însoţit la Guantanamo de un analist de la sediul central al FBI. Toţi cei de la Guantanamo erau nerăbdători să asiste la o confruntare între un terorist şi agentul care îl urmărise în lumea întreagă.

În schimb, în locul unei confruntări, Pellegrino a stabilit încet-încet o relaţie cu mai vechiul său duşman. A început discuţia informîndu-l că a fost pe urmele sale în Pakistan şi la Manila înainte de a încerca să-l aresteze în Qatar.

„Ah, deci tu eşti acela”, a răspuns KSM, adăugînd că ştia de prezenţa agentului FBI în Qatar şi chiar şi numele hotelului la care era cazat, scrie Meyer.

FBI-ul a continuat să lucreze în linişte la dosarul 11 Septembrie 2001, fiind stimulat parţial de îngrijorarea că interogările efectuate de CIA au adus dovezi fie inadmisibile, fie prea controversate pentru a fi prezentate într-un proces pentru crime de război.

Potrivit lui Meyer, unul dintre motivele stagnării dosarului este că agenţii CIA i-au interogat pe KSM şi pe ceilalţi suspecţi mai degrabă cu scopul de a strînge informaţii pentru a opri atacuri viitoare, nu pentru construirea unor cazuri bazate pe dovezi care ar putea fi aduse în faţa unui Tribunal, chiar şi militar. Şi chiar dacă informaţiile din interogatoriile CIA ar fi fost permise, FBI şi Pentagonul credeau că exista riscul ca procesele să se concentreze asupra acţiunilor CIA, nu a acuzatului.

„Oameni precum KSM trebuie să fie traşi la răspundere”, spune Jumana Musa, de la Amnesty International. „Este o adevărată tragedie ca accentul comisiilor să nu se axeze pe examinarea conduitei lui Mohammed şi a celorlalţi (suspecţi, n. red.), ci asupra CIA”, subliniază ea într-o discuţie cu Josh Meyer.

Un alt motiv ţine de felul în care au fost păstrate dovezile obţinute în timpul raidurilor comune SUA-Pakistan, şi anume dacă au respectat procedurile prevăzute pentru manipulare şi stocare pînă la predarea finală. În ciuda faptului că riscă pedeapsa cu moartea pentru rolurile lor în atacurile din 11 Septembrie, Mohammed şi un presupus complice s-au plîns de activitatea Tribunalului.

„Nu suntem într-o situaţie normală. Suntem în iad”, i-a spus Mohammed judecătorului militar, colonelul Ralph H. Kohlmann.

„Aşteptarea este dureroasă”

Asta s-a întîmplat acum nouă ani, iar de atunci dosarul nu s-a mişcat deloc. Cel puţin cinci judecători au venit şi au plecat între timp. Procurori-cheie şi avocaţi ai apărării – inclusiv avocatul şef al KSM, David Nevin – s-au retras sau s-au reorientat către altceva, unii din pură frustrare.

Fiecare dintre aceste tranziţii a provocat şi mai multe întîrzieri şi ciocniri pe cale legală. În această săptămînă, la 15 ani de la transferul la Guantanamo şi la 20 de ani de la atacurile din 11 Septembrie, KSM s-a întors din nou în instanţă. Însă avocaţii apărării se opun unor proceduri care, susţin ei, le-ar priva clienţii de un proces echitabil – şi publicul american de un verdict transparent, corect şi legitim.

Carie Lemack, a cărei mamă a murit în primul avion care a lovit World Trade Center, a urmărit saga KSM încă de la început.

„Rudele victimelor nu trebuie să aştepte 20 de ani sau mai mult după crimă pentru a avea parte de un proces împotriva acuzaţilor”, a declarat Lemack într-un interviu acordat lui Josh Meyers.

„Aşteptarea este dureroasă şi pare să nu se mai încheie, deoarece noi obstacole apar unul după altul”, adaugă ea.

„Ţi se frînge inima” că încă nu s-a făcut dreptate în acest caz, spune la rîndul său Pellegrino.