Încetarea focului în Siria e tot mai îndoielnică. Acest fapt nu ar trebui însă să mire pe nimeni: săptămîna trecută ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că, deşi a fost semnat un acord de pace, Rusia va continua să bombardeze grupările pe care le consideră teroriste.

Din momentul intervenirii Rusiei în Siria, dinamica evenimentelor din regiune s-a schimbat. Regimul Assad, care era cu un picior în prăpastie, astăzi e sigur că e salvat şi că va reuşi să-şi reîntoarcă controlul asupra teritoriilor pierdute. Forţele care-l susţin pe Assad avansează. De ce, în această situaţie, Putin şi Assad ar trebui să se oprească?!

Singurul lucru neclar e ce anume a sperat să obţină secretarul de stat al SUA John Kerry de la înţelegerea cu Lavrov? Poate doar o nouă posibilitate să-i critice pe ruşi. Dar anume SUA practică diplomaţia în serviciul agresiunii militare.

Scopul cel mai apropiat al lui Putin este să întoarcă puterii legitime din Damask oraşul Aleppo şi să ofere kurzilor posibilitatea de a crea la nordul ţării o autonomie. După această etapă – să se folosească de negocierile organizate de ONU şi să-şi consolideze poziţiile în regiune. La baza acestui plan e convingerea lui Putin că statelor din Uniunea Europeană, care deja s-au certat între ele din cauza imigranţilor, le trebuie pacea cu orice preţ şi că Obama deja a încetat tentativele (nu prea active ) de a scăpa de Assad.

În calitate de recompensă pentru UE şi SUA Putin va promite să bombardeze Statul Islamic din Nordul Siriei în mod strict coordonat – pentru a amplifica eforturile insuficiente ale coaliţiei create de Obama. Putin chiar ar putea fi de acord să-l sacrifice pe Assad, cu condiţia ca locul lui să-l ia cineva acceptat de Rusia.

În plan global strategia lui Putin se justifică şi dă rezultate. Motivul principal care l-a determinat să trimită armata în Siria – să oblige Occidentul să recunoască Rusia în calitate de stat puternic. În plus, Kremlinul îşi prezintă acţiunile sale doar ca pe o reacţie la provocările SUA şi aliaţilor lor. În opinia lui Putin, Maidanul ucrainean a fost un scenariu occidental, cu scopul de a rupe Ucraina de Rusia. La fel şi războiul din Siria – a fost conceput ca să debarce regimul Assad. Acum, însă, Occidentul are ce a meritat.

Încă un bonus pentru Moscova este valul imigranţilor în Europa, care va creşte în urma acţiunilor ruşilor în Siria. Iar o Uniune Europeană slăbită va permite Moscovei un control mai mare în Georgia, Belarus şi Ucraina.

După The Economist, Marea Britanie