Igor Grosu: „nu o să ne lase Rusia de capul nostru”

* Igor Grosu a declarat că revenirea lui Dorin Recean în viața publică a fost dictată de contextul regional complicat și de nevoia Republicii Moldova de experiență în domeniul securității și al gestionării crizelor. Potrivit acestuia, decizia a venit în urma unor discuții interne și a evaluării riscurilor cu care se confruntă Republica Moldova. „Noi atîtea procese am pornit. Suntem într-un proces foarte amplu, acum se începe negocierea. O să fie încă provocări, pentru că nu o să ne lase Rusia de capul nostru după patru înfrîngeri care le-a suportat. Nu, nu lasă niciodată”, a afirmat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a subliniat că Dorin Recean rămîne un punct de sprijin pentru echipa de guvernare, fiind consultat frecvent în chestuni sensibile. „Îl telefonăm atunci cînd apar întrebări sau cînd știu că are memorie instituțională la capitolul acesta”, a spus Grosu, menționînd că experiența acumulată de Recean în gestionarea crizelor și în domeniul securității a fost decisivă pentru a reveni într-o nouă formulă.

* Joi și Vineri, examinează patru proiecte care vizează armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat emis de Parlament, este vorba de proiectele de lege privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice, sectoriale și concesiuni; delimitarea regimului de antrepozit și de producție în zonele libere; regimul explozivilor de uz civil, precum și proiectul de modificare a Codului contravențional, care vizează activitățile comerciale cu dispozitive ilicite. În ordinea de zi se regăsește și proiectul de lege care prevede plafonarea salariilor conducătorilor unor autorități publice autonome.

* Procesul legislativ din Republica Moldova va fi reglementat de un Cod, care va înlocui Regulamentul Parlamentului, adoptat în 1996 și considerat depășit de autorități, transmite IPN. Potrivit Legislativului, adoptarea Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului răspunde necesității implementării recomandărilor Comisiei Europene din rapoartele de extindere pentru 2024 și 2025 și a alinierii la acquis-ul comunitar. Noul Cod va stabili clar distribuția sarcinilor între principalele organe ale Parlamentului: Biroul permanent, comisiile permanente și forul legislativ, reunite în ședințele plenare. Proiectul va fi supus consultărilor publice începînd cu luna Februarie 2026.

* ”Dacă vrei să rezolvi o anumită problemă, trebuie să ai acest scop de a o rezolva. Dacă nu-l ai și dacă ai varianta de a intra în Uniunea Europeană (UE) fără Transnistria, atunci pierzi”. Declarația a fost făcută recent de către Președintele DAAC Hermes SA, Vasile Chirtoca, președintele Federației de Box din Moldova, în cadrul emisiunii online UNInterviu. "Dacă vrem să intrăm în UE. Eu cred că noi, în primul rînd, trebuie să reunim țara noastră. Aceasta trebuie să fie prima condiție, după care ar trebui să ne gîndim la UE. Dacă vrei să rezolvi o anumită problemă, trebuie să ai acest scop de a o rezolva. Dacă nu-l ai și dacă ai varianta de a intra în UE fără Transnistria, atunci pierzi. Dacă ai însă scopul să reunești țara, să crească deodată piața, volumul economiei, să avem energie electrică mai ieftină, pentru că Nistrul, care este cel mai mare în Europa, va deveni unul intern, întrucît, în prezent, el este ca Prutul, pe care noi, practic, nu-l folosim, dar dacă va deveni un rîu intern, vor putea fi dezvoltate foarte multe domenii: turismul, de exemplu, se vor dezvolta și satele din zonă. Așadar, trebuie să ne punem scopul principal – reintegrarea țării”.

* Datoriile pe care Guvernul le are față de fermieri ar putea fi transformate în obligațiuni de stat, este o soluție analizată de autorități pentru a facilita accesul agricultorilor la finanțare bancară. Anunțul a fost făcut de ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV. Ministra susține că această măsură ar putea oferi fermierilor mai multă flexibilitate în relația cu băncile. Potrivit oficialului, una dintre principalele probleme cu care se confruntă agricultorii este lipsa garanțiilor necesare pentru obținerea creditelor. Transformarea datoriilor statului în obligațiuni ar putea constitui un instrument financiar recunoscut de instituțiile bancare, oferind astfel mai multă siguranță în negocieri.

* Igor Dodon a criticat promisiunile PAS privind integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, calificîndu-le drept „o momeală electorală”. ”În timpul campaniei electorale am avertizat că promisiunile PAS privind o integrare rapidă în Uniunea Europeană nu sunt decît o momeală electorală. Și iată că, la începutul acestei săptămîni, de la Bruxelles a venit un semnal foarte clar: pînă la sfîrșitul anului nu este preconizată începerea procesului de negocieri. Acest lucru se datorează mai multor factori: legarea Republicii Moldova de Ucraina în cadrul acestui proces; numeroasele probleme interne, de la starea economiei pînă la problema transnistreană nesoluționată; lipsa unei poziții unice și coordonate în interiorul Uniunii Europene. Avînd în vedere toate acestea, există motive să credem că, în viitorul previzibil, negocierile nu vor începe”, a declarat Igor Dodon.

* Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se arată nemulțumită de creșterea salariului minim și a celui mediu lunar pe economie cu doar 15% și, respectiv, 8%, de la 1 ianuarie 2026. „Suma de 6.300 lei (salariul minim pentru anul viitor) nu acoperă necesitățile vitale ale salariaților și nu îi scoate din sărăcie, nu asigură un trai decent pentru lucrători și familiile acestora și nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a majora salariul minim la 10.000 lei pînă la finale mandatului său, așa cum este prevăzut în Programul de activitate UE, Pace, Dezvoltare”, menționează sindicaliștii.

* Profesori din mai multe instituții de învățămînt din Republica Moldova au organizat, Marți dimineață, proteste în interiorul școlilor, solicitînd majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Acțiunile s-au desfășurat sub genericul „Demnitate pentru educație”, cadrele didactice afișînd foi și cearșafuri albe, ca simbol al demnității profesionale și al nemulțumirii față de nivelul actual al remunerației.

* Miercuri, În marja Conferinței diplomatice dedicate adoptării Convenției privind stabilirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, desfășurată la Haga, Regatul Țărilor de Jos, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut întrevederi cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, cu președinta Senatului, Mei Li Vos, și cu Președintele Camerei Reprezentanților, Thom van Campen. Discuțiile s-au axat pe aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos, pe dialogul politic și pe cooperarea în domenii de interes comun. Un subiect distinct al întrevederilor l-a constituit pacea și securitatea, în contextul regional actual, precum și eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența și capacitatea de a face față provocărilor de securitate. (M.C.)