Atacurile repetate cu drone și rachete lansate de Ucraina provoacă tot mai multe probleme în Crimeea anexată de Rusia. Întreruperile de curent și apă, penuria de combustibil și scăderea numărului de turiști alimentează nemulțumirea localnicilor, care spun că viața de zi cu zi a fost grav afectată de campania Kievului de distrugere a infrastructurii peninsulei, arată The Guardian.

Mai întîi, oaspeții au încetat să mai vină. Pe măsură ce dronele și rachetele ucrainene au bombardat Crimeea pe tot parcursul primăverii și pînă în vară, turiștii ruși au început să-și anuleze rezervările la mica pensiune pe care Marina o administrează în Evpatoria, o stațiune de pe coasta Mării Negre a peninsulei.

Apoi, benzina a început să se împuțineze, îngreunînd aprovizionarea pensiunii cu alimente și alte produse de bază. Acum, curentul electric și apa curentă sînt întrerupte o mare parte a zilei, tocmai cînd căldura verii se instalează.

„Timp de 12 ani ne-au spus că Crimeea era protejată 100%”, a spus Marina, referindu-se la promisiunile făcute de oficialii ruși de cînd au anexat-o de la Ucraina în 2014. „Și apoi, în decurs de o lună, am fost aruncați înapoi în Epoca de Piatră - fără electricitate, fără apă, fără combustibil.”

„Am fost aruncați înapoi în Epoca de Piatră”

De la începutul acestui an, Kievul a lansat cea mai amplă campanie aeriană susținută împotriva Crimeei, vizînd atît peninsula, cît și căile de transport terestre și maritime care o leagă de Rusia. Locuitorii se confruntă cu cele mai grave perturbări ale vieții cotidiene de la anexarea acesteia în 2014. 

A fost prima regiune aflată sub control rusesc care s-a confruntat cu penuria acută de combustibil auto, care s-a extins ulterior și în Rusia. Autoritățile instalate de Kremlin au declarat luna trecută starea de urgență și au interzis temporar vînzările către șoferii particulari, în încercarea de a păstra rezervele pentru armată și serviciile de urgență.

Însă, pe măsură ce dronele ucrainene au început să vizeze din ce în ce mai mult infrastructura energetică a peninsulei, criza a depășit rapid problema benzinei. Potrivit unei analize realizate de „The Guardian”, peste 70% dintre cei aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Crimeei s-au confruntat cu o formă sau alta de întrerupere a alimentării cu energie electrică, iar mulți dintre ei au ajuns acum să petreacă mai multe zile consecutive fără electricitate sau apă curentă.

Interviurile realizate cu peste o duzină de locuitori din toată Crimeea au evidențiat un sentiment tot mai puternic de abandon și frustrare atît față de autoritățile instalate de ruși, cît și față de Moscova, pe măsură ce Kievul încearcă să transforme peninsula „într-o insulă”, arată The Guardian.

Festivalurile, taberele de vară și evenimentele de pe plajă care odinioară animau sezonul turistic din Crimeea au fost anulate. În locul lor, s-au format cozi lungi la benzinării și o căutare zilnică a unui loc unde să faci un duș și să-ți încarci telefonul. „Supraviețuim, nu trăim”, a spus un locuitor.

„Oamenii vînează combustibil de parcă ar fi în «Jocurile Foamei»”

Aleksei, un localnic din Crimeea care a susținut anexarea peninsulei de către Rusia în 2014, spune că restaurantul său a fost aproape gol în această vară, deoarece turiștii au stat departe, în timp ce penuria și rutele de aprovizionare întrerupte au făcut din ce în ce mai dificilă procurarea de produse proaspete din afara peninsulei.

„Autoritățile au insistat în continuare că Crimeea era pregătită pentru orice. Literalmente orice. Se pare că autoritățile nu au reușit să se pregătească pentru cel mai rău scenariu”, spune el. „Oamenii vînează combustibil de parcă ar fi în «Jocurile Foamei».”

La fel ca alți intervievați de ziarul „The Guardian”, Aleksei a cerut ca numele său de familie să nu fie dezvăluit din motive de securitate. Crimeea găzduiește unul dintre cele mai omniprezente și represive aparate de securitate din Rusia, ceea ce a determinat multe persoane să se teamă să vorbească deschis. Manifestările publice de dizidență sînt rare.

Comentariile de sub postările oficialilor de pe rețelele sociale au fost însă inundate de cereri de ajutor din partea unor persoane care spun că nu pot lua legătura cu rudele, nu pot cumpăra alimente sau nu pot face față întreruperilor prelungite de curent.

„Belogorsk este fără curent electric de mai bine de 70 de ore, iar tot ce primim sînt doar promisiuni”, se arată într-unul dintre zecile de comentarii adresate șefului Crimeii numit de Rusia, Serghei Aksionov.

Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional!

Grupurile locale de pe Telegram s-au transformat în ghiduri improvizate de supraviețuire, locuitorii schimbîndu-și sfaturi despre locurile unde tocmai a sosit combustibil, setînd alarme pentru eliberarea cupoanelor tîrziu în noapte, distribuind hărți cu cozile cele mai scurte și informîndu-se reciproc despre cartierele care încă au curent electric sau apă curentă.

De cînd a fost anexată de Rusia în 2014, pe fondul tulburărilor provocate de revoluția Maidan din Ucraina, care l-a înlăturat de la putere pe președintele pro-rus al țării, Crimeea s-a transformat într-unul dintre cele mai importante teritorii din punct de vedere strategic pentru Kremlin.

În 2022, a devenit principalul punct de plecare pentru invazia sudului Ucrainei, unde forțele ruse au avansat mult mai rapid decît în asaltul eșuat asupra Kievului. De la invazia pe scară largă, infrastructura sa militară a fost utilizată pentru atacuri aeriene și sprijin pe cîmpul de luptă. Moscova a încurajat, de asemenea, sute de mii de ruși să se stabilească pe peninsulă.

Anexarea din 2014 - a unei regiuni considerate de mulți ruși ca fiind una dezirabilă, cu climă caldă și plaje - a făcut ca popularitatea lui Vladimir Putin să crească vertiginos și, timp de ani de zile, sărbătorile anuale care marcau „întoarcerea” Crimeei au servit drept demonstrații coregrafiate ale puterii militare ruse și ale renașterii naționale.

Forțele ucrainene au lovit peste 240 de camioane militare rusești

Prin atacarea Crimeei - prezentată de mult timp de Kremlin drept „bijuteria coroanei” a regimului lui Putin - Ucraina speră să-și consolideze poziția în eventualele negocieri de pace viitoare, afirmă Rob Lee, analist militar și cercetător principal la Institutul de Cercetare în Politică Externă.

„Ucraina dispune de o pîrghie mai mare în negocierile viitoare decît înainte, deoarece acum poate lovi în mod fiabil aproape orice țintă din Crimeea.”
Ucraina și-a concentrat atacurile asupra principalelor rute de transport care aprovizionează Crimeea, în special autostrada Novorossiya, un coridor logistic cheie care leagă peninsula de regiunea Rostov din Rusia prin orașele ocupate Melitopol și Mariupol.

Forțele ucrainene au lovit peste 240 de camioane militare rusești numai în prima săptămînă a lunii iulie, potrivit unei analize a imaginilor verificate ale atacurilor, realizată de analistul francez de informații din surse deschise Clement Molin.

Mai recent, Ucraina și-a intensificat campania împotriva transportului maritim rus în Marea Azov. În ultima săptămînă, armata de la Kiev a declarat că a lovit 90 de nave folosite de Rusia pentru a aproviziona peninsula ocupată.

Într-un interviu recent acordat jurnalistului rus independent Dmitri Kolezev, un general rus care a dorit să rămînă anonim a afirmat că succesele recente ale Ucrainei se datorează, în parte, faptului că Moscova a redirecționat resurse de la apărarea Crimeei către ofensiva sa din Donbas.

Avînd în vedere că conducerea militară este concentrată pe cucerirea părților rămase din Donbas, a afirmat generalul, Crimeea a coborît pe „locul al treilea sau al patrulea” pe lista priorităților Rusiei.

Lee susține că Ucraina a reușit să producă un număr mare de drone cu rază medie și lungă de acțiune, ceea ce face din ce în ce mai dificil pentru Rusia să se apere împotriva tuturor acestora. „Costul acestor drone este suficient de redus încît nu reprezintă o cheltuială prohibitivă pentru Ucraina să continue să lanseze aceste atacuri”, a spus el.

Analiștii militari de ambele părți consideră că Ucraina va intensifica probabil, în următoarele săptămîni, campania împotriva Podului din Kerci, inaugurat în 2018 pentru a lega Crimeea de Rusia, în încercarea de a agrava penuria tot mai acută din peninsulă.

Succesele în izolarea Crimeei au oferit Ucrainei un impuls moral extrem de necesar într-un moment în care forțele ruse continuă să înregistreze progrese lente, dar constante pe cîmpul de luptă, ajungînd recent la un pas de a captura orașul Kostiantynivka, de importanță strategică, din estul Ucrainei.

Pentru Moscova, criza de pe peninsulă reprezintă o situație jenantă pe care nu o poate nici ascunde, nici rezolva cu ușurință. În schimb, Kremlinul a încercat să minimizeze gravitatea crizei.

În cadrul unei întîlniri cu înalți oficiali săptămîna trecută, Putin a dat instrucțiuni guvernului să acorde de urgență subvenții Crimeei și Sevastopolului pentru a finanța achizițiile de combustibil și a reduce prețurile la benzină pe peninsulă. „Acestea sînt probleme temporare”, a spus el.

Însă în Crimeea, mulți locuitori au declarat că asigurările Kremlinului nu au făcut decît să le adîncească frustrarea. „Ne tot spun că acestea sînt doar probleme temporare”, a spus Dmitri, un student universitar. „Trăim așa de săptămîni întregi. Aceasta nu este o viață normală și nu poate continua mult timp”.