Chiar dacă legislația UE s-a îmbunătățit și este uneori chiar mai strictă decît reglementările internaționale, punerea ei în aplicare de către cele 22 de state membre costiere ale UE lasă de dorit, iar navele și vasele continuă să polueze apele maritime ale UE, avertizează Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat Marți.

Acțiunile de prevenire, de combatere, de urmărire și de sancționare a diferitelor tipuri de poluare cauzată de nave nu se ridică la înălțimea așteptărilor, susțin auditorii.
Normele internaționale din domenii precum poluarea cu hidrocarburi, epavele și emisiile de sulf sunt integrate în legislația UE, uneori cu cerințe chiar mai stricte. Auditorii UE avertizează însă că există în continuare unele lacune pe care UE trebuie să le remedieze, în special în ceea ce privește riscurile de poluare. De exemplu, armatorii pot în continuare să eludeze obligațiile de reciclare a navei lor arborînd pavilionul unei țări din afara UE înainte de dezmembrarea navei. Cifrele vorbesc de la sine: în 2022, una din șapte nave din lume arborau pavilionul unei țări din UE, în timp ce cifra pentru flota scoasă din uz era cu 50% mai mică. De asemenea, normele UE privind containerele pierdute pe mare nu sunt suficient de robuste. În primul rînd, nu există nici o garanție că toate pierderile sunt declarate. În al doilea rînd, foarte puține containere sunt recuperate.

”Poluarea mărilor cauzată de nave rămîne o problemă majoră și, în pofida unor îmbunătățiri în ultimii ani, acțiunile UE nu reușesc cu adevărat să ne scoată din apele tulburi. În realitate, avînd în vedere că, potrivit estimărilor, peste trei sferturi din mările europene sunt afectate de poluare, ambiția de a reduce la zero poluarea pentru a proteja sănătatea oamenilor, biodiversitatea și stocurile de pește pare a fi în continuare un miraj greu de atins”, a declarat Nikolaos Milionis, membrul Curții responsabil de acest audit.

Auditorii observă, de asemenea, că țările din UE nu folosesc suficient instrumentele pe care UE le-a pus la dispoziție pentru a le ajuta să combată poluarea cauzată de nave: de exemplu, o rețea de nave de intervenție în caz de scurgeri de petrol și detectarea cu ajutorul dronelor. Un exemplu elocvent în acest sens este Serviciul european de monitorizare prin satelit a deversărilor de petrol (CleanSeaNet) pentru supravegherea și detectarea timpurie a posibilelor incidente de poluare. În perioada 2022-2023, acest serviciu a identificat în total 7.731 de posibile scurgeri în apele maritime ale UE, în principal în Spania (1.462), Grecia (1.367) și Italia (1.188). Auditorii UE au constatat însă că statele membre au reacționat la mai puțin de jumătate dintre aceste alerte și au confirmat poluarea în doar 7% din cazuri, una dintre explicații pentru acest fapt fiind intervalul de timp dintre captarea imaginii prin satelit și verificarea efectivă a poluării.

Auditorii au mai constatat că autoritățile statelor membre nu efectuează suficiente inspecții preventive ale navelor, iar sancțiunile aplicate poluatorilor rămîn la un nivel scăzut. Cei responsabili de deversarea ilegală de substanțe poluante în mare rareori sunt supuși unor sancțiuni eficace sau disuasive, iar urmărirea lor penală nu este frecventă. În mod similar, puține state membre raportează încălcări legate de aducerea la țărm a uneltelor de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare.

Auditorii concluzionează că, în ansamblu, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu urmăresc în integralitate fondurile UE utilizate pentru a combate poluarea apelor marine. Ele nu dispun de o imagine de ansamblu asupra rezultatelor obținute efectiv sau asupra modului în care acestea ar putea fi reproduse la o scară mai mare. Totodată, auditul a relevat că UE întîmpină dificultăți în a monitoriza poluarea cauzată de nave. Cantitatea reală de petrol deversat, de contaminanți și de deșeuri marine provenite de la nave rămîne în mare parte necunoscută, la fel ca identitatea poluatorilor.