Cînd vine vorba de tradiții, România începe să semene tot mai mult cu Occidentul. Plimbările în parc au fost abandonate pentru mersul la mall, oamenii locuiesc tot mai mult la oraș, mănîncă tot mai mult preparate specifice meniului american sau arăbesc. Nici din punct de vedere religios nu stăm mai bine, numărul ateilor declarați crescînd de trei ori în zece ani. Alcoolismul pare să fie unica tradiție păstrată la români. În 2021, românii se clasau pe locul 2 în UE la numărul de beții raportate, iar acum 150 de ani lucrurile stăteau cam la fel sau chiar mai rău, căci pe atunci pînă și copiii beau alcool.

În patima alcoolului cădeau cel mai repede ţăranii săraci. Mulţi dintre aceşti pălmaşi nevoiaşi, de multe ori jecmăniţi de arendaşi, îşi dădeau singurii bani mai degrabă pe băutură.

Casele lor erau dărăpănate şi gospodăriile ruinate. Aveau mulţi copii, neîngrijiţi şi murdari. Statisticile vremii arată însă că problema era cumva generalizată în societatea românească.

Românii aveau obiceiul să consume cantităţi însemnate de alcool cu orice ocazie, de la nuntă la botez, de la supărare la bucurie. Aşa se face că medicul Ştefan Possa, considera că, la finele secolului al XIX-lea, aproximativ 24% din populaţia din zona Moldovei era atinsă de alcoolism.

Extinzînd la nivelul întregii ţări, acelaşi medic era de părere că între 20 şi 30% din populaţia României era reprezentată de alcoolici.

Majoritatea din mediul rural, ţăranul reprezentînd ponderea cea mai însemnată a populaţiei. Se preconizează că se consuma în jur de 12,5 litri de alcool pur, pe cap de locuitor, într-un an. Au fost însă şi medici, precum doctorul Urechia, care credea că de fapt orăşenii sunt cei care beau mai mult alcool decît ţăranii, informează Ziarul Unirea.ro.