ZECE CURIOZITATI DESPRE ENCICLOPEDISTUL DIMITRIE CANTEMIR SI DINASTIA CANTEMIRESTILOR

Foto: D. Cantemir, domn al Țării Moldovei. După o stampă de epocă

Motto: „Filosof între regi, dar și rege între filosofi”
Din Diploma atribuită lui D. Cantemir în calitate de membru al Academiei din Berlin, 1714

Dimitrie Cantemir (1673–1723), domn erudit al Moldovei (1710–1711), membru titular al Academiei din Berlin (Societatea Branderburgică a Științelor, 1714), a fost un cărturar polivalent, unul dintre iluștrii exponenți ai culturii și gîndirii științifice occidentale și orientale de la intersecția secolelor XVII–XVIII. Avea cunoștințe profunde în diverse domenii: istorie, arheologie, genealogie, numismatică, heraldică, cartografie, sociologie, administrație, știință politică, arhitectură, medicină, geografie, etnografie, matematică, muzică etc. Dinastia Cantemireștilor a lăsat urme adînci în istoria secolelor XVII–XVIII, prin reprezentanții ei de seamă: domni, politicieni, cărturari, diplomați, scriitori, oameni de cultură. Opera științifică și artistică a lui D. Cantemir, recunoscută de personalități de valoare internațională (Voltaire, Lordul Byron, Victor Hugo ș.a.), este umanistă, converge în gîndirea modernă europeană, cea care pune în centrul naturii omul. Toate manuscrisele lui D. Cantemir sînt dispersate în mai multe arhive și biblioteci din lume (Turcia, Rusia, SUA, Ucraina). În timpul vieții lui D. Cantemir au fost editate doar trei lucrări: „Divanul” (1698), „Panegiric” (1714) și „Sistemul sau întocmirea religiei mahomedane” (1722). Aspectul cantitativ al operei lui D. Cantemir este ilustrat de faptul că doar „Istoria Imperiului Otoman” (publicată la Londra în anii 1734–1735), în limba latină, copiată de D. Cantemir, conține 1064 de pagini. Actualmente, în Europa sînt susținute zeci de teze de doctorat în domeniul cantemirologiei, în mod special cele consacrate lui Dimitrie Cantemir și fiului Antioh Cantemir (1708/1710–1744). În România se publică „Integrala Cantemir” în 100 de volume, ce include opera complexă a savantului D. Cantemir.

  1. Cantemir era supranumele lui Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie, cognomen (poreclă) de sorginte turcică de tip cîpceac și ibero-caucazian și semnifică „sînge, fier”.
  2. Ilustrul principe Dimitrie Cantemir a fost poliglot. Cunoștea turca, persana, araba, greaca, latina, italiana și slavona. A aprofundat idiomurile slave, prin aplicarea slavonei vechi la traducerea liturghiilor bizantine pentru aplicare în Biserica Ortodoxă Rusă.
  3. Dimitrie Cantemir a lăsat o amprentă profundă în domeniul muzical. Pe baza alfabetului arab a elaborat sistemul teoretic și repertoriul de semne grafice convenționale (notele muzicale) al muzicii clasice otomane, care a servit societatea otomană pe parcursul a două secole. A salvat pentru posteritate 450 de melodii vechi turcești! A fondat o școală muzicală unde preda după propria metodă. A colecționat instrumente muzicale și sub numele de Kantemiroğlu a elaborat tratatul în limba turcă „Cartea științei muzicale după felul literelor” (1703). În 1976, compozitorul, muzicologul din Istanbul Yalçin Tura a publicat pentru prima dată integral tratatul cantemirean de muzică în limba turcă. În 2001, același autor a publicat două volume ale manuscrisului principelui erudit.
  4. Dimitrie Cantemir a lăsat urme adînci în medicină. În operele științifice semnate de cărturar se vorbește despre tratamentul cu ierburi, terapia medicamentoasă, terminologie medicală, problemele de etică a practicii medicale. A făcut prima descriere a abordului transabdominal al herniilor abdominale, pe cînd era la Constantinopol, în cercurile apropiate de „Sublima Poartă” (ante 1710).
  5. Vestitul istoric al cartografiei Leo Bagrow (1881–1957) îl înscrie pe D. Cantemir printre cei mai cunoscuți 1435 de cartografi din întreaga lume. Principele moldovean este autorul Planului topografic al Constantinopolului (ante 1711), în care a inclus cu mare precizie un număr semnificativ de locuri memorabile și monumente din capitala Imperiului Otoman. Este autorul hărții-plan a „Zidului Caucazian”, elaborat în timpul campaniei persane a lui Petru I (1721–1722), campanie la care a luat parte și D. Cantemir în calitate de consilier al țarului și primului împărat al Rusiei. De o deosebită valoare este Harta Moldovei, anexă la Descriptio Moldaviae, lucrare cartografică publicată în 1737 la Amsterdam și care i-a adus o faimă mondială.
  6. Scriitorul-academician Ion Druță afirma că tătarii „știu despre Cantemir mai mult decît noi”. Afirmația se justifică în mare parte deoarece Dimitrie Cantemir este considerat fondatorul tiparului la tătari.
  7. Dinastia Cantemireștilor a fost întemeiată de Constantin Cantemir (Silișteanu), fiu de țăran, domn al Moldovei (1685–1693). În corespondența cu Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir, iluministul francez Voltaire (1694–1778) scria: „…mulţimea talentelor domnului principe, tatăl vostru, şi ale dvs. personale, m-au făcut să cred că descindeţi din vechii greci şi să presupun că aparţineţi neamului lui Pericles, mai degrabă decît aceluia al lui Tamerlan”.
  8. Fiul lui Dimitrie Cantemir, Antioh, a fost una dintre cele mai luminate minți ale timpului său, fiind considerat unul dintre fondatorii literaturii moderne ruse, a promovat opera tatălui său, a scris versuri satirice traduse și editate în franceză și germană, lucrări de istorie și filosofie, a fost ambasadorul Rusiei la Londra (1732–1738) și Paris (1738–1744). Maria (1700–1757), sora lui Antioh și fiica lui Dimitrie Cantemir, a fost una dintre cele mai culte femei ale Imperiului Rus. Cunoștea mai multe limbi și se ocupa de pictură. Avea un aspect fizic de factură grecească. Mama ei, Casandra, era de origine greacă. Legenda pe care au promovat-o scriitorii (inclusiv scriitorul Ion Druță) și cineaștii în operele lor despre Maria Cantemir (ca fiind amanta lui Petru cel Mare) nu s-a confirmat prin cercetări științifice.
  9. Mireasa lui Dimitrie Cantemir, Casandra Cantacuzino (?–1713), a fost furată din Transilvania și adusă la Iași în mare taină, deși erau logodiți. Dimitrie Cantemir, soția sa Casandra, fiicele lor Smaragda (1701–1720) și Maria, feciorii Constantin (1705–1747) și Antioh au fost înmormîntați la Moscova, la Biserica „Sfinții Constantin și Elena”. Cripta familială a rămas intactă pînă în anul 1935, cînd în zonă a fost proiectată edificarea unei clădiri administrative, fiind demolate construcțiile din acest spațiu. În 1935, grație intervenției revoluționarului român Ion Dicescu (1893–1938) pe lîngă autoritățile sovietice, rămășițele pămîntești ale lui D. Cantemir și ale soției sale Casandra au fost transportate din Uniunea Sovietică și reînhumate la Biserica „Trei Ierarh” din Iași. O problemă controversată este cea referitoare la autenticitatea acestor rămășițe pămîntești.
  10. Actualmente, școala de cantemirologie din Republica Moldova este recunoscută ca cea mai puternică din lume. Reprezentanții consacrați ai acesteia lasă urme profunde în istoriografia națională și internațională în domeniul de referință. Conferențiarul universitar (1974) Vladimir Potlog a susținut o teză de doctorat cu titlul „Dimitrie Cantemir – istoric” (1973). Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu au îngrijit cu dăruire o serie de lucrări științifice consacrate dinastiei Cantemireștilor (secolele XVII–XVIII). Doctorul în istorie (1988) și doctorul habilitat în pedagogie (2013) Victor Țvircun a reevaluat opera și viața științifică a lui Dimitrie Cantemir prin punerea în circuitul științific a sute de documente inedite din mai multe arhive din lume. Universul muzical cantemirean în contextul culturii universale a fost cercetat în profunzime de doctorul habilitat în studiul artelor (2013) Victor Ghilaș.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

 2palatul.jpg

Palatul lui D. Cantemir din Constantinopol. După o gravură din sec. al XVIII-lea

3scari.jpg

Scările Palatului lui D. Cantemir din Constantinopol. Foto: Sergiu Țurcanu, 7 martie 2004.


xenofontov 222.jpg

01.04.20 - 15:56
01.04.20 - 11:41
01.04.20 - 11:45
01.04.20 - 16:23
01.04.20 - 16:21
01.04.20 - 11:38
01.04.20 - 11:47
01.04.20 - 15:42
01.04.20 - 12:29
01.04.20 - 17:18
01.04.20 - 17:21
01.04.20 - 12:27
01.04.20 - 17:23
01.04.20 - 12:09
01.04.20 - 12:05