Un orășel din Europa trăiește încă în 2018

Locuitorii din Berchules, un orășel din regiunea andaluză Alpujarras, trăiesc încă în 2018. De 25 de ani, ei celebrează trecerea în Anul Nou în primul weekend din luna August. Totul a început la finalul anului 1993. Oamenii se pregăteau pentru trecerea în noul an, cînd orășelul a rămas fără curent electric.

„Era 11 seara. Înainte de ora 20.00, toate luminile din localitate s-au stins. Am luat cina la lumina lumînării, iar ore la rînd am ascultat muzică la un radio pe baterii pe care părinții mei l-au adus din Germania. Nu eram obișnuiți să ascultăm radio, pentru că ne uita mereu la televizor. Însă, în acea noapte, a fost foarte util”, a povestit Ismael Padilla Gervilla, actualul primar din Berchules. A doua zi, defecțiunea a fost reparată, însă începutul de 1994 a început rău, întrucît localnicii au descoperit că respectiva companie de electricitate ar fi furat banii oamenilor, informează BBC News.

„Am decis să așteptăm pînă în August (n. r. – pentru a celebra intrarea în Noul An), pentru ca barurile, restaurantele, magazinele și cluburile să se recupereze după furtuna din 31 Decembrie, dar și să putem profita de pe urma turismului. A fost un succes răsunător, astfel că am decis să păstrăm această dată”, a mai spus primarul.

Situat la 1,319 metri deasupra nivelului mării, la poalele muntelui Sierra Nevada, Berchules nu este un loc foarte accesibil. Chiar și așa, în 2018, 10.000 de persoane au celebrat Revelionul în August 2018. Pregătirile încep din luna Ianuarie. „Măsuri de securitate, parcare, chelneri, apoi felurile de mîncare”, a explicat Castillo Sanchez. „E un loc magic. Aerul e curat și pur, pentru că ne aflăm la munte, iar mirosul Crăciunului se simte în tot orașul. Pare totul așa festiv. Chiar și vizitatorii se simt ca acasă, oamenii sunt atît de buni”, a spus Carmen Espinosa, farmacistă în Granada. (ProTv.ro)

Parlamentul britanic a respins amendamentul care solicită Guvernului să excludă o ieşire din UE fără un acord

Camera Comunelor a respins, Miercuri seară, un amendament propus de Partidul Naţional Scoţian prin care se solicită Guvernului britanic să excludă o ieşire din Uniunea Europeană fără un acord, în orice circumstanţă, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Împotriva amendamentului au votat 324 de deputaţi, iar în favoarea sa 288 de deputaţi. De asemenea, amendamentul B, care solicită premierului Theresa May să se asigure că garanţiile privind drepturile cetăţenilor UE convenite cu Bruxelles-ul vor fi respectate chiar dacă Marea Britanie iese din blocul comunitar fără un acord, a fost aprobat fără vot formal.

Deputaţii pro-europeni au dorit iniţial să reintroducă şi un amendament prin care să încerce să transfere procesul Brexitului în sarcina Parlamentului, la fel cum au procedat la cele două dezbateri anterioare, dar atunci amendamentul lor a picat la vot. În urma promisiunilor făcute de premierul May, ei au ales să nu mai avanseze un astfel de amendament la dezbaterea de miercuri.

Ayatollahul Ali Khamenei: SUA caută război, răzvrătire ”pretutindeni”

Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a numit Statele Unite ale Americii drept o ţară în care nu se poate avea încredere şi este doritoare de război, el cerînd în acest context ţării vecine Armenia să dezvolte relaţiile cu Teheranul în pofida presiunilor SUA, relatează Reuters, scrie Agerpres.

Iranul se confruntă cu sancţiunile impuse de Washington după ce Preşedintele american Donald Trump s-a retras anul trecut din acordul nuclear internaţional încheiat în 2015 între Iran şi şase mari puteri, calificîndu-l profund eronat. „Americanii sunt total incapabili şi doresc răzvrătire, corupţie, dezacord şi război pretutindeni. Ei sunt împotriva relaţiilor dintre Iran şi Armenia”, a afirmat Khamenei în cursul unei întîlniri cu premierul armean Nikol Pashinyan la Teheran. „Ne angajăm să avem relaţii bune cu vecinii noştri, dar oficiali americani cum este consilierul pentru securitate naţională John Bolton nu au nici o înţelegere a problemelor şi relaţiilor umane”, a spus Khamenei. Bolton are o viziune deosebit de dură asupra Iranului în Administraţia Trump.

Preşedintele Hassan Rouhani a declarat anterior că Iranul este pregătit să exporte mai mult gaz către Armenia. Iranul a acuzat Statele Unite că au început un „război economic” împotriva sa, afirmînd că sancţiunile îi împiedică pe iranieni să aibă acces la resurse vitale. Potrivit Trezoreriei SUA, importurile de medicamentele şi produse alimentare sunt exceptate de la sancţiuni.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie care cere încetarea războaielor în Africa pînă în 2020

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, în unanimitate, o rezoluţie care cere încetarea ”tuturor războaiele în Africa pînă în 2020″, un obiectiv ce se bazează pe un angajament al ţărilor africane din 2013 şi care nu a fost realizat pînă în prezent, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Scopul unei „Africi fără conflict” a fost cuprins într-o declaraţie solemnă adoptată la 26 Mai 2013, la cea de-a 50-a aniversare a Organizaţiei Uniunii Africane. În 2019, cele mai importante operaţiuni de menţinere a păcii ale ONU continuă să fie în Africa, respectiv în Sudanul de Sud, în Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană şi Mali. „Este esenţial ca Uniunea Africană, statele membre, populaţia şi instituţiile lor, inclusiv societatea civilă, să construiască o Africă fără conflict”, subliniază rezoluţia adoptată de ONU. Consiliul de Securitate „îşi exprimă sprijinul faţă de iniţiativele care vizează găsirea de soluţii africane la problemele africane, recunoscînd în acelaşi timp că este nevoie de cooperare şi parteneriate internaţionale pentru a accelera progresele spre realizarea acestui obiectiv continental”, se precizează în textul rezoluţiei.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Africană sunt, de asemenea, ”chemate să-şi sporească eforturile pentru a-şi coordona acţiunile într-un mod complementar în toate formele de răspuns la conflicte, de la prevenire şi mediere la reconstrucţia post-conflict şi dezvoltare, trecînd prin menţinerea şi consolidarea păcii”, notează sursa citată. În acest sens, un proiect de rezoluţie iniţiat la sfîrşitul anului 2018 de către Africa privind o cofinanţare de către Organizaţia Naţiunilor Unite a operaţiunilor de pace africane rămîne în impas. „Proiectul a fost îngropat” ca urmare a reticenţelor Statelor Unite, primul cel mai mare contribuabil financiar al ONU, a afirmat un diplomat.

Pentru a „pune bazele solide pentru o pace şi stabilitate durabile”, ONU „îndeamnă statele membre ale Uniunii Africane să consolideze buna guvernare, în special eliminarea corupţiei, consolidarea instituţiilor democratice, respectarea drepturilor omului şi responsabilitatea”, a indicat de asemenea rezoluţia adoptată.

Partidul Popular European va analiza posibilitatea excluderii lui Viktor Orban și a partidului său, Fidesz

Partidul Popular European (PPE) va analiza în Martie posibilitatea excluderii formaţiunii Fidesz, condusă de premierul ungar Viktor Orban, afirmă surse politice europene citate de cotidianul The Guardian, potrivit Mediafax.

Cazul formaţiunii Fidesz va fi pe agenda reuniunii PPE din 20 Martie, un eveniment organizat pentru aprobarea strategiei partidului în campania electorală europarlamentară. Doi funcţionari din cadrul PPE au declarat pentru cotidianul The Guardian că în cursul acestei reuniuni se va discuta şi despre cazul lui Viktor Orbán şi al partidului Fidesz. Partide de centru-dreapta din ţări nordice analizează posibilitatea introducerii unei solicitări pentru o procedură disciplinară împotriva formaţiunii Fidesz. În trecut, politicile lui Viktor Orban au fost criticate de partide din Olanda şi Luxemburg. Viktor Orban a fost criticat dur după lansarea unei campanii agresive împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care este la rîndul său membru PPE. De asemenea, Viktor Orbán a declarat că UE „nu a învăţat nimic din atacurile teroriste produse în ultimii ani şi vrea să aducă chiar mai mulţi imigranţi în Europa”.

Petri Sarvamaa, un eurodeputat creştin-democrat din Finlanda, a declarat pentru cotidianul The Guardian că Viktor Orbán nu ar trebui să fie membru PPE. „Este evident că partidul Fidesz condus de Orbán nu împărtăşeşte valorile PPE. Eu aş merge atît de departe încît i-aş numi o forţă nedemocratică”.

Macron: Franţa şi Germania intensifică eforturile pentru aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene 

Relaţia dintre Franţa şi Germania este din ce în ce mai apropiată, afirmă Preşedintele francez, Emmanuel Macron, subliniind că Parisul şi Berlinul intensifică eforturile pentru aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene, relatează site-ul cotidianului Le Figaro, potrivit Agerpres.

„Relaţia noastră este puternică şi eficientă (…)”, a declarat Emmanuel Macron după un dineu de lucru cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. „Acest lucru ne permite să fim doi interlocutori din ce în ce mai apropiaţi şi din ce în ce mai bine coordonaţi, pentru a acţiona la nivelul Uniunii Europene în scopul construirii unei Europe mai unite, mai suverane şi mai democratice”, a subliniat Emmanuel Macron. „De la semnarea Tratatului bilateral, am făcut progrese notabile”, a afirmat, la rîndul său, Angela Merkel. „Europa are capacitatea de a acţiona atunci cînd Germania şi Franţa prezintă idei comune”, a spus Merkel.

Uniunea Europeană ar trebui să se doteze cu o forţă de Poliţie financiară, susţin eurodeputaţii

Uniunea Europeană ar trebui să se doteze cu o forţă de Poliţie care să investigheze cazurile de evaziune fiscală şi infracţiuni financiare, relevă un raport adoptat Miercuri de Comisia specială pentru infracţiuni financiare şi evaziune fiscală a Parlamentului European (TAX3), care acuză şapte state membre că sunt adevărate paradisuri fiscale, relevă un comunicat al Legislativului european, scrie Agerpres.

Raportul este rezultatul unui an de activitate a TAX3, comisie creată în urma dezvăluirilor privind cazuri de evaziune fiscală precum Luxleaks şi Panama Papers. TAX3 a ajuns la concluzia că statele UE nu au luat măsuri suficiente pentru a depăşi lacunele existente în reglementarea fiscală, iar multe ţări membre au arătat o ”lipsă de voinţă politică pentru a combate evaziunea fiscală şi infracţiunile financiare”. Aflate sub presiunea dezvăluirilor apărute în presă, statele membre au aprobat în ultimii ani unele reforme pentru reducerea evaziunii fiscale, dar au blocat cele mai importante măsuri de revizuire referitoare la o bază fiscală comună.

Lipsa dorinţei de reformă este cauzată, în parte, de faptul că unele dintre cele 28 de state membre ”au caracteristici ale paradisurilor fiscale şi facilitează planificarea fiscală agresivă”, arată raportul citat, care menţionează în această privinţă Luxemburgul, Belgia, Ciprul, Ungaria, Irlanda, Malta şi Olanda. ”Europa are o gravă problemă cu spălarea banilor şi fraudele fiscale”, a declarat eurodeputatul socialist Jeppe Kofod, care a participat la elaborarea raportului. Documentul, susţinut de principalele grupuri politice din Parlamentul European, va fi supus la vot în plen în următoarele săptămîni.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în Aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinînd unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi off-shore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

Donald Trump, “trădat” de propriul avocat

Fostul avocat al lui Donald Trump, Michael Cohen, s-a lansat într-un val de acuzații la adresa lui Donald Trump în cadrul audierii în Comisia de control şi reformă a Executivului din cadrul Camerei Reprezentanţilor. Cohen a spus despre Trump că este rasist, dînd mai multe exemple în acest sens, dar și „un escroc şi un trişor”. Avocatul a declarat sub jurămînt că l-a auzit pe Trump spunînd că afroamericanii ”n-au să voteze vreodată cu el pentru că sunt prea proşti”. De asemenea, el a declarat că, în timp ce treceau cu maşina printr-un ”cartier nevoiaş” în Chicago, Trump a spus că ”numai negrii pot trăi astfel”.

Cohen: Trump a mințit în legătură cu averea sa. Cohen îl acuză, de asemenea, pe Donald Trump că a minţit în legătură cu averea sa, atît revista Forbes - pentru a părea mai bogat -, cît şi Fiscul, pentru a părea mai puţin bogat, relatează The Associated Press, citat de News.ro. El îl acuză pe Trump că-şi subevaluează activele, pentru a plăti impozite imobiliare mai mici.

Trump Tower la Moscova. Referitor la scandalul din campania electorală din 2016, Cohen îl acuză pe Trump că a minţit poporul american despre negocieri în vederea alegerilor prezidenţiale din 2016, cu privire la un proiect imobiliar în Rusia. Cohen susține că Trump a ştiut şi a condus” negocierile cu privire la construirea unui Trump Tower la Moscova. Cohen a pledat vinovat, anul trecut, la acuzaţia că minţit Congresul cu privire la momentul la care a fost propusă afacerea. Cohen a precizat că Trump nu i-a spus ”în mod direct” să mintă Congresul cu privire la acest proiect imobiliar, ci a făcut aceasta ”în felul său”. El a declarat că, în timp ce negocia afacerea cu Rusia în timpul campaniei, Trump îl privea în ochi şi-i spunea ”nu există nici o afacere în Rusia”.

Cecul pentru Stormy Daniels. Printre documentele prezentate de Cohen în timpul audierii se află şi un cec pe care Trump l-ar fi scris după ce a devenit Preşedinte pentru a-l recompensa pe Cohen pentru plata efectuată către actriţa porno Stormy Daniels cu scopul de a-i cumpăra tăcerea, ea susţinînd că a avut o aventură cu Trump. Cohen susţine că banii au venit din contul personal al lui Trump. „Îmi este ruşine că am ales să iau parte în ascunderea actelor ilicite ale lui Trump în loc să îmi ascult conştiinţa. Îmi este ruşine pentru că ştiu ce este Trump. Este un rasist. Este un escroc. Este un trişor”, a declarat Cohen.

”Impeachment”. Reprezentantul Jim Jordan din Ohio, republicanul cu cel mai înalt rang în Comisie, i-a acuzat pe democraţi că l-au adus pe fostul avocat personal al Preşedintelui pentru a depune mărturie cu scopul de a-şi ”începe procesul destituirii (impeachment)”. El l-a avertizat pe preşedintele Comisiei, democratul Elijah Cummings din Maryland, la începutul audierii, că Preşedinţia sa ”va fi identificată întotdeauna cu această audiere”. Jordan şi alţi republicani contestă credibilitatea lui Cohen, din cauza faptului că acesta urmează să facă închisoare tocmai pentru că a minţit Congresul în 2017, între alte acuzaţii. El urmează să ispăşească din Mai o condamnare la trei ani de închisoare, după ce a pledat vinovat că a minţit Congresul în 2017 şi a comis încălcări ale legislaţiei cu privire la finanţarea campaniilor electorale în timp ce lutra pentru miliardarul newyorkez.

Experţii militari americani recunosc că nu pot intercepta rachetele Nord-coreene

Pentagonul studiază opţiunea interceptării rachetelor Nord-coreene cu avioane F-35, dar topirea rachetelor interceptoare este doar una din problemele posibile, cauzată de limite fizice, arată experţi consultaţi de Reuters.

Ideea inclusă într-un studiu efectuat timp de şase luni, început în Ianuarie de Departamentul Apărării al SUA, sugerează că din cauza vitezelor foarte mari ale rachetelor interceptoare acestea s-ar putea topi. Singura variantă sigură presupune zboruri ale aeronavelor americane într-un spaţiu aerian ostil, susţin experţii.

Studiul indică preocuparea militarilor americani de a găsi modalităţi de neutralizare a rachetelor lansate din Coreea de Nord, chiar în timp ce Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, se întîlneşte la Hanoi cu liderul de la Phenian, Kim Jong Un. Acum doi ani, Nord-coreenii au efectuat mai multe teste cu rachete, inclusiv cu lansări simultane cu o rachetă balistică intercontinentală care ar putea lovi teritoriul continental al SUA.

Folosirea avioanelor F-35 implică misiuni continue de zbor ale aeronavelor “invizibile” la o distanţă care să le permită lovirea bazelor de rachete cunoscute din Coreea de Nord. După eventuala lansare a unei rachete către Statele Unite, senzorii avansaţi de pe F-35 ar detecta atacul şi ar putea folosi o rachetă specială aer-aer pentru a lovi arma Nord-coreeană înainte ca aceasta să iasă din atmosferă, prevede cea mai recentă strategie antirachetă şi conducerea Pentagonului.

Oficialităţi militare au declarat că opţiunea F-35 trebuie testată prima, deoarece foloseşte echipamente deja existente şi ar putea fi operaţională înaintea altor strategii, la un cost relativ redus. Potrivit conducerii Departamentului Apărării, testele ar putea dovedi şi că este nevoie de o nouă rachetă interceptoare sau că avioanele pot juca un rol doar la detectarea lansărilor, nu neapărat şi la lovirea rachetelor nord-coreene. După ce revizuirea strategiei americane a fost publicată luna trecută, subsecretarul pentru cercetare şi tehnologie Michael Griffin din Departamentul Apărării a declarat: “credem că ar putea fi şi rentabilă şi (...) în limitele matematicii şi fizicii”.

Mai sunt luate în considerare şi lasere montate pe drone, care ar putea opri rachetele balistice imediat după lansare, în faza de propulsie, cînd sunt cel mai vulnerabile deoarece zboară cu viteza cea mai mică, pot fi detectate uşor pe baza căldurii motoarelor şi nu pot scăpa de rachetele interceptoare în timp ce accelerează pentru a ieşi din atmosferă. Tom Karako, expert în apărarea antirachetă la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington, arată că avioanele în aşteptare ar trebui teoretic să respecte spaţiul aerian al Coreei de Nord, însă la o astfel de distanţă ar fi prea departe de punctele de lansare pentru a fi eficiente.

Theodor Postol, expert în acelaşi domeniu de la Massachusetts Institute of Technology, este de părere că chiar şi o rachetă aer-aer modificată ar fi prea lentă pentru a elimina o rachetă intercontinentală înainte de ieşirea din atmosferă. Rachetele aer-aer cum sunt cele produse de Raytheon ar avea la dispoziţie doar 200 de secunde pentru a lovi ţinta înainte ca aceasta să ajungă la o altitudine prea mare, unde manevrele devin imposibile din cauză că aerul este prea rarefiat.

Cum un F-35 ar avea nevoie de circa 50-60 de secunde pentru a detecta şi a fixa ţinta şi pentru a lansa racheta interceptoare, avionul ar trebui să fie foarte aproape de racheta balistică. “Dacă eşti chiar deasupra ei, o poţi doborî, dar şansele să fii chiar deasupra ei vor fi foarte mici”, susţine expertul, acum retras din activitate. Chiar şi o versiune mult mai rapidă şi mai uşoară a rachetei aer-aer, montată pe un F-35, ar trebui - în funcţie de distanţa pînă la racheta-ţintă - să zboare atît de repede, încît ar începe să se topească, mai explică Postol.

În ciuda obstacolelor, faptul că Pentagonul ia în calcul această opţiune este semnificativ, apreciază Karako. “Arată o reorientare culturală mai largă”, adică - în loc de un program gigantic - “o misiune integrată într-o reţea mai extinsă de programe tactice la care poate apela Departamentul Apărării”.

Potrivit Reuters, acest fapt sugerează că SUA ar putea folosi avioanele F-35, produse de Lockheed Martin, pentru monitorizarea secretă a lansărilor de rachete balistice, prin zboruri în spaţiul aerian Nord-coreean.