Putin le promite ruşilor o îmbunătăţire a situaţiei lor ”începînd din acest an”

Vladimir Putin le-a promis Miercuri ruşilor, în timpul discursului său anul susţinut în faţa Adunării Federale (Parlamentul), o ameliorare a situaţiei lor ”începînd cu acest an”.

“Nu trebuie să aşteptăm, ci să îmbunătăţim situaţia începînd de acum (...). Din acest an, ruşii trebuie să simtă o ameliorare”, a declarat Putin în faţa celor două Camere reunite ale Parlamentului, anunţînd măsuri de susţinere pentru familii, în scopul creşterii natalităţii şi pensiilor, al îmbunătăţirii calităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale şi alte ajutoare sociale, relatează Agerpres, citînd AFP.

“Sărăcia îi apasă efectiv pe oameni (...), 19 milioane de persoane trăiesc astăzi sub pragul de sărăcie. Este prea mult”, a spus Putin, afirmînd că este necesar să se pună în funcţiune un “contract social” pentru populaţia aflată în nevoie. ”În următorii cinci ani, circa nouă milioane de persoane vor beneficia de un asemenea sprijin”, a precizat el.

“Mai mulţi copii, mai puţine impozite”, a mai declarat Preşedintele rus, pe fondul unei scăderi ale veniturilor reale ale populaţiei ruse în ultimii cinci ani şi a creşterii TVA de la 1 Ianuarie. Potrivit TASS, discursul din acest an lui Vladimir Putin se axează pe probleme de dezvoltare internă a Rusiei.

Acesta este primul discurs al Preşedintelui rus Putin susţinut în faţa deputaţilor şi senatorilor după realegerea lui, în Martie 2018, cu 76% din voturi, pentru un al patrulea mandat de Preşedinte al Federaţiei Ruse care se va încheia în 2024 şi care, conform Constituţiei, ar trebui să fie ultimul.

Putin: „Vom orienta armamentul asupra ţărilor unde SUA vor instala rachete”

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat, Miercuri, că Rusia ia în calcul desfășurarea de rachete capabile să lovească „teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care Statele Unite vor instala noi sisteme în Europa.

„Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat Preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului - Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei, menţionînd că unele rachete ar putea atinge „Moscova în 10-12 minute”.

Astfel, el a subliniat că Rusia ar putea folosi rachetele nu doar împotriva „teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, informează AFP, citat de Agerpres. „Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale (Parlamentul bicameral), potrivit TASS.

Acest avertisment intervine după ce Washingtonul şi-a suspendat participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care interzice rachetele sol-sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzînd Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987. Moscova a răspuns într-un mod similar şi, dacă între timp părţile nu se vor răzgîndi, tratatul va deveni caduc în luna August.

Vladimir Putin a acuzat SUA că au recurs la „acuzaţii imaginare împotriva Rusiei pentru a motiva ieşirea lor unilaterală” din tratat, apreciind că Washingtonul ar fi „trebuit să spună ceva sincer”. La fel ca în alte rînduri, Preşedintele rus a acuzat SUA de încălcarea Tratatului INF prin instalarea de lansatoare de rachete Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă din România şi Polonia, care, potrivit Moscovei, ar putea fi utilizate pentru lansarea rachetelor de croazieră cu rază intermediară de acţiune.

„Suntem pregătiţi de negocieri privind dezarmarea, dar nu intenţionăm să batem la uşi închise. Vom aştepta ca partenerii noştri să recunoască necesitatea dialogului pe bază de egalitate”, a mai avertizat el. În continuare, Preşedintele rus a detaliat îndelung progresele în proiectarea de noi arme, în special rachete „hipersonice” prezentate în detaliu în discursul său către Camerele reunite ale Parlamentului anul trecut: Kinjal, Peresvet, Zirkon, Avangard, Sarmat.

Putin le-a cerut americanilor mai întîi să „calculeze raza şi viteza noilor armamente„ ruseşti, înainte de a lua decizii care ar putea crea noi ameninţări grave pentru Rusia, avertizînd că în acest caz represaliile vor fi inevitabile. Totodată, Preşedintele rus a îndemnat SUA să lase de o parte iluziile privind obţinerea unei supremaţii militare globale, dar a menţionat că Rusia nu este interesată într-o confruntare cu Statele Unite, nu este principala lor ameninţare, iar Moscova doreşte să aibă relaţii de prietenie pe baze de egalitate cu Washingtonul.

NATO consideră „inacceptabile” ameninţările lui Putin la adresa ţărilor europene cu centre de decizii ale Alianţei

Alianţa Nord-Atlantică a respins Miercuri ca „inacceptabile” ameninţările Preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească "teritoriile unde se află centrele de decizie" ale NATO, relatează DPA.

„Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (din cadrul NATO - n.r.) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvînt adjunct al NATO, Piers Cazalet. „NATO nu are nici o intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a adăugat el. „Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet. Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul „sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el. „Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet. „Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvînt adjunct al NATO.

Raport: SUA mută tehnologie nucleară sensibilă în Arabia Saudită. Lista companiilor care ar cîștiga miliarde din afacere

SUA se grăbesc să transporte tehnologie nucleară sensibilă în Arabia Saudită, arată un raport al Congresului, citat de BBC News. Un comitet al Camerei conduse de democrați a lansat o anchetă în privința preocupărilor legate de planul Casei Albe de a construi reactoare nucleare în Arabia Saudită.

Mai mulți informatori au dezvăluit comitetului de anchetă că decizia de mutare a armamentului nuclear în Regat ar putea destabiliza Orientul Mijlociu. Potrivit BBC, firme apropiate Președintelui Donald Trump au făcut presiuni pentru mutarea tehnologiei nucleare în Arabia Saudită. Comitetul Camerei Reprezentanților a întocmit un raport conform căruia o anchetă în acest caz este „critică, întrucît eforturile Administrației Trump de transfer a tehnologiei nucleare americane pare să fie în curs de desfășurare”.

Președintele Donald Trump s-a întîlnit cu dezvoltatorii de tehnologie nucleară la Casa Albă, pe 12 Februarie, pentru a discuta construcția unor reactoare nucleare în țări din Orientul Mijlociu, inclusiv în Arabia Saudită. Ginerele lui Donald Trump, consultant al Casei Albe, Jared Kushner, va merge în vizită în țările arabe, luna aceasta, pentru a discuta despre perspectivele economice „ale planului de pace al Administrației Trump”. Mutarea tehnologiei nucleare în Arabia Saudită este o încălcare a legilor din SUA privind armamentul nuclear. Legiuitorii se tem că acordarea accesului la tehnologia nucleară Arabiei Saudite ar putea declanșa o cursă periculoasă a înarmării nucleare într-o zonă în care există deja tensiuni. Oficialii Arabiei Saudite au declarat că țara are nevoie de tehnologia nucleară pentru a-și diversifica sursele de energie și a răspunde unei cereri în creștere de energie.

Raportul Camerei Reprezentanților a fost întocmit după ce mai mulți avertizori de integritate („whistleblowers”) au prezentat documente oficiale care arată schimbul de mesaje dintre Administrația Trump și companiile de reactoare nucleare, care ar putea cîștiga miliarde de dolari de pe urma contractelor asociate construirii și operării facilităților nucleare în Arabia Saudită. Donald Trump ar fi direct implicat în mutarea tehnologiei nucleare în Orientul Mijlociu, mai arată informațiile avertizorilor.

Casa Albă nu a oferit deocamdată un punct de vedere cu privire la aceste acțiuni. Ancheta Camerei Reprezentanților urmează să stabilească dacă Administrația Trump a acționat „în interesul securității naționale a Statelor Unite sau în interesul persoanelor care vor avea un cîștig financiar considerabil” de pe urma acestei decizii.

Printre companiile care ar urma să beneficieze de pe urma mutării se numără:

- IP3 International, o companie privată condusă de foști ofițeri miliari și oficiali din serviciile de securitate;

- ACU Strategic Partners, o firmă de consultanță în energia nucleară, condusă de Alex Copson;

- Colony NorthStar, o firmă de investiții imobiliare;

- Flynn Intel Group, o firmă de consultanță și lobby a lui Michael Flynn, fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, care a fost găsit vinovat că a mințit în legătură cu amestecul Rusiei în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016.

Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice: Legendarul actor John Wayne, linșat post-mortem pentru ce spunea în 1971 despre homosexualitate și „supremația albilor”

Unul dintre actorii legendari ai Hollywood-ului, ale căror roluri de cowboy au făcut istorie, a ajuns să fie linșat post mortem pe rețelele de socializare pentru declarații făcute în anul 1971. Nemaiavînd cu cine să polemizeze, adepții Corectitudinii Politice au dezgropat un interviu acordat de legendarul actor în urmă cu aproape 50 de ani revistei Playboy, în care vedeta critica egalitatea rasială și homosexualitatea.

În interviul respectiv, John Wayne a făcut  o serie de declarații care, cu siguranță, dacă le-ar fi făcut în lumea de azi, i-ar fi atras o avalanșă de procese și chiar ostracizarea de către boșii de la Hollywood. Și asta pentru că John Wayne a numit  „relația sexuală sănătoasă și plină de dragoste” între un bărbat și o femeie ca fiind un lucru „minunat”. În timp ce homosexualitatea era, în opinia actorului, o „depravare”. John Wayne considera că filmul „Midnight Cowboy”, realizat în 1969 de John Schlesinger, cîștigător a trei premii Oscar, considerat la acea vreme primul film cu tematică LGBT, este „ o poveste de dragoste între doi homosexuali”.

Actorul a spus, de asemenea, că nu este de acord cu cei care susțin acordarea unor reparații morale nativilor americani și a acuzat Hollywood-ul pentru „tokenism” (termen englez care desemnează o politică și practică socială de a efectua gesturi simbolice spre incluziunea membrilor grupurilor minoritare în cadrul celui majoritar, de obicei, acesta este aplicat pentru a crea aparența unei incluziuni sociale și a unei diversități - rasiale, religioase, sexuale, etc.  pentru a se devia posibilele acuzații de discriminare - n.r).  

Pentru ca, în final, să afirme că ”nu putem, dintr-o dată, să îngenunchem toți și să lăsăm totul pe mîna conducerii negrilor”. „Cred în supremația albă pînă cînd negrii vor fi educați pînă la punctul de responsabilitate”, spunea John Wayne. „Nu cred că autoritatea și pozițiile de conducere și judecată pot fi lăsate pe mîna oamenilor iresponsabili”. După cum era de așteptat, toate aceste afirmații, deși făcute cu aproape 5 decenii în urmă, au făcut ca rețelele de socializare să ia foc, pe Twitter declanșîndu-se un adevărat jihad împotriva legendarului actor, care a murit în 1979.

După moartea sa, mai multe pasaje din acest interviu au fost republicate, pentru a strîrni controverse. În 2016, cînd un senator republican  a încercat să organizeze comemorarea zilei de naștere a actorului (26 Mai) în California, sub denumirea „Ziua lui John Wayne”, un senator democrat i-a respins propunerea, oferind ca argument citatul cu „supremația albă”. Interviul a fost scos din nou de la naftalină în același an, cînd fiica lui John Wayne, Aissa, a anunțat că îl sprijină pe Donald Trump pentru funcția de Președinte.

Comuna din Vaslui, România, în care profesorii cîștigă la fel ca în Europa. Dascălii au salarii și de 6.000 de lei

La 15 minute de Oltenești și 80 de kilometri de cel mai sărac oraș din România, Negrești, se află comuna Hoceni. Trei mii de oameni au aici asfalt, apă curentă, canalizare, iluminat public, dispensar. 200.000 de lei pe an este bugetul comunității, dar marile realizări au fost posibile cu fonduri europene și programe naționale de dezvoltare.

7 milioane de euro au ajuns în comună. O parte bună din bani a fost cheltuită pentru copii. Patru grădinițe noi au apărut în ultimii ani. Au fost modernizate șase școli, iar elevii claselor primare din toate satele beneficiază în fiecare după-amiază de after-school. Tot pe bani europeni, în parteneriat cu Asociația Salvați Copiii.

Jenică Vartolomei, dascăl: „Ne putem ocupa de copiii care au minusuri, lipsuri în scriere, în calcul. Practic, acest program asta își propune: ca toți cei care trec prin școală să reușească să scrie, să folosească calculul matematic. Abandonul școlar la noi... N-avem decît un singur copil anul acesta, din 106 copii”. Programul after-school, care a făcut comuna celebră, le-a îndulcit traiul și dascălilor implicați. Fiecare ajunge să cîștige lunar cît un coleg din străinătate.

Dascălii iau salariu pînă la 3.000 de lei pe lună pentru aceste activități. Cadrul didactic primește salariul de bază pentru activitatea de zi cu zi, iar pentru activitățile de după-amiază, cînd pregătesc copii, primesc salarizare pînă la 3.000 de lei pe lună. Un învățător cu vechime poate duce lunar acasă peste 6.000 de lei. Ca orice minune însă, va apune, curînd, și aceasta. Finanțarea este valabilă doi ani. Apoi... gata.! Primarul e sigur însă că la Hoceni, între pădure, ecoul after-school va rămîne vreme multă. Va atrage alte proiecte cu efect similar, iar povestea va merge mai departe.

Trump amenință cu noi taxe vamale pentru importurile de maşini europene în lipsa unui acord cu UE

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Miercuri să impună noi taxe vamale pentru importurile de maşini europene dacă negocierile între Washington şi Bruxelles nu vor duce la încheierea unui nou acord comercial, relatează AFP şi Reuters, scrie Agerpres.

„Încercăm să ajungem la un acord. Este foarte dificil să ajungi la un acord cu ei, cu UE. Dacă nu ajungem la un acord, vom impune tarife vamale”, le-a declarat jurnaliştilor liderul de la Casa Albă, care a primit Duminică un raport al Ministerului Comerţului privind industria automobilă al cărui conţinut a rămas pînă acum confidenţial. El dispune acum de un termen de 90 de zile pentru a impune sau nu taxe suplimentare asupra maşinilor şi echipamentelor auto europene. Anterior în cursul acestei săptămîni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Preşedintele SUA a promis că nu va impune noi tarife de import asupra maşinilor europene pentru moment. Trump a vorbit Miercuri despre raportul Ministerului Comerţului, numindu-l studiu. „L-am analizat foarte atent. Am văzut rezultatele. Problema este dacă putem încheia sau nu un acord cu UE care să fie corect”, a spus Preşedintele SUA.

Pînă la 15 miniştri britanici ar putea vota împotriva unei ieşiri din UE în lipsa unui acord de Brexit

Pînă la 15 miniştri britanici din Guvernul Theresei May ar putea vota împotriva părăsirii Uniunii Europene la 29 Martie de către Marea Britanie în eventualitatea în care nu se va ajunge la un acord de Brexit agreat de Parlament, relatează Bloomberg, citînd surse familiarizate cu această chestiune, relatează Reuters, scrie Agerpres.

Miniştrii care se opun unui Brexit fără acord iau în considerare să o provoace pe Theresa May să-i concedieze votînd împotriva ei în Parlament săptămîna viitoare, menţionează agenţia citată. Ei doresc o amînare a Brexitului dacă nu există un acord agreat de Parlament, potrivit Bloomberg. Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 29 Martie.

ONU: Copiii combatanţilor străini nu trebuie lăsaţi în incertitudine legală

Copiii combatanţilor străini trebuie să aibă dreptul de a avea cetăţenia unei ţări, au pledat ONU şi mai mulţi avocaţi, după ce Marea Britanie a lipsit-o de cetăţenie pe o mamă adolescentă care a fugit în Siria la 15 ani pentru a se alătura grupării Stat Islamic (SI), relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Soarta Shamimei Begum, care a fost descoperită într-o tabără de refugiaţi din Siria săptămîna trecută, ilustrează problema etică, legală şi de securitate cu care se confruntă Guvernele cînd au de a face cu familiile jihadiştilor care au jurat să distrugă Occidentul. În condiţiile în care gruparea Stat Islamic este pe cale să piardă ultima poziţie pe care o controlează în Estul Siriei în faţa miliţiilor conduse de kurzi, Capitalele occidentale încearcă să se lămurească ce să facă cu jihadiştii străini înrăiţi în lupte, cu soţiile şi copiii lor.

Agenţia ONU pentru apărarea drepturilor copiilor, UNICEF, a apreciat că toţi copii au „dreptul la un nume, o identitate şi o naţionalitate” în conformitate cu legile internaţionale, iar Guvernele au o responsabilitate de a adopta măsuri de protecţie care să prevină situaţia în care un copil se naşte fără a aparţine unei ţări. „Dar cînd acest lucru se întîmplă, acei copii au nevoie de ajutor legal şi de sprijin pentru a asigura că nici un copil nu este lipsit de dreptul său la cetăţenie”, a precizat UNICEF într-un email către Fundaţia Thomson Reuters. Nu există o estimare credibilă privind numărul persoanelor apatride la nivel global, dar ONU crede că acesta ar putea fi de 12 milioane. ONU vrea să pună capăt acestei situaţii pînă în 2024, întrucît persoanele cu acest statut sunt lipsite de drepturi de bază precum cel la educaţie şi sănătate.

Shamima Begum, care a dat naştere unui fiu în weekendul trecut, a fost descoperită în această lună în Siria de un jurnalist britanic. Ea le-a spus ziariştilor că vrea să se întoarcă în Marea Britanie, dar a părut să nu se căiască de alegerea făcută în mai multe interviuri, iar soarta ei a dominat titlurile din presa britanică în această săptămînă.

Legile britanice permit Guvernului să lipsească o persoană de cetăţenie cînd o astfel de decizie contribuie la binele public, dar astfel de acte nu trebuie să lase o persoană fără ţară dacă aceasta s-a născut cetăţean britanic. În ceea ce priveşte cazul Begum, un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne britanic a declarat că prioritatea a fost „siguranţa şi securitatea Marii Britanii şi a oamenilor care trăiesc aici”. Poliţia din Bangladesh a anunţat că verifică dacă Shamima Begum este cetăţean al acestei ţări, în condiţiile în care ambii ei părinţii au venit în Marea Britanie de aici.

Soarta tinerei a declanşat o dezbatere naţională încinsă, Partidul Laburist de opoziţie afirmînd că decizia Guvernului este greşită. Avocatul familiei Begum a declarat că ar putea contesta în instanţă decizia de a o lipsi pe tînără de cetăţenie. Amal de Chickera, codirector al Institutului pentru apatrizi şi incluziune, a declarat că Marea Britanie ar fi trebuit să o primească pe tînără şi copilul ei şi să o investigheze, pentru că are o obligaţie în acest sens.

„Este profund îngrijorător să vezi aşa ceva întîmplîndu-se unui copil care are doar cîteva zile”, a declarat el într-un interviu telefonic. „Trebuie să punem sub semnul întrebării eficienţa acestei măsuri: oare lipsirea de cetăţenie întăreşte sau protejează cu adevărat securitatea naţională? Sau poate duce la o radicalizare mai accentuată?”, a adăugat el.

Expertul în cetăţenie Devyani Prabhat de la Universitatea din Bristol a declarat că copiii combatanţilor străini sunt în mare pericol, întrucît se află în zone de conflict şi nu au nici o ţară în care să revină. „Copiii lor, precum copilul Shamimei, vor păstra dreptul de a fi britanici, dar vor pierde efectiv orice mijloace de a reintra în Marea Britanie şi vor fi blocaţi în zone de război”, a spus Prabhat. „Dacă ei nu au acces la drepturile care decurg din cetăţenie din cauza anulării cetăţeniei părinţilor lor, nevoile lor de protecţie socială trebuie evaluate diferit de cele ale adulţilor”, a mai spus el.

Frontex: Numărul imigranţilor ilegali care au intrat în UE este în scădere, dar este nevoie de întărirea controalelor la frontiere

Şeful agenţiei pentru securitatea frontierelor Uniunii Europene (Frontex), Fabrice Leggeri, a afirmat că numărul migranţilor ilegali care intră în UE a scăzut brusc pentru al treilea an pînă în 2018, dar sosirile de migranţi sunt încă numeroase şi este nevoie de întărirea controalelor la graniţă, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Leggeri, în pofida unei scăderi la 150.114 migranţi în 2018, de la 204.750 în 2017, Frontex îşi întăreşte în continuare măsurile de control la graniţă, sporindu-şi personalul şi tehnologia. ”Nu este o criză majoră în legătură cu traversarea ilegală a frontierelor externe” ale UE”, a declarat Leggeri într-o conferinţă de presă. Dar, el a adăugat că ”toţi cetăţenii UE trebuie să fie controlaţi cînd se întorc acasă sau părăsesc UE”. ”Menţinerea acestor măsuri de securitate la aeroporturi, de exemplu, este tot atît de importantă ca la frontierele externe”, a precizat şeful Frontex.

Sosirea unui număr mare de solicitanţi de azil în Europa în ultimii ani a provocat o criză umanitară, mii dintre ei pierzîndu-şi viaţa în fiecare an încercînd să traverseze marea către Europa în ambarcaţiuni supraaglomerate, precum şi o criză politică, determinînd o ascensiune a partidelor de extrema dreaptă antiimigraţie pe cuprinsul continentului.

Numărul migranţilor ilegali repatriaţi din UE prin intermediul Frontex a scăzut la 13.700 în 2018, de la circa 14.200 în 2017. În toiul crizei migraţiei din 2015, Frontex a returnat doar circa 3.600 de migranţi către ţările lor de origine. Returnările facilitate de ţările UE au scăzut de asemenea cu 5 %. Leggeri a precizat că Frontex şi state membre ale UE au respins intrarea în Uniune a 191.000 de persoane în 2018, faţă de 183.000 în 2017. Numărul persoanelor care vin în Europa traversînd Mediterana centrală a scăzut la cel mai mic nivel din 2012 din cauza pericolului unor astfel de traversări. Migranţii şi solicitanţii de azil sosesc în schimb pe rute mediteraneene estice şi vestice, a mai spus Leggeri.

Majoritatea refugiaţilor au luat calea Mediteranei de Est către Grecia în timpul crizei din 2015, cînd aproape un milion de persoane au venit din Turcia în insulele greceşti. Dar ruta a fost în cele din urmă închisă, după ce Uniunea Europeană şi Ankara au încheiat în Martie 2016 un acord pentru oprirea fluxului de migranţi. Acum, Marocul este principalul punct de plecare a migraţiei către Europa, mulţi dintre migranţi venind din Africa subsahariană, potrivit raportului prezentat de Leggeri. Marocani, urmaţi de guineeni, malieni şi algerieni au devenit principalele naţionalităţi în rîndul migranţilor care călătoresc spre Europa pe ruta vestică.