Potrivit lui Scott Lucas, profesor emerit de politică americană la Universitatea din Birmingham, întrebarea care trebuie pusă este dacă acest război este pe cale să se încheie: ”Pariul făcut de Vladimir Putin că poate cuceri Kievul, că îl poate captura şi ucide pe Președintele Zelenski a eșuat. Rușii încearcă acum să-şi păstreze teritorii în Estul și Sudul Ucrainei și ar putea face o ultimă ofensivă pentru a mai avansa puțin. Cînd va eşua şi această acțiune se va trece la faza a doua, care va avea loc în cursul acestui an. Cît de mult teritoriu va putea elibera Ucraina și cît timp o vom putea sprijini? Pentru că nu va fi o chestiune de zile sau săptămîni, ci de luni”, scrie EURONEWS, potrivit RADOR.

Cred că acesta este de fapt punctul cheie. Cînd se va merge mai departe, Ucraina va mai fi susținută sau nu? Cu alte cuvinte, va fi susținută pentru eliberarea teritoriilor ocupate în 2022, dar va fi susținută și pentru cele ocupate din 2014?

O zi de război în Ucraina costă cît 30 de zile de conflict în Afganistan, scrie New York Times: prea mult pentru opinia publică americană care se îndreaptă spre dreapta.

Sprijinul actual necondiţionat acordat Kievului alimentează protestul republicanilor din Statele Unite

Unii parlamentari, conduși de reprezentantul Marjorie Taylor Greene, cer încetarea fluxului constant de ajutor. Propunerea nu vine din partea conducerii partidului, dar este o problemă pe care Biden nu o poate subestima.

Cu toate acestea, profesorul Scott Lucas nu crede în existenţa unor fisuri în consensul privind ajutorul acordat Ucrainei: ”Cît timp poate fi sprijinit un popor care luptă împotriva unui agresor ce vrea să-i ia țara? Acest lucru cu siguranță costă bani. Numai că de multe ori acordăm prea multă atenție minorității, acelei roţi care scîrțîie şi care se aude, în SUA și în alte țări. Așa că poate exista, de exemplu, un reprezentant precum Marjorie Taylor Greene, o teoreticiană a conspirației, care spune că nu susține Ucraina. Numai că ea nu reprezintă majoritatea în America. Nici măcar președintele Camerei Kevin McCarthy, care a declarat că nu poate fi semnat un ”cec în alb” nu este majoritatea. Majoritatea americanilor continuă să-i sprijine pe ucraineni în lupta lor împotriva agresiunii”.

Retragerea temporară a lui Putin din tratatul New Start

”Nu vom folosi niciodată primii armele nucleare, dar dacă Statele Unite o vor face, trebuie să fim pregătiți”. Cu aceste cuvinte, în discursul său adresat națiunii, Vladimir Putin a anunțat suspendarea tratatului New Start privind energia nucleară semnat de Rusia și Statele Unite ale Americii. Președintele rus nu le va permite inspectorilor americani să viziteze site-urile nucleare rusești și spune că este pregătit să efectueze teste atomice.

Potrivit lui Lucas, strategia lui Putin este un amestec de propagandă și cacealma: ”În discursul său către națiune, Putin a jucat rolul victimei, după care a prezentat un scenariu nuclear. El a spus că Occidentul îl atacă. NATO îl atacă. Ucraina și neonaziștii îl atacă.(…) Apoi, fără să spună direct că va folosi armele nucleare, Putin și-a anunțat retragerea din tratatul care controlează aceste arme. Însă nu cred că Moscova va folosi în Ucraina o armă nucleară tactică. Ar fi o acţiune care nu ar avea un impact mare asupra războiului și ar izola și mai mult Rusia”.

Formatul București 9 și noile echilibre din Europa de Est

Temerile formatului București 9 (partea cea mai estică a alianței NATO care s-a reunit ca răspuns la anexarea Crimeii de către președintele rus Vladimir Putin în 2014) s-au intensificat și s-au aflat în centrul întîlnirii cu Joe Biden.

Mulți se tem că dacă va avea succes în Ucraina, Putin ar putea lua măsuri militare împotriva lor. Alianța include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

La Est se profilează primele fisuri: ”Cred că întîlnirea lui Joe Biden cu liderii Grupului celor 9 de la Bucureşti este extrem de importantă, mai ales pentru acele țări care și-au asumat un rol de lider în sprijinul Ucrainei: în special Polonia, Țările Baltice, Letonia, Lituania şi Estonia. Această întîlnire – adaugă Lucas – reafirmă nu doar sprijinul acordat Ucrainei, ci și realinierea Europei în urma eșecului pariului lui Vladimir Putin.

Acum, există oare o scindare? Cînd oamenii vorbesc despre rupturi, cred că se referă la Ungaria lui Viktor Orbán. Se întîmplă ca domnul Orbán să fie un prieten apropiat al lui Vladimir Putin. Iar Ungaria va spune tare dacă vrea sau nu să accepte sancțiunile şi dacă Ucraina ar trebui să fie sprijinită în continuare sau nu. Numai că adevărul este că dacă cineva dorește să rămînă membru al Uniunii Europene și să se bucure de beneficiile Uniunii Europene, nu poate merge atît de departe amenințînd că va submina sprijinul pentru Ucraina. Orbán va juca această partidă (pro Rusia) pe plan intern cu electoratul său, dar nu cred că va avea un efect atît de semnificativ în ceea ce privește problemele mai ample, cum ar fi sprijinul regional și internațional acordat Kievului pe tot parcursul anului 2023”.