În Europa sunt disponibile la scară amplă droguri tot mai puternice, iar pandemia a intensificat „dematerializarea” traficului şi a livrării stupefiantelor la consumatori, a atenţionat Miercuri Observatorul european al drogurilor şi toxicomaniilor (OEDT) în raportul său anual, care este însoţit şi de un studiu privind impactul pandemiei de COVID-19, transmite AFP, potrivit agerpres.„Piaţa narcoticelor este extrem de dinamică şi rezilientă, nu a avut de suferit în profunzime, în pofida carantinei”, a rezumat Alexis Goosdeel, directorul observatorului.

În pofida unor penurii locale şi temporare, traficanţii au dat dovadă de adaptabilitate şi, în faţa restricţiilor şi a închiderii frontierelor, au recurs în mai mare măsură la transportul maritim şi mai puţin la „cărăuşii” care transportă de regulă cantităţi mici de droguri cu avionul.

Pandemia a accelerat în special „uberizarea” pieţei, a subliniat Goosdeel. Astfel, restricţiile de circulaţie au dus la întărirea unor tendinţe deja constatate pe piaţa narcoticelor înainte de apariţia noului coronavirus, şi anume publicitate pe reţelele sociale, comenzi prin intermediul mesageriei criptate şi chiar livrare la domiciliu.

Şi întreruperea vieţii de noapte a provocat unele schimbări. Interesul pentru MDMA, principiul activ al ecstasy, folosit frecvent în context „festiv”, a scăzut temporar pe parcursul perioadelor de carantină.

Autorii raportului sunt în schimb preocupaţi de o creştere a consumului de benzodiazepine, folosite în medicină ca anxiolitice şi imitate de unele droguri de sinteză, ceea ce ar putea reflecta „probleme de sănătate mintală antrenate de pandemie”.

Totodată, potrivit raportului, pandemia a avut un efect de „sabie cu două tăişuri” în rîndul europenilor, utilizatorii ocazionali avînd tendinţa să scadă consumul, iar cei care le consumau în mod regulat l-au crescut.

Raportul evocă de asemenea riscurile unui „efect de hiperdisponibilitate a tuturor drogurilor” în Europa, cei mai afectaţi fiind tinerii şi cei aflaţi în situaţii precare. Potrivit lui Goosdeel, pe termen lung, criza născută de COVID-19 ar putea favoriza consumul şi i-ar putea împinge pe unii la trafic de droguri.

Pe lîngă efectele pandemiei, OEDT atrage atenţia asupra evoluţiilor de pe piaţa canabisului, care rămîne de departe cel mai utilizat drog din Europa, cu peste 22 de milioane de consumatori anuali la categoria de vîrstă 15-64 de ani.

Mai mult, acest drog este din ce în ce mai puternic, concentraţia de THC (substanţa psihoactivă tetrahidrocanabinol) din răşina de canabis confiscată de forţele de ordine oscilînd între 20% şi 28%, adică dublu faţă de acum zece ani, a notat Goosdeel, avertizînd asupra „potenţialelor riscuri pentru sănătatea mintală” a consumatorilor.

Traficanţii încearcă să-i cucerească pe amatorii de canabis cu noi produse extrem de puternice, ca lichidele pentru ţigări electronice cu „95% THC, detectate în Suedia”, sau folosirea tot mai frecventă a canabinoizilor de sinteză, care imită efectele THC şi sunt pulverizate pe „iarbă” uneori fără ştiinţa consumatorului, dar care au dus şi la decese.

Raportul subliniază şi accesibilitatea fără precedent a cocainei în Europa, confiscările ajungînd la 213 tone în 2019, conform ultimelor date disponibile. Şi în cazul cocainei, obţinută din frunze de coca, puritatea substanţei interceptate a crescut cu 57% faţă de acum zece ani.

Abundenţa cocainei a dus şi la creşterea, în unele ţări, a consumului de crack, un derivat care se fumează şi produce o puternică dependenţă. La Paris, traficul cu crack face ravagii, notează AFP.

Raportul a mai constatat că drogurile de pe piaţa europeană sunt produse în tot mai mare măsură chiar pe continent, în 2019 fiind confiscate 3,7 milioane de plante de canabis şi desfiinţate 370 de laboratoare clandestine. Unele dintre acestea produceau metamfetamină cu ajutorul unor carteluri mexicane, a menţionat Goosdeel.

Directorul OEDT a amintit „importanţa de a combina eforturile pentru securitate şi pentru sănătate”, în contextul în care Uniunea Europeană s-a dotat cu o nouă strategie antidrog pentru perioada 2021-2025. Potrivit lui Goosdeel, „mulţi care lucrează în domeniu se tem de o reducere a bugetelor pentru structurile care se ocupă de toxicomanie, odată cu reducerea programată a ajutoarelor financiare decise în timpul pandemiei”.