Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, Miercuri, că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina peste 300.000 de soldaţi, sute de avioane şi mii de tancuri, dar a acumulat un stoc de rachete cu care ar putea ataca din nou Iarna aceasta infrastructura energetică ucraineană, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Aceste pierderi "subliniază eroarea strategică a preşedintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina", a spus Stoltenberg, citat de agenţia EFE, la o conferinţă de presă la Bruxelles, la încheierea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din ţările NATO, unde s-a desfăşurat şi primul Consiliu NATO-Ucraina la nivel ministerial.

Stoltenberg a susţinut că Ucraina a "avansat" pe front şi că Rusia "a dat înapoi" şi acum este "mai slabă politic, militar şi economic (...), pierde în exterior", mai ales în Caucaz şi Asia Centrală, în timp ce este "tot mai dependentă de China".

"An după an, Moscova îşi amanetează viitorul către Beijing. Pe plan militar, Rusia a pierdut o parte substanţială a forţelor convenţionale: sute de avioane, mii de tancuri şi a avut peste 300.000 de victime", a continuat Stoltenberg, fără a preciza dacă se referă la soldaţi ruşi morţi sau morţi şi răniţi.

Cele două tabere nu publică date despre pierderilor lor în război, în schimb le exagerează pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice în care fiecare menţionează pierderi ale celeilalte tabere care uneori depăşesc o mie de soldaţi ucişi. Kievul a susţinut, săptămîna trecută, că 321.800 de soldaţi ruşi au murit în război, fără a menţiona pierderile din propria tabără, considerate secret de stat în Ucraina, pînă la sfîrşitul războiului. Într-o postare pe Telegram, fostul consilier al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Oleksii Arestovici, a susţinut, săptămîna aceasta, că aproximativ 200.000 de soldaţi ucraineni au murit în acest război.

"Obiectivele Rusiei în Ucraina nu s-au schimbat. Rusia a acumulat un mare arsenal de rachete înaintea Iernii şi vedem noi încercări de a ataca reţeaua electrică şi infrastructura energetică a Ucrainei", a continuat secretarul general al NATO. El a insistat că Ucraina "continuă să provoace mari pierderi Rusiei" şi că "este mai aproape de NATO ca oricînd".

De partea sa, secretarul american de stat, Antony Blinken, a negat că ar exista vreo "oboseală" în rîndul aliaţilor cu privire la susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. "Trebuie să continuăm şi vom continua să susţinem Ucraina", a indicat şeful diplomaţiei americane, potrivit Reuters, vorbind, de asemenea, la finalul reuniunii ministeriale a NATO.

Blinken a asigurat că, în cele din urmă, va fi găsită o soluţie la Washington, unde un ajutor pentru Ucraina este blocat în Congresul american, din cauza reticenţelor unor aleşi republicani, în timp ce şi statele europene ezită în suplimentarea acestui ajutor. Secretarul american de stat s-a declarat încrezător că, "în săptămînile următoare", va fi deblocat ajutorul pentru Ucraina în Congresul american, căruia preşedintele Joe Biden i-a cerut să aprobe pentru Kiev o finanţare suplimentară de 61,4 miliarde de dolari. SUA au oferit pînă în prezent Ucrainei, de cînd a început războiul, un ajutor 77 de miliarde de dolari, faţă de cele 110 miliarde de dolari oferite de ţările europene.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut din nou Occidentului, cu ocazia reuniunii NATO, să sporească producţia de arme şi muniţii, după ce au fost livrate numai aproximativ 300.000 din cele circa un milion de obuze de calibrul 155 mm promise Ucrainei de către UE.

Comandantul-şef al Armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a afirmat, într-un articol şi un interviu publicate la începutul lunii de The Economist, că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui "război de tranşee", un conflict de uzură în care ambele tabere consumă mari resurse, fără ca vreuna să poată obţine înaintări majore, după ce contraofensiva lansată de Armata ucraineană, în Iunie, nu a dat rezultatele aşteptate, eliberînd doar o mînă de sate în partea de Sud-Est, cu preţul unor mari pierderi de oameni şi echipamente, în timp ce trupele ruse au lansat, la rîndul lor, acţiuni ofensive mai către Nord. Prin urmare, a concluzionat Zalujnîi, în analiza sa, Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.

Cu toate acestea, ministrul ucrainean de Externe a insistat, Miercuri, la Bruxelles, că ţara sa este hotărîtă să lupte mai departe. "Trebuie să continuăm să luptăm, Ucraina nu va ceda", a spus Kuleba în faţa presei, potrivit France Presse, subliniind că "obiectivul strategic" al Ucrainei de a reveni la frontierele sale din anul 1991 "rămîne neschimbat".
"Nu am nici un motiv să cred că Occidentul nu mai are voinţă politică să ajute Ucraina”, a răspuns şeful diplomaţiei ucrainene, cînd a fost întrebat despre blocajul din Congresul SUA. De asemenea, el a exclus ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile ocupate pentru a obţine astfel aderarea la NATO şi garanţii de securitate.

La negocierile de pace desfăşurate în Martie anul trecut, la Istanbul, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit, săptămîna aceasta, David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski.

”Ruşii erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial", a precizat Arahamia, într-un interviu acordat presei ucrainene şi preluat de Newsweek.

Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvînt, şi anume că nu va ataca din nou.

Ulterior, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic cu Rusia şi, pur şi simplu, să lupte".

Acele negocieri de la Istanbul de la sfîrşitul lunii Martie 2022 au fost ultimele între Ucraina şi Rusia, aceasta din urmă acuzînd apoi Kievul că s-a retras de la tratative pentru că aşa i-a cerut Washingtonul.