Miniștrii de Externe ai statelor grupului G7 nu au reuşit să exprime Marţi, în declaraţia de la finalul reuniunii lor, o poziţie comună cu privire la respectarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, limitîndu-se să sublinieze că fiecare stat îşi va respecta ”obligaţiile” respective, în pofida eforturilor gazdelor italiene de a găsi o poziţie comună, transmit EFE, Reuters şi AFP.

”În exercitarea dreptului său la autoapărare, Israelul trebuie să îşi respecte deplin obligaţiile în virtutea dreptului internaţional în toate circumstanţele, inclusiv a dreptului internaţional umanitar”, au afirmat miniştrii de Externe ai G7 în comunicatul comun emis la finalul reuniunii de două zile de la Fiuggi, lîngă Roma.

”Ne reiterăm angajamentul faţă de dreptul internaţional umanitar şi ne vom respecta obligaţiile respective”, au adăugat ei, adjectivul ”respective” făcînd referire la faptul că, spre deosebire de ceilalţi membri ai grupului (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie), Statele Unite nu recunosc CPI.

Curtea Penală Internaţională, la care Israelul nu a aderat şi din care SUA s-au retras, a emis, Joi, mandate de arestare vizîndu-i pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, şi şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii.

”Subliniem că nu poate exista echivalenţă între grupul terorist Hamas şi statul Israel”, au mai declarat ţările G7.

Conform unei surse apropiate negocierilor de la această ultimă reuniune G7 sub Preşedinţia italiană, formularea comunicatului a fost cîntărită cu mare atenţie pentru a satisface toţi participanţii şi a se pune de acord asupra ”celui mai mic numitor comun”.
”Dar ceea ce s-a spus în cursul discuţiilor a fost mult mai larg şi strategic decît ceea ce apare în text”, a precizat sursa citată de AFP.

Exceptînd o vizită în SUA în acest an, Netanyahu nu s-a deplasat în nici o altă ţară din G7 de la debutul războiului împotriva Hamas în Gaza.

După anunţul CPI, decizia a fost puternic criticată de SUA, dar alte state, precum Marea Britanie şi Italia, nu au exclus că l-ar putea aresta pe Netanyahu dacă le-ar vizita.
Marţi, prim-ministrul francez, Michel Barnier, a afirmat, în faţa Adunării Naţionale, că ”Parisul va aplica în mod riguros, aşa cum a făcut-o întotdeauna, obligaţiile care îi revin în virtutea dreptului internaţional”. Totuşi, Barnier nu a spus în mod explicit dacă Parisul ar proceda la arestarea lui Netanyahu dacă acesta ar intra pe teritoriul francez, remarcă AFP.

”Această Curte operează (...) în mod independent, o independenţă căreia noi, Republica Franceză, îi suntem foarte ataşaţi. Nu avem, aşadar, a-i comenta deciziile, nici pentru a susţine, nici pentru a condamna”, a mai spus Barnier.

Pe de altă parte, preşedintele Adunării Naţionale, Yaël Braun-Pivet, a apreciat, Marţi, că, în calitate de semnatară a Statutului de la Roma (actul fondator al CPI), ”Franţa trebuie să aplice regulile şi să-l aresteze pe Netanyahu dacă acesta ar veni în Hexagon”.