Spania nu va recunoaşte intervenţia SUA în Venezuela, care încalcă dreptul internaţional, a declarat Sîmbătă premierul Pedro Sanchez, după ce forţele americane l-au capturat pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, aflat de mult timp la putere, într-o operaţiune desfăşurată în timpul nopţii, relatează Reuters, potrivit News.ro.

„Spania nu a recunoscut regimul Maduro, dar nici nu va recunoaşte o intervenţie care încalcă dreptul internaţional şi împinge regiunea către un orizont de incertitudine şi beligeranţă”, a scris Sanchez pe X, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că SUA vor conduce ţara Sud-americană pînă la finalizarea unei tranziţii „sigure”.

Sanchez a făcut apel la toate părţile să „se gîndească la populaţia civilă, să respecte Carta Naţiunilor Unite şi să articuleze o tranziţie echitabilă şi bazată pe dialog”.

Statele Unite au atacat Venezuela şi l-au capturat pe preşedintele Nicolas Maduro, aflat la putere de mult timp, într-o operaţiune desfăşurată în cursul nopţii de Vineri spre Sîmbătă, a declarat preşedintele american Donald Trump, care a promis că va pune ţara sub control american pentru moment, inclusiv prin desfăşurarea forţelor americane, dacă va fi necesar. „Vom conduce ţara pînă cînd vom putea realiza o tranziţie sigură, adecvată şi judicioasă”, a declarat Trump în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la staţiunea sa Mar-a-Lago din Florida. „Nu putem risca ca Venezuela să fie preluată de cineva care nu are în vedere interesele venezuelenilor”, a justificat el.

Nu este clar cum intenţionează Trump să supervizeze Venezuela. În ciuda unei operaţiuni dramatice desfăşurate peste noapte, care a întrerupt alimentarea cu energie electrică în o parte din Caracas şi l-a capturat pe Maduro într-una dintre casele sale secrete sau în apropierea acesteia, forţele americane nu au control asupra ţării în sine, iar Guvernul lui Maduro pare să fie încă la putere.

Comentariile lui Trump despre o prezenţă pe termen nelimitat în Venezuela au amintit de schimbările de conducere din Irak şi Afganistan, ambele încheiate cu retragerea SUA după ani de ocupaţie. El a spus că este deschis la ideea de a trimite forţe americane în Venezuela. „Nu ne temem de trupele terestre”, a spus el.

Trump nu a oferit răspunsuri concrete la întrebările repetate ale reporterilor despre modul în care SUA ar conduce Venezuela.

O ocupaţie americană „nu ne va costa nici un cent”, deoarece Statele Unite vor fi rambursate din „banii care ies din pămînt”, a spus Trump, referindu-se la rezervele de petrol ale Venezuelei, un subiect la care a revenit în repetate rînduri în timpul conferinţei de presă de Sîmbătă.

Trump a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a luat legătura cu vice-preşedinta venezueleană Delcy Rodriguez, presupusa succesoare a lui Maduro. „Vom face tot ce aveţi nevoie”, a spus Trump, citînd-o pe Rodriguez. „Ea chiar nu are de ales”, a completat el.

Reuters precizează că nu a putut confirma imediat această conversaţie. Patru surse familiarizate cu mişcările ei au spus că Rodriguez se afla în Rusia. Ministerul rus de Externe a respins însă informaţia despre prezenţa lui Rodriguez în Rusia ca fiind „fals”.

Înlăturarea lui Maduro, care a condus Venezuela cu mînă de fier timp de peste 12 ani, ar putea crea un vid de putere în această ţară din America Latină.

Orice destabilizare serioasă a acestei naţiuni de 28 de milioane de locuitori riscă să-l pună pe Trump într-o situaţie dificilă, similară cu cea care a marcat politica externă a SUA în mare parte a secolului XXI - intervenţiile din Afganistan şi Irak.

SUA nu au mai intervenit atît de direct în regiunea din vecinătatea lor de la invazia din Panama de acum 37 de ani, cînd l-au destituit pe liderul militar Manuel Noriega pe baza acuzaţiilor că ar fi condus o operaţiune de trafic de droguri. Statele Unite au adus acuzaţii similare împotriva lui Maduro, acuzîndu-l că este la conducerea unui „narco-stat” şi că a fraudat alegerile din 2024.

Maduro, un fost şofer de autobuz în vîrstă de 63 de ani, ales personal de Hugo Chavez pe patul de moarte pentru a-i succeda în 2013, a negat aceste acuzaţii şi a afirmat că Washingtonul intenţionează să preia controlul asupra rezervelor de petrol ale ţării sale, cele mai mari din lume.

Străzile din Venezuela păreau calme la răsăritul Soarelui. Soldaţii patrulau în unele zone, iar în Caracas au început să se adune mici grupuri de susţinători ai lui Maduro. Alţii, însă, şi-au exprimat uşurarea.

Oficialii venezueleni au condamnat intervenţia de Sîmbătă. „În unitatea poporului vom găsi puterea de a rezista şi de a triumfa”, a declarat ministrul Apărării Vladimir Padrino într-un mesaj video.

În timp ce diverse Guverne din America Latină se opun lui Maduro şi spun că a fraudat alegerile din 2024, acţiunea directă a SUA reînvie amintiri dureroase ale intervenţiilor din trecut şi este, în general, puternic contestată de Guvernele şi populaţiile din regiune.

Acţiunea lui Trump aminteşte de Doctrina Monroe, enunţată în 1823 de preşedintele James Monroe, care revendica influenţa SUA în regiune, precum şi de „diplomaţia tunurilor” observată sub Theodore Roosevelt la începutul anilor 1900.

Aliaţii Venezuelei, Rusia, Cuba şi Iran, au condamnat rapid atacurile ca fiind o încălcare a suveranităţii. Teheranul a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să oprească „agresiunea ilegală”.

Dintre marile ţări latino-americane, preşedintele Argentinei, Javier Milei, a lăudat noua „libertate” a Venezuelei, în timp ce Mexicul a condamnat intervenţia, iar preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că aceasta a depăşit „o linie inacceptabilă”.