Moldovenii sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Potrivit rezultatelor unui sondaj IMAS, realizat la comanda IPN, 44% din respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Vest sau Europa, iar 43% optează pentru mai curînd pentru apropierea de Rusia. Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51% din respondenţi ar vota pentru, iar 36% împotrivă. Cifrele sunt apropiate de cele în cazul unui eventual plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan: 47% pro şi 35% contra.

„Indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluţie foarte specifică pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluţii şi sub 40%, şi peste 40%, şi a ţinut foarte mult legătura cu agenda politică şi agenda mesajelor principalilor politicieni. E un indicator care tot timpul a trebuit alimentat şi a reuşit să urce la praguri de felul ăsta pe timpul semnării Acordului de Asocieri şi acum este întreţinut, cred, şi de comunicarea politică şi spoturi electorale”, a explicat Doru Petruţi, directorul IMAS, într-o conferinţă de presă.

„Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federaţia Rusă, neştiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi şi se asociază în general cu 2-3 elemente: gaz, locuri de muncă, cam ce-au folosit partidele în comunicarea politică”, a explicat directorul IMAS.

În ceea ce priveşte aderarea la NATO, 50% din respondenţi sunt împotrivă şi 27% pentru. Doru Petruţi a remarcat totuşi că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil, datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv.

Totodată, 50% din moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi dacă Rusia ar încerca să invadeze Republica Moldova, 21% ar fi îngrijoraţi într-o oarecare măsură, iar 24% nu ar fi îngrijoraţi deloc.

Intenţii de vot la parlamentarele din 30 noiembrie

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament după alegerile din 30 noiembrie 2014: PCRM cu 19,6% din voturi, PLDM cu 17,2%, PDM cu 14,2%, Partidul „Patria” cu 8,7% şi PL cu 8,5%. PSRM se apropie de pragul electoral cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6%, conform sondajului. Cifrele se referă la intenţiile de vot ale celor decişi să participe la scrutin, care reprezintă 66% din numărul total al respondenţilor.

Numărul respondenţilor decişi să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. O scădere au înregistrat şi PLDM (-1,4 p.p.), şi PPP (-0,9 p.p.). Formaţiunile care au înregistrat o creştere sunt PDM (+3,5 p.p.), PL (+2,2 p.p) şi PSRM (+2,5 p.p).

„Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniştilor de acum 5 ani, cînd era foarte vizibil, foarte vocal şi foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie şi cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceţi aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39% intenţie de vot netă, iar acum, după un an şi jumătate, sunt la 19%. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat pe Partidul „Patria”, Partidul Socialiştilor, au migrat spre partide de alternativă”, a declarat Doru Petruţi.

„Celelalte partide, liberal-democrat, democrat şi liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rînd, explicaţii pentru propria prestaţie din campanie, dar resursele şi reţetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporţii diferite, vorbim de capacitatea reţelelor de partid diferită”, a adăugat Petruţi.

La capitolul încredere în liderii politici, Iurie Leancă (40%) şi Dorin Chirtoacă (38%) sunt primii, fiind urmaţi de Marian Lupu (33%), Igor Corman (31%), Vlad Filat (28%), Vladimir Voronin (28%), Renato Usatîi (27%) şi Mihai Ghimpu (20%).
Potrivit sondajului, 60% din respondenţi au declarat că au decis deja cu cine să voteze, iar 8% nu exclud că vor lua o decizie chiar în ziua votării. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29% s-au declarat de dreapta, 23% de centru, 19% de stînga, iar 22% nu ştiu sau nu au oferit un răspuns.
Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1128 de persoane peste 18 ani, în 81 de localităţi şi are o marjă de eroare de 3%. (IPN)