Războiul dintre Israel şi Iran după a şasea noapte

Israelul şi Iranul s-au atacat reciproc pentru a şasea noapte consecutivă, la cîteva ore după apelul lui Donald Trump la „capitularea fără condiţii” a Teheranului, relatează AFP, transmite News.Ro.
Preşedintele american a asigurat, de asemenea, că ţara sa l-ar putea ucide cu uşurinţă pe liderul suprem iranian, în contextul intensificării speculaţiilor despre o eventuală participare directă a Statelor Unite în conflictul declanşat Vineri de Israel cu scopul declarat de a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare.
Armata iraniană a avertizat, Marţi seara, în legătură cu atacuri „punitive” iminente în Israel, cerînd locuitorilor marilor oraşe Haifa şi Tel Aviv să se evacueze. Apoi, în primele ore ale zilei de Miercuri, forţele israeliene au declanşat temporar o alertă aeriană după ce au detectat proiectile iraniene în zbor. Aproximativ 10 rachete balistice au fost lansate din Iran şi majoritatea au fost interceptate, a declarat un oficial militar.
Gărzile Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, au declarat că au lansat rachete balistice hipersonice cu rază medie de acţiune Fattah-1, potrivit televiziunii de stat.
Armata israeliană a declarat, de asemenea, că a interceptat două drone în regiunea Mării Moarte, Miercuri dimineaţa.
Israelul a anunţat că lansează Miercuri dimineaţa atacuri asupra Teheranului. Agenţia de presă iraniană Mehr a publicat pe X un videoclip care arată numeroase urme roşii şi explozii pe cerul nopţii deasupra capitalei.
Nici una dintre părţile beligerante nu a comunicat informaţii despre eventualele pagube înregistrate în această a şasea noapte de confruntări.
Donald Trump, care a declarat că preferă o soluţie diplomatică la conflictul israelo-iranian, şi-a reunit Marţi Consiliul de Securitate, potrivit unui responsabil al Casei Albe. Preşedintele american, a cărui ţară a reluat în Aprilie negocierile cu Teheranul privind programul nuclear al acestuia, a adoptat, de asemenea, un ton mult mai dur faţă de Teheran, mergînd pînă la a ameninţa cu asasinarea liderului suprem iranian.
Statele Unite, aliate ale Israelului, „ştiu exact unde se ascunde aşa-zisul «lider suprem» iranian, ayatollahul Ali Khamenei, dar nu intenţionează să-l elimine (să-l ucidă!), cel puţin pentru moment”, a scris Marţi pe reţeaua sa Truth Social, invocînd controlul total asupra spaţiului aerian iranian „CAPITULARE FĂRĂ CONDIŢII”, a mai scris el într-un mesaj telegrafic.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a asigurat că uciderea ayatollahului Khamenei ar pune „capăt conflictului” şi a chemat iranienii să se revolte, în timp ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a considerat că o „schimbare de regim” în Iran ar fi sinonimă cu „haosul”.
După lansarea atacului israelian, Vineri, Statele Unite au declarat că îşi vor întări „dispozitivul defensiv” în Orientul Mijlociu şi că vor trimite acolo portavionul Nimitz. Marţi, au anunţat închiderea Ambasadei lor din Ierusalim din motive de securitate pînă Vineri şi au cerut tuturor angajaţilor Guvernului american şi familiilor acestora să se pună la adăpost.
Statele Unite au declarat, de asemenea, că vor înfiinţa o „forţă de intervenţie” pentru a ajuta cetăţenii americani din Orientul Mijlociu.
Iranul a jurat că va bombarda Israelul fără încetare pentru a pune capăt atacului israelian de o amploare fără precedent lansat Vineri, cu scopul declarat de a-l împiedica să se doteze cu bomba atomică. Occidentul suspectează Iranul că urmăreşte acest obiectiv, ceea ce Teheranul neagă, apărîndu-şi dreptul la un program nuclear civil.
Iar dacă Donald Trump ar decide să angajeze ţara sa în conflict, o bombă americană puternică anti-bunker, GBU-57, singura capabilă să distrugă instalaţiile nucleare iraniene îngropate adînc, ar putea constitui o armă strategică de primă opţiune.
De Vineri, aviaţia israeliană a vizat sute de obiective militare şi nucleare, ucigînd principalii ofiţeri superiori iranieni şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.
Marţi, Armata a anunţat că a ucis încă un important comandant militar iranian, Ali Shadmani, la Teheran.
Bombardamentele au ucis şi civili de ambele părţi în zone urbane: 224 în Iran, potrivit ultimului bilanţ oficial de Duminică, şi 24 pînă în prezent în Israel, potrivit Guvernului.
Marţi, cozi lungi se întindeau în faţa brutăriilor şi benzinăriilor din capitala iraniană, unde magazinele de proximitate rămîn deschise, dar nu şi Marele Bazar, principalul tîrg.
Un atac cibernetic a paralizat Marţi banca Sepah, una dintre cele mai importante bănci din Iran, potrivit agenţiei de presă Fars. Mass-media iraniană a raportat apoi o perturbare generalizată a internetului, fără a preciza originea acesteia.











