Pentru Putin, riscurile politice sunt în creștere pe măsură ce Armata ucraineană își lansează îndelung așteptata ofensivă menită să scoată Rusia de pe teritoriul pe care această țară și l-a anexat ilegal anul trecut, iar Președintele rus a recunoscut „eventualitatea unei ofensive” a Kievului, scrie THE WASHINGTON POST, potrivit RADOR.

Potrivit unor surse apropiate, la nivelul mai marilor ruși, se manifestă o îngrijorare legată de forța de atac a armamentului occidental de care dispune Ucraina, ei temîndu-se totodată că podul terestru pe care Moscova și l-a trasat din Sud-Estul Ucrainei spre Crimeea ar putea fi retezat, afectînd Kremlinul la nivel militar și moral.

În plus, fricțiunile interne între șefii de pe cîmpul de luptă, atacurile cu drone asupra Moscovei și valul fără precedent de incursiuni ale unor grupări paramilitare în regiunile vestice ale Rusiei de la frontiera cu Ucraina ridică semne de întrebare în privința capacității lui Putin de a mai putea controla situația, după cum afirmă o serie de membri ai elitelor rusești care, de teama unor represalii, au făcut o serie de declarații dorind să își păstreze însă anonimatul.

„Pentru autorități, asta este o mare problemă”, a declarat un membru ar cercurilor diplomatice rusești la curent cu problema.

Semnele unor tensiuni crescînde au apărut în această lună, din momentul cînd un membru influent al parlamentului rus, Konstantin Zatulin – totodată un apropiat al conducerii Serviciului Federal de Securitate, biroul rusesc de informații – a declarat, la o conferință pe tema viitorului Ucrainei, că, pînă acum, Rusia a eșuat în privința tuturor obiectivelor stabilite, iar unele dintre ele au devenit „lipsite de sens”.

„Care au fost obiectivele stabilite la începutul operațiunii militare speciale?”, a întrebat Zatulin, apelînd la termenul folosit de Kremlin pentru acest război. „Vă aduceți cu toții aminte – denazificarea, demilitarizarea și neutralitatea Ucrainei, precum și apărarea locuitorilor din Donețk și Luhansk. Care din toate aceste obiective a fost atins? Nici măcar unul”. Purtătorul de cuvînt al lui Zatulin nu a răspuns cererii de face mai multe comentarii.

„La nivelul elitelor, starea de spirit este foarte sumbră”, afirmă Tatiana Stanovaia, fondatoarea R-Politik, o firmă de analiză politică. „Ei nu mai înțeleg care sunt planurile lui Putin și se îndoiesc de faptul că el ar mai gestiona situația într-un mod adecvat. Toate astea se întîmplă de multă vreme, dar îngrijorarea este în creștere”.

Oficialul cu bune relații în cercurile diplomatice rusești, care a rămas în contact cu oameni din Guvern, afirmă că, săptămîna trecută, atmosfera a devenit și mai încărcată după apariția propunerilor occidentale vizînd un acord de securitate pe termen lung cu Ucraina. Un asemenea acord i-ar garanta Kievului aprovizionarea cu armament timp de mai mulți ani, demersul constituind o alternativă la aderarea imediată a țării la NATO.

„Asta e prima îngrijorare a conducerii ruse”, afirmă persoana. „Dacă vor fi livrate arme de actualitate, iar Armata ucraineană va fi utilată cu armament modern – chiar și fără o aderare oficială – în această situație, Ucraina poate fi pentru Rusia o amenințare existențială”.

„Mie mi se pare că asta încurajează și mai mult Rusia să își continue operațiunea militară”, a mai adăugat persoana.

Putin părea să conteze pe o diminuare a hotărîrii Occidentului de a mai sprijini Ucraina, în special din cauza alegerilor prezidențiale din 2024, din SUA, unde o minoritate de republicani s-a pronunțat împotriva continuării unui ajutor substanțial acordat Ucrainei. La Moscova, această presupunere macină, afirmă apropiații.

O serie de „semnale modeste” au dat de înțeles că Rusia ar putea dori să facă unele compromisuri, a declarat o persoană cu strînse relații în cercurile diplomației ruse. În această lună, Margarita Simonian, șefa dură de obicei a canalului RT, televiziunea propagandei de stat, a pledat pentru înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului și pentru organizarea unui referendum în regiunile ocupate, din care să reiasă dacă locuitorii din zonă vor să facă parte din Rusia sau din Ucraina. Ea a avertizat că, în caz contrar, Ucraina va apela cu siguranță la armele cu rază lungă de acțiune pe care le-a primit din partea aliaților occidentali ca să atace teritoriul rus.

„Este vorba, cu siguranță, de o revizuire a poziției rusești”, a declarat același membru al cercurilor diplomatice.

Dar alții au avertizat că vorbele lui Simonian nu sunt altceva decît o nouă propagandă a Kremlinului, din cauză că orice tentativă de înghețare a conflictului nu ar fi menită decît să ofere Armatei ruse mai mult timp pentru a se putea reînarma ca să atace din nou.

„La Kremlin, toată lumea înțelege care ar fi pericolul unei contraofensive ucrainene”, a mai spus Stanovaia. „Înghețarea actualei situații e foarte convenabilă, oferindu-i lui Putin tocmai timpul de care nevoie pentru ca Ucraina și Occidentul să-și slăbească zelul și unitatea”.

Chiar dacă, în ultimele zile, regiuni rusești de la frontieră, cum ar fi Belgorodul, au devenit ținta unor atacuri mai intense cu obuze și drone, Kremlinul a căutat să minimalizeze impactul acestor incursiuni, limitîndu-se să prezinte un minim de reportaje despre atacuri la televiziunea de stat. Totuși, nemulțumirile sunt în creștere.

„Cît o să mai dureze asta?! Mai întîi, zonele de frontieră, acum, marginea Belgorodului”, a declarat un localnic într-un mesaj online. „Am sprijinit Operațiunea Militară Specială pentru că am crezut că astfel răul va fi îndepărtat de la frontierele noastre, dar s-a întîmplat exact contrariul”.

Un alt localnic s-a întrebat: „Ce crede Putin? Ce hotărăște ?”

„Atacurile cu drone de la Moscova, care vizează zone rezidențiale în care locuiesc membri ai elitelor ruse, încep să aibă un foarte serios impact psihologic asupra oamenilor”, afirmă un om de afaceri rus, mai ales din cauză că, în Capitală, războiul părea deseori pînă nu demult nimic altceva decît un zgomot de fond. Intensificarea atacurilor ar putea întări poziția durilor care pledează pentru instaurarea legii marțiale și pentru închiderea frontierelor ruse, putînd totodată spori lupta celor care caută să își păstreze pozițiile și averile, mai spune el.

Tiradele publice ale lui Evgheni Prigojin, șef al grupului de mercenari Wagner și totodată un aliat apropiat al lui Putin, împotriva conducerii Armatei ruse din cauza eșecurilor din război servesc ca „supapă de depresurizare” și au loc cu permisiunea lui Putin, întrucît aceste critici sunt transmise prin intermediul unei persoane care se consideră un patriot, afirmă Stanovaia.

Dar, „la un moment dat”, toate aceste lupte intestine între facțiuni ale elitei din jurul lui Putin „ar putea scăpa de sub control”, susține Serghei Markov, un consultant politic în relații cu Kremlinul.

Kremlinul caută să minimalizeze atacurile transfrontaliere, fiind conștient că ele nu sunt altceva decît niște tentative prin care Kievul caută să îndepărteze trupele rusești de pe pozițiile de apărare a frontului, mai spune Markov. În schimb, Moscova caută să prevină contraofensiva ucraineană, după care să profite de șansa oferită de un adversar slăbit ca să cucerească și mai mult teritoriu, afirmă el.

Rusia speră ca lunile care i-au trebuit Ucrainei ca să-și lanseze contraofensiva să-i întărească pozițiile. Doar i-au trebuit luni de zile ca să-și asigure poziții defensive și să aștearnă terenuri minate, silind astfel Armata ucraineană să se apropie de front „în coloane” care, pînă acum, au fost ușor de depistat și de lovit prin atacuri de artilerie, subliniază Markov.

Dar, mai spune Markov, ceea ce nu se pomenește în toate aceste analize este teama legată de o eventuală reapariție a problemelor care, luna trecută, au silit Rusia să se retragă haotic din jurul Harkovului din momentul cînd proasta gestionare a situației și comunicațiile defectuoase dintre diversele unități au creat mari probleme, fisurînd riposta rusească.

Cu cît durează mai mult războiul, cu atît conflictul „se transformă pentru ruși într-o problemă personală”, fiindu-le mai greu „să contemple” retragerea forțelor ruse, indiferent de cît de fermă ar fi convingerea elitelor ruse că invazia a fost o mare greșeală, crede un miliardar rus.

„Dacă îți moare vreo rudă, vrei s-o răzbuni. Nimănui nu îi pasă cine a început conflictul”, spune el. „Oricine înțelege că războiul nu și-a atins obiectivele. Dar asta n-are să influențeze continuarea războiului. E foarte greu de oprit. Totul depinde de rezultatul contraofensivei”.

În general, Stanovaia e de acord cu această afirmație, dar spune că, deși, cel puțin deocamdată, Putin rămîne imun la febra războiului și în fața fermei convingeri, manifestate de cea mai mare parte a elitei de la Moscova, potrivit căreia Rusia nu poate pierde din cauză că deține armament nuclear, mersul conflictului ar putea avea astfel, pentru poziția Președintelui, niște consecințe încă neprevăzute.

„Dacă Rusia își pierde coridorul spre Crimeea, lovitura ar fi foarte serioasă”, spune ea. „Toată lumea știe cît de important este el pentru Putin, or, asta ar însemna că, din nou, Putin nu a calculat corect situația și, din nou, nu a stăpînit-o. Asta ar însemna un eșec foarte grav”.