La sfîrşitul anului 2010, în zona Africii de Nord şi a Orientului Mijlociu au izbucnit o serie de manifestări violente cunoscute sub numele de “Primăvara arabă”, revolte susţinute pe faţă de ţările occidentale. La baza acestei “primăveri” stă o rezervă submarină de gaze naturale de 122 de trilioane de metri cubi, numită “Bazinul Levantin”, care ar putea scăpa Europa de dependenţa de gazul rusesc.

Săptămîna trecută, Comisia Europeană a făcut publice noile planuri pentru întărirea rezistenţei pieţei europene a energiei, inclusiv pentru reducerea dependenţei Uniunii de gazele naturale ruseşti. Astfel, UE îşi pune speranţa în resursele Norvegiei, în Marea Nordului, şi în exploatarea Mării Mediterane.

Despre rezervele din Marea Nordului se ştie, ele sunt exploatate de mai mult timp… Dar ce este cu Marea Mediterană? Pe 17 Decembrie 2010, Mohamed Bonazizi, un vînzător de zarzavaturi din Tunisia, s-a sinucis prin autoincendiere în semn de protest faţă guvernarea tunisiană. Revoltele au izbucnit aproape instantaneu în mai multe ţări din zonă şi au condus, printre altele, la înlăturarea preşedinţilor Tunisiei şi Egiptului, a dictatorului Libiei, Muammar Gadaffi – care a şi fost omorît de revoluţionari –, la dizolvarea Guvernelor Iordaniei şi Cisiordaniei şi la actualul război civil din Siria.

Acolo se află foarte mult petrol

Dintre toate problemele, cea siriană pare cea mai complexă în această “Primăvară arabă”. În timp ce ţările occidentale critică regimul preşedintelui Bashar al Assad, considerîndu-l tiranic şi sîngeros, Rusia îi ia apărarea, cerînd comunităţii internaţionale să se abţină de la intervenţii în această ţară şi deplasînd nave militare în zonă pentru a arăta că nu glumeşte!

Prof. univ. dr. Nicolae Radu (foto), de la Academia Alexandru Ioan Cuza, consideră că la baza acestor nervozităţi politice din zona Mediteranei de Sud şi de Sud-Est stă interesul pentru ceea ce geologii numesc “Bazinul Levantin”.

“E vorba despre o zonă submarină care se întinde din Nordul Egiptului pînă în Turcia, ce conţine 1,7 miliarde de barili de petrol şi 122 de trilioane de metri cubi de gaz, conform Geological Survey, din SUA. Enormele rezerve de gaze şi de petrol, găsite acum trei ani în Marea Mediterană, într-o zonă împărţită între Grecia, Turcia, Cipru, Israel, Siria şi Liban, arată că regiunea ar putea deveni un nou Golf Persic”, a spus dr. Nicolae Radu.

Moscova se opune cu înverşunare, înarmînd regimul Al Assad

Pentru a putea accesa această platformă energetică, Occidentul nu se mai confruntă acum decît cu opoziţia regimului Al Assad, susţinut de interesele ruşilor în această zonă. Potrivit Stockholm International Peace Research Institute, contractele de armament ale Siriei cu Rusia, care acum ar face orice ca să nu piardă controlul energetic asupra Europei, s-au ridicat în 2011 la o valoare de cel puţin 4 miliarde dolari.

De asemenea, Rusia a mai investit aproximativ 16 miliarde de dolari în economia Siriei. Stroitransgaz este implicat în construirea unei centrale de distribuţie a gazelor naturale de 200 de kilometri, în regiunea Al-Rakaka. Iar Tatneft, o subsidiară a Gazprom, este compania cea mai importantă de energie din Siria. Alte firme cu interese de afaceri majore în Siria includ producătorul de oţel T.M.K. şi societatea rusească de transport aerian Aeroflot, care întreţine flota civilă de avioane a Siriei.

Sursa: Libertatea.ro