CEDO a condamnat Turcia pentru aplicarea unui text discriminatoriu din epoca otomană

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Turcia cu privire la faptul că a aplicat un text care reglementează o fundaţie ce datează din epoca otomană, în secolul al XVI-lea, care stabilea o discriminare pe bază de sex, relatează AFP, scrie news.ro. 

Fundaţia Örfioglu a fost înfiinţată în 1536, în epoca otomană, la Diyarbakir. În Dreptul turc, ea face parte din categoria fundaţiilor ”mülhak”, adică gestionate de către descendenţi ai fondatorului. ”Veniturile îi sunt alocate anumitor opere de caritate, iar excedentul este plătit «descendenţilor fondatorului» în funcţie de gradul de rudenie directă”, precizează CEDO, braţul judiciar al Consiliului Europei (CoE). În 2015, patrimoniul Örfioglu era estimat la aproximativ 207 milioane de euro, iar veniturile anuale la aproximativ 3,7 milioane de euro. În acest dosar, reclamanţii se plîng de faptul că o descendentă în linie directă a fondatorului nu a beneficiat de excedentul de venit care-i revenea, din cauză că este femeie. Actul constituirii fundaţiei prevedea, într-adevăr, că numai descendenţii de sex masculin pot beneficia de aceste excedente de venit.

”Această practică procedează la concepţii sociale şi morale şi la o viziune arhaică a rolului femeii, care nu mai au curs în societatea turcă şi, mai larg, în societatea europeană”, sublinază CEDO. Însă tribunalele turceşti ”s-au limitat să stabilească şi apoi să aplice voinţa fondatorului, aşa cum este exprimată în actul constitutiv, fără să caute să o confrunte cu regulile ordinii publice”, îşi exprimă regretul Curtea, cu sediul al Strasbourg, în Franţa. ”Ele nu par deloc atente să verifice conformitatea voinţei fondatorului Convenţiei cu Constituţia sau legile, în pofida faptului că ridică în mod clar o problemă cu privire la principiul non-discriminării şi principiul egalităţii între bărbaţi şi femei”.

Turcia a încălcat în acest fel Articolul 14 al Convenţiei Europene a drepturilor omului – interzicerea discriminării – şi Articolul 1 al Protocolului nr. 1 – protecţia proprietăţii. Ca reparaţie, CEDO stabileşte că ”mijlocul cel mai adecvat de redresare a încălcării constante este o redeschidere a procedurii în Turcia”. În numele principului securităţii juridice, însă, Curtea nu obligă statul turc ”să pună în discuţie acte sau situaţii juridice anterioarei prezentei hotărîri”.

SUA trimit avioane F-35 în Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor cu regimul Nord-coreean

Statele Unite au trimis avioane de vînătoare F-35, invizibile pe radare, în Coreea de Sud, pentru exerciţii militare comune care intervin în contextul amplificării tensiunilor cu regimul din Coreea de Nord, care dispune de capabilităţi nucleare, informează agenţia Reuters, informează mediafax. Preşedintele Coreei de Sud, Yoon Suk-Yeol, al cărui mandat a început în Mai, vrea să intensifice demonstraţiile aliate de forţă militară, pentru a contracara testele balistice multiple efectuate de Coreea de Nord. Regimul de la Phenian pare a pregăti inclusiv un test nuclear, care ar fi primul după anul 2017.

Pe fondul tensiunilor cu Phenianul, Pentagonul a trimis şase avioane de vînătoare F-35, invizibile pe radar, care vor rămîne în Coreea de Sud zece zile. Coreea de Sud dispune, la rîndul său, de 40 de avioane F-35 achiziţionate din Statele Unite şi vrea să cumpere încă 20 de aparate.

ONU: Răpirile și detenția arbitrară a civililor sunt larg răspîndite în Ucraina

Reprezentanții ONU susțin că răpirile și detenția arbitrară a civililor sunt „larg răspîndite” în Ucraina, potrivit Sky News, informează mediafax. Cel puțin 270 de cazuri de civili răpiți de militarii ruși au fost documentate de la începutul invaziei, a declarat un reprezentant ONU.

„În ciuda restricțiilor privind accesul, am documentat 270 de cazuri de detenție arbitrară și dispariție forțată. Opt dintre victime au fost găsite moarte”, a declarat Michelle Bachelet, înaltul comisar ONU pentru drepturile omului. De asemenea, ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Emine Dzhaparova, a acuzat Rusia de răpiri la scară „masivă”. Biroul ONU pentru drepturile omului nu a primit acces pe teritoriul ocupat de forțele rusești.

Restaurantele KFC din Rusia vor fi vîndute

Restaurantele KFC din Rusia vor fi vîndute, astfel încît compania să poată ieși complet din țară, potrivit Sky News, informează mediafax.

După invazia Rusiei în Ucraina în Februarie, o multitudine de companii s-au retras din țară, deoarece puține dintre ele doreau să fie văzute făcînd afaceri cu Moscova. Dar finalizarea retragerii lor a durat mai mult, iar unele dintre ele au descoperit că produsele lor încă sunt vîndute prin intermediul unei terțe părți sau prin francize. Yum Brands Inc, care deține KFC, a declarat că se află în discuții avansate pentru a-și vinde restaurantele și drepturile de franciză unui cumpărător din Rusia.După aceasta, compania intenționează să iasă complet din țară. De asemenea, a declarat că a finalizat vînzarea activității sale Pizza Hut către un operator local, care va redenumi restaurantele. Luna trecută, restaurantele McDonald’s și-au redeschis porțile în Rusia sub noul nume care se traduce prin „Gustos și atît”.

Douăzeci şi doi de migranţi au murit într-un naufragiu în largul coastelor libiene

Douăzeci şi doi de migranţi, toţi originari din Mali, printre care şi trei copii, au murit într-un naufragiu în largul coastelor libiene, a anunţat ONU, citînd supravieţuitori care au vorbit despre victime decedate prin înec sau deshidratare, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres. După nouă zile pe mare, într-o barcă pneumatică, 61 de supravieţuitori, cei mai mulţi originari din Mali, au fost salvaţi de gărzile de coastă libiene şi aduşi pe continent, a indicat Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).

Potrivit Ministerului pentru malienii din străinătate, cei 22 făceau parte dintr-un grup de 83 de migranţi rămaşi blocaţi pe o ambarcaţiune în derivă începînd din 22 Iunie. Ceilalţi 61, printre care şi cetăţeni malieni, au fost salvaţi cu ajutorul OIM.

Charles Michel: Macedonia de Nord şi UE sunt aproape de un posibil progres major în procesul de aderare

Mult amînatele negocieri de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord ar putea începe imediat, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, relatează DPA, potrivit agerpres. „Împreună suntem în pragul unui posibil progres major în procesul de aderare la UE al ţării dvs”, a declarat Michel.

La sfîrşitul lui 2020, Bulgaria a blocat începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, într-o dispută legată de drepturile minorităţii bulgare din Macedonia de Nord, limba acestui stat şi anumite chestiuni istorice. Franţa a prezentat recent mai multe opţiuni de compromis într-o tentativă de a obţine progrese în această chestiune, în contextul în care tocmai şi-a încheiat preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Aceste propuneri din partea Franţei au fost incluse în cadrul de negociere al UE care a fost prezentat Macedoniei de Nord.

În ultimele zile, susţinătorii celui mai mare partid de opoziţie din Macedonia de Nord, formaţiunea naţionalistă VMRO-DPMNE, a demonstrat împotriva adoptării cadrului de negociere al UE. VMRO-DPMNE a descris ultima propunere franceză drept „o legalizare a asimilării poporului macedonean”, acuzînd Guvernul că acceptă „umiliri şi denaturarea identităţii”. Cadrul de negociere conţine cîteva dintre solicitările originale ale Bulgariei, dar include un angajament din partea Macedoniei de Nord de a include etnicii bulgari în Constituţie.

ONU: Ambele părţi din conflictul din Ucraina au încălcat normele internaţionale aplicabile în timp de război

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat că ambele părţi din conflictul din Ucraina au încălcat normele internaţionale aplicabile în timp de război, deşi forţele ruse au făcut acest lucru la o scară mult mai gravă, potrivit EFE, potrivit agerpres.  

”Cu toate că ar trebui să avem încă acces la teritoriile ocupate de forţele ruse, am documentat că ambele părţi au comis încălcări ale normelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi ale legislaţiei internaţionale umanitare”, a spus ea în prezentarea unui nou raport al biroului său despre situaţia din Ucraina. ”Chiar dacă la o scară mult mai mică, pare de asemenea probabil ca forţele ucrainene să nu fi respectat pe deplin aceste norme în teritoriile din Estul ţării, pe care Rusia vrea să le plaseze sub controlul său total şi unde şi-a concentrat în prezent capacitatea militară”, a afirmat Michelle Bachelet.

Serviciile secrete ucrainene şi Poliţia naţională ar fi arestat aproximativ 1.000 de persoane suspectate că sprijină forţele ruse şi miliţiile acestora, a menţionat totodată Înaltul Comisar al ONU. ”Ne preocupă faptul că aceste arestări nu sunt efectuate în conformitate cu obligaţiile Ucrainei. De asemenea, am documentat 12 cazuri de dispariţii forţate comise de către forţele de securitate ucrainene”, a adăugat ea. Între altele, biroul său a verificat 28 de cazuri de violenţe sexuale legate de conflict, inclusiv cazuri de viol, viol în grup, tortură şi nuditate publică forţată. Majoritatea cazurilor au fost comise în zone controlate de forţele armate ruse, dar au existat informaţii şi despre cazuri comise în zone aflate sub controlul Guvernului ucrainean, a declarat Michelle Bachelet, citată de EFE.

Mario Draghi: Limitele pentru migraţie pe teritoriul Italiei au fost atinse

Şeful Guvernului italian, Mario Draghi, a apreciat că limitele în ceea ce priveşte intrarea de migranţi pe teritoriul ţării sale au fost atinse, informează dpa, potrivit agerpres. ”Şi noi avem limite, iar acum ele au fost atinse”, a declarat premierul italian. El a adăugat că trebuie să se înţeleagă că Italia nu poate fi deschisă pe termen nedeterminat.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a subliniat că abordarea faţă de migranţi trebuie să fie umană, adecvată şi afectivă. Italia încearcă să salveze migranţi din apele sale teritoriale, a subliniat Draghi.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne italian, aproape 29.400 de migranţi au ajuns de la începutul acestui an şi pînă în prezent în Italia, la bordul unor ambarcaţiuni. În aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul lor era de numai 21.700.

Lavrov acuză încălcarea ”etichetei diplomatice” de către Paris după publicarea unei convorbiri Macron-Putin dinainte de lansarea invaziei Rusiei în Ucraina

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a criticat încălcarea ”etichetei diplomatice” de către Paris după ce postul de televiziune France 2 a difuzat o convorbire telefonică între Preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus Vladimir Putin, purtată cu patru zile înainte ca Moscova să lanseze asaltul asupra Ucrainei, relatează AFP.

”Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale de (astfel) înregistrări”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Lavrov consideră că Rusia nu trebuie să se ruşineze de conţinutul conversaţiei dintre cei doi lideri. ”Întotdeauna conducem negocierile în aşa fel încît să nu ne fie niciodată ruşine. Spunem întotdeauna ceea ce gîndim, suntem gata să răspundem pentru declaraţiile noastre şi să ne explicăm poziţia”, a subliniat el.

O conversaţie telefonică foarte tensionată de nouă minute între Preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus Vladimir Putin a fost difuzată de televiziunea France 2, într-un documentar care urmăreşte rolul de mediator al Preşedintelui francez, în încercarea de a preveni escaladarea conflictului din Ucraina.

Adolescent suedez acuzat de uciderea a doi profesori într-un liceu

Un licean în vîrstă de 18 ani a fost acuzat de uciderea a doi profesori în şcoala sa, în luna Martie, în oraşul Malmö din Suedia, a anunţat acuzarea. Inculpatul riscă închisoarea pe viaţă pentru o dublă crimă, dar Justiţia suedeză ia în considerare vîrsta fragedă ca factor de clemenţă, relatează AFP. Tînărul va fi judecat pentru că le-a ucis pe cele două femei după terminarea orelor în timpul unui atac în care era înarmat cu ”un cuţit şi un topor”, a precizat procuratura suedeză într-un comunicat de presă.

Avocatul inculpatului, Anders Elison, a declarat că adolescentul a recunoscut crimele după ce a fost arestat şi continuă să le recunoască. Ambele femei în vîrstă de 50 de ani au murit din cauza rănilor suferite. Aproximativ cincizeci de persoane se aflau în şcoală la momentul atacului. Adolescentul a fost arestat la scurt timp după atac. Potrivit avocatului său, tînărul suferea de probleme de sănătate mintală şi s-a gîndit, în ziua atacului, că nu va părăsi şcoala în viaţă. ”A vrut să se pună într-o situaţie din care nu există cale de întors, pentru a-şi continua propria viaţă”, a declarat Anders Elison. Acuzatul riscă în mod oficial închisoarea pe viaţă pentru o dublă crimă, dar Justiţia suedeză consideră frecvent vîrsta fragedă ca factor de clemenţă. Procesul va avea loc începînd cu 20 Iulie la Malmö, a anunţat instanţa din al treilea oraş suedez ca suprafaţă.