UE a ajuns la un acord politic privind sancţionarea Rusiei pentru anexarea teritoriilor ucrainene

Ţările Uniunii Europene au ajuns la un acord politic pentru a pune în aplicare al optulea pachet de sancţiuni comunitare împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, de această dată ca răspuns la anexarea ilegală a patru teritorii ucrainene, transmite EFE, potrivit agerpres.

„Ambasadorii au ajuns la un acord politic cu privire la noile sancţiuni împotriva Rusiei: un răspuns contondent al UE la anexarea ilegală de teritorii ucrainene de către preşedintele rus Vladimir) Putin”, a anunţat Preşedinţia cehă prin rotaţie a Consiliului UE, într-un mesaj postat pe Twitter.

Potrivit mesajului de pe Twitter al Preşedinţiei cehe, pachetul include: interzicerea transportului naval al ţiţeiului rusesc către ţări terţe peste plafonarea preţului la petrol şi o interzicere a serviciilor aferente; extinderea interdicţiilor de import asupra mărfurilor – produse din oţel, pastă de celuloză, hîrtie, utilaje şi aparatură de uz casnic, produse chimice, plastic, ţigarete etc.; interdicţia de a furniza servicii de IT, inginerie şi juridice entităţilor ruse şi o extindere a interdicţiei privind exportul de tehnologie; o extindere a regimului de sancţiuni la Herson şi Zaporojie (două dintre cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia – n.r.).

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat, Miercuri, legea care oficializează anexarea a patru regiuni din Ucraina, controlate parţial de forţele ruse.

CEDO a condamnat Belgia într-o speţă privind eutanasia

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat pentru ”prima dată” asupra unei legislaţii care autorizează eutanasia, validînd procedura belgiană care duce la actul eutanasierii, dar condamnînd Bruxellesul pentru ”sfidările” în controlul a posteriori, informează France Presse, potrivit agerpres.  

Curtea precizează că decizia sa ”nu se referă la existenţa sau nu a unui drept la eutanasie” în general, ci la ”compatibilitatea” cu Convenţia Europeană privind Drepturile Omului a unei eutanasii practicate asupra mamei unui reclamant belgian, care suferea de depresie profundă de aproape 40 de ani şi dorea să renunţe la viaţă.

Este ”prima dată” cînd CEDO ”se pronunţă asupra unei legislaţii care autorizează eutanasia”, a comentat, pe Twitter, Nicolas Hervieu, jurist specializat în drept european. ”Deşi confirmă absenţa unui drept de a muri, Curtea consideră că nimic nu interzice eutanasia, (dacă ea este) încadrată de garanţii legale”, a adăugat Hervieu.

Reclamantul afirma că nu fusese prevenit în legătură cu eutanasia mamei sale, de care el a aflat a doua zi după decesul acesteia, în Aprilie 2012. El a depus o plîngere în penal, în final clasată de Parchet, care a estimat că eutanasia ”s-a derulat potrivit prevederilor legale” belgiene, adaugă Curtea.

Examinînd prevederile legii belgiene privind eutanasia, în vigoare din 2002, CEDO a considerat că acele dispoziţii care încadrează ”actele şi procedura prealabile eutanasiei” ar constitui ”în principiu un cadru legislativ adecvat pentru a asigura protejarea dreptului la viaţă al pacienţilor aşa cum cere articolul 2 al Convenţiei” (dreptul la viaţă).

În schimb, judecătorii au evidenţiat ”sfidările” în analizarea ”a posteriori a eutanasiei practicate”, efectuată de o comisie federală de control şi evaluare a eutanasiei: potrivit CEDO, legislaţia nu garantează acestui organism o independenţă suficientă.

Laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2022

Cercetătorii Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless au fost recompensaţi, Miercuri, cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2022 pentru „dezvoltarea chimiei clic şi a chimiei bioortogonale”, potrivit unui anunţ făcut de făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, relatează nobelprize.org., potrivit agerpres.

Americanul Barry Sharpless, considerat pionier al „chimiei clic” – o nouă formă de combinare a moleculelor –, devine astfel unul dintre puţinii oameni de ştiinţă recompensaţi cu al doilea Premiu Nobel. Chimistul american a fost laureat al premiului Nobel pentru Chimie în 2001.

Rusia îşi reia livrările de gaze naturale către Italia

Rusia urmează să reia livrările de gaze naturale către Italia, după ce le-a suspendat Sîmbătă, din cauza unei ”probleme” în Austria, prin care tranzitează gazele naturale rusești, anunţă gigantul rus Gazprom, relatează AFP.

”Gazprom, în colaborare cu cumpărători italieni, a reuşit să găsească o soluţie la formatul interacţiunii în condiţiile schimbării” reglementărilor de către partea austriacă, care a avut loc ”la sfîrşitul lui Septembrie” şi care a antrenat suspendarea aprovizionărilor către Peninsula italiană, anunţă, într-un comunicat, Gazprom.

O femeie a din SUA încercat să își castreze fiul vitreg de 5 ani

O femeie din Carolina de Nord a fost arestată după ce a încercat să își castreze fiul vitreg, în vîrstă de cinci ani. Băiatul a ajuns la spital cu răni atît la nivelul organelor genitale, cît și pe restul corpului, dar și cu arsuri, potrivit New York Post. Mai exact, copilul a avut arsuri de gradul al treilea și răni la cap, față, brațe, spate și organe genitale. De asemenea, medicii au observat și existența unor răni mai vechi.

Bracey Renee Byrd, în vîrstă de 33 de ani, se confruntă cu mai multe acuzații, inclusiv tentativă de omor, castrare, răpire de gradul I și trei capete de acuzare pentru abuz asupra copiilor cu vătămare gravă.

O bătrînă de 103 ani l-a pus pe fugă pe un hoț prefăcîndu-se că moare

O femeie de 103 ani, din Vaslui, a fost atacată de un hoț, astfel că s-a prefăcut că moare în speranța că va scăpa. Bărbatul mascat a intrat în casa femeii, a lovit-o, iar apoi i-a cerut banii. Bătrîna i-a spus atunci că moare, prefăcîndu-se că își dă duhul, potrivit Vremea Nouă.

„Eu o să mor, Costele, dă-mi oleacă de apă, să-mi sting sufletul”, a spus ea.

Speriat, hoțul i-a pus femeii în mînă o lumînare, iar apoi a fugit. În ciuda faptului că a ajuns la spital cu trei coaste rupte și o ureche tăiată, aceasta a declarat la Tribunal că îl iartă.

”Eu îl iert. N-am nici o pretenție, dar Dumnezeu să facă ce-o vrea cu el”, a spus ea.

Șeful diplomației britanice despre sprijinul acordat Kievului: ”Pînă cînd ultimul tractor ucrainean va trage ultimul tanc rusesc"

Ministrul britanic de Externe, James Cleverley, a declarat, într-un interviu, că Londra intenționează să sprijine Ucraina pînă la restabilirea completă a integrității teritoriale. Potrivit acestuia, ucrainenii pot conta pe sprijinul Regatului Unit pînă cînd tractorul ucrainean „trage ultimul tanc rusesc”, scrie Sky News.

Cleverley a declarat, în cadrul conferinței Partidului Conservator, că Marea Britanie îi va sprijini pe ucraineni împotriva Rusiei „pînă cînd acest război va fi cîștigat”.

"Îi vom sprijini pînă cînd integritatea lor teritorială va fi restabilită. Îi vom sprijini pînă cînd ultimul tractor ucrainean va trage ultimul tanc rusesc", a spus ministrul.

Potrivit Cleverly, aliații occidentali trebuie să aibă răbdare și, oferind asistență Ucrainei, să rezolve problema, altfel orice potențial agresor va vedea indecizia Occidentului.

El s-a adresat, de asemenea, președintelui rus Vladimir Putin și ministrului de Externe Serghei Lavrov, declarînd că Marea Britanie nu va recunoaște niciodată teritoriile anexate Ucrainei.

„Și dacă ascultați acest discurs, domnule Putin sau domnule Lavrov, permiteți-mi să spun clar: nu vom recunoaște niciodată anexarea Luganskului, Donețkului, Hersonului, Zaporijiei sau Crimeei”, a subliniat Cleverly.

Fermierii ucraineni au devenit celebri în întreaga lume în primăvara acestui an, după ce filmările cu tractoare care tractau echipamentele militare ale ocupanților ruși au devenit virale pe internet. Jurnaliştii occidentali au raportat că fermierii ucraineni au transportat zeci de echipamente ”trofee”, inclusiv tancuri, BMP, sisteme de apărare aeriană şi tractoare.

Jurnaliştii de la Financial Times au aflat cît va aloca Marea Britanie pentru ajutor militar Ucrainei în 2023. Potrivit datelor, este vorba despre suma de 2,3 miliarde de lire sterline.

Reacția ambasadorul rus din SUA, despre armele oferite de americani Ucrainei

Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, transmite Reuters.

”Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre”, a scris Antonov, într-o postare pe Telegram.

”Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sînge şi noi victime, dar creşte pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale”, a adăugat ambasadorul rus.

Preşedintele american Joe Biden a promis, Marţi, un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă.

Biden s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricît va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă, a comunicat Casa Albă.

Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

Putin a sacrificat mii de soldați neinstruiți în bătălia de la Liman, iar generalii ruși nu au vrut să strice ”sărbătoarea anexării”

Luptători neantrenați din trupele ruse parțial mobilizate au fost aruncați în lupta de la Liman, oraș aproape înconjurat, pentru a nu strica sărbătoarea la scară largă a anexării de la Moscova. Generalii ruși au trimis sute de militari la moarte pentru a nu strica starea de spirit a lui Putini și a populației în ziua anunțării recunoașterii „referendumurilor”.

Potrivit surselor Channel 24, pierderile ocupanților din Liman sunt semnificative pentru armata rusă. Cînd orașul era deja înconjurat și mai erau doar cîteva ore pînă la eliberarea sa de către Forțele de Apărare ale Ucrainei, generalii ruși, la cererea lui Putin, au trimis mii de oameni parțial mobilizați să spargă inelul.

Reaprovizionarea grupurilor invadatoare care dețineau Limanul a avut loc timp de două săptămîni, cînd orașul era deja în „sacul de foc”. În același timp, întregul comandament rus a înțeles că nu au nici o șansă să riposteze, fugind chiar înainte de a fi înconjurați complet.

Toți ofițerii și politicienii care aveau informații despre situația operațională de pe fronturi știau despre căderea iminentă a lui Limanului. Ar fi putut salva mii de vieți ale ocupanților și ale teroriștilor locali, dar au decis să nu strice ”sărbătoarea” lui Putin.

Și mai cinic este faptul că la 30 Septembrie, ziua în care Putin a anunțat anexarea teritoriilor ucrainene, propagandiștii ruși au primit ordin să vorbească despre modul în care „forțele uriașe” ale armatei ruse „au intrat” în Liman. De fapt, nici măcar nu au fost planificate întăriri în acea zi.

Chiar dacă predarea Limanului era așteptată și inevitabilă, o astfel de palmă politico-militară a dus la începutul confruntărilor în cadrul conducerii militare ruse. Putin și-a transmis nemulțumirea față de generali prin Kadîrov și Prigojin. Ei, la rîndul lor, au început să critice relațiile cu subalternii. Această reacție în lanț a făcut ca ofițerii care fugeau să-i acuze pe soldații supraviețuitori de dezertare.

Evenimentele meteo extreme arată că a trecut timpul pentru negarea şi scepticismul schimbărilor climatice

Evenimentele meteo extreme produse recent, cum ar fi uraganul Ian care a devastat părţi din Florida, arată că a trecut timpul pentru negarea şi scepticismul schimbărilor climatice, a declarat un înalt oficial al Vaticanului, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Cardinalul Michael Czerny, un canadian care conduce departamentul Vaticanului pentru dezvoltare, a făcut declaraţii la o conferinţă de presă prezentînd „The Letter”, un nou film despre criza climatică de Nicolas Brown, de doua ori cîştigător al premiului Emmy.

Titlul filmului provine din enciclica din 2015 a Papei Francisc scrisoarea Laudato Si (Lăudat să fie) despre apărarea mediului înconjurător. Pelicula avut premiera la Vatican Marţi şi va fi disponibilă gratuit pe YouTube Originals. Marţi este sărbătoarea Sfîntul Francisc de Assisi, patronul mediului.

„A trecut timpul pentru speculaţii, scepticism şi negare, pentru populism iresponsabil”, a spus cardinalul Czerny. „Inundaţii apocaliptice, secete cumplite, valuri de căldură dezastruoase, iar furtunile şi uraganele catastrofale au devenit noua normalitate în ultimii ani, ele continuă şi astăzi, mîine se vor înrăutăţi”, a spus el.

Săptămîna trecută, uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni din America, a ucis peste 100 de oameni şi a devastat zeci de mii de locuinţe.