90% din populația Venezuelei, în sărăcie. Oamenii caută în gunoi pentru a se hrăni

Sunt nevoiţi să caute prin gunoi pentru a se hrăni. Este soarta a mii de venezueleni aduşi sub pragul sărăciei de anii de criză politică şi economică. Regimul Maduro nu recunoaşte că proprii cetăţeni mor de foame şi respinge orice ajutor umanitar internaţional. Liderul Opoziţiei şi cel recunoscut drept preşedinte de peste 50 de state ale lumii le-a cerut oamenilor să iasă în stradă pentru a-l îndepărta de la putere pe Nicolas Maduro.

Este o imagine pe care o întîlnești lîngă aproape orice loc din în care se aruncă gunoiul. Copii, tineri, bătrîni caută cu disperare printre resturi. O bucată de pîine, cîteva resturi de fructe, sunt hrana uneori și pentru cîteva zile. „Vii și vezi ce găsești în ziua respectivă. Sunt o mulțime de oameni fără adăpost. Băieții (lucrătorii de la salubritate, n.r.) ne ajută. Ce găsești la gunoi, aia mănînci”, spune un bărbat.

90 la sută din populația țării trăiește în sărăcie. Sunt 28 de milioane de oameni care își permit cu greu o porție de mîncare. Pentru o cutie cu smîntînă trebuie să muncească și trei săptămîni. Dar nici măcar banii nu o oferă garanția că ar putea găsi de mîncare. De ani de zile, rafturile magazinelor sunt mai mult goale.

„Nu vin în fiecare zi pentru că am o slujbă. Vin în zilele în care am liber. Într-o zi nu mi-am luat de mîncare la muncă. Lucram paznic într-o clădire și am văzut venind pe lîngă tomberoane și au găsit de mîncare. Așa am început. Am găsit (mîncare, n.r.) și, slavă Domnului, am continuat să găsesc”, povestește un venezuelan.

Criza economică macină Venezuela de mai bine de cinci ani. Luna trecută, Statele Unite au trimis mai multe camioane cu ajutoare umanitare spre Venezuela. Hrana și medicamentele nu au ajuns la oamenii înfometați. Președintele Nicolas Maduro a dat ordin clar: convoaiele trebuie întoarse din drum pentru că sunt un cal troian, care deschide drumul unei invazii americane. Disperați, oamenii au sărit să salveze din flăcări cutiile cu alimente şi medicamente. Armata, fidelă Președintelui s-a opus și în urma confruntărilor 2 oameni au murit și alți 300 au fost răniți.

Oficial rus: Ruşii vor înceta să fie majoritari în Federaţia Rusă către 2050

Dmitri Smirnov, preşedintele Comisiei Patriarhiei ruse pe probleme de familie, protecţia mamelor şi a copiilor, a apreciat într-o intervenţie la postul de radio „Govorit Moskva” că etnicii ruşii vor înceta să mai fie majoritari în Federaţia Rusă către orizontul anului 2050, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti.

Declaraţia responsabilului Patriarhiei de la Moscova survine după ce şeful Consiliului muftiilor din Rusia, Ravil Gainutdin, a afirmat că peste 15 ani mai mult de o treime din populaţia Federaţiei Ruse va fi constituită din musulmani. „Aproximativ atîţia vor fi. Musulmanii dau naştere mai multor copii. Nu tătarii, ci anume cei din Caucazul rus. În general, familiile cecene şi inguşe au cîte opt copii. Ruşii vor înceta să mai fie majoritari către 2050. Cu totul alte naţiuni vor trăi aici: ceceni, inguşi, arabi”, a avertizat reprezentantul Patriarhiei ruse, care este sceptic că situaţia demografică s-ar putea schimba în mod favorabil pentru ruşi, majoritari în prezent.

În Februarie, fundaţia „Opinia publică” a dat publicităţii rezultatele unei anchete potrivit căreia procentul musulmanilor în Rusia era de 7%, respectiv 10 milioane de persoane. Potrivit Agenţiei pentru statistică din Rusia (Rosstat), în 2017 s-a înregistrat cea mai scăzută rată a natalităţii din ultimii zece ani în această ţară. Astfel, rata natalităţii a scăzut cu 10,7% în 2017, cînd în Rusia s-au născut 1,69 milioane de copii, cu 203.000 mai puţini decît în 2016, situîndu-se la nivelul din 2007.

În recentul său discurs către Adunarea Federală - cele două Camere ale Parlamentului rus (Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei) - Preşedintele Vladimir Putin a propus o nouă măsură pentru sprijinirea familiilor cu mulţi copii - asistenţă din partea statului în rambursarea creditului ipotecar.

Filipinele și-ar putea schimba numele în „Maharlika”

Preşedintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, şi-a exprimat intenţia de a schimba numele ţării pentru a elimina conotaţia sa colonială, deoarece arhipelagul a fost denumit astfel în 1543 în onoarea viitorului rege al Spaniei Filip al II-lea, transmite EFE, citat de Agerpres. 

„Încă nu am un nici o titulatură anume, dar mi-ar plăcea să schimb numele ce vine de la regele Filip al Spaniei”, a explicat Duterte la o ceremonie desfăşurată în provincia sudică Basilan, deşi în urmă cu cîteva săptămîni a sugerat, ca nou nume pentru ţara sa, Maharlika, termen care face referire la trecutul pre-hispanic al Filipinelor. Maharlika era termenul malaiezian care se referea la primele civilizaţii feudale care au locuit pe insula Luzon, cea mai mare din Filipine, înainte de colonizarea spaniolă, care s-a prelungit mai mult de trei secole, pînă în 1898. „A trecut mult timp. Sunt multe alte nume. În Mindanao sau Luzon nu a rămas islamul, am fost convertiţi brutal. Au ucis (spaniolii) pe oricine nu a vrut să fie creştin”, a arătat Duterte, potrivit transcrierii discursului său, difuzată Luni.

Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos, decedat, al cărui admirator declarat este Rodrigo Duterte, a încercat de asemenea în timpul lungii sale conduceri să modifice în Maharlika numele actual al ţării. Conform lui Duterte, numele de Filipine, legat de moştenirea hispanică şi creştină, discriminează comunitatea musulmană din ţară, concentrată în principal pe insula sudică Mindanao. Actuala Constituţie, din 1987, permite schimbarea numelui ţării dacă este de acord Congresul, iar mai apoi decizia în cauză este ratificată printr-un referendum de către majoritatea populației.

Întîlnire a şefilor de Stat Major rus şi american pe tema situației din Siria

Şefii de Stat Major rus şi american s-au întîlnit Luni la Viena pentru a discuta despre continuarea operaţiunilor în Siria, unde Statele Unite au decis să menţină o „forţă reziduală” pentru a asigura mai ales protecţia aliaţilor lor kurzi, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Această rară reuniune între generalul american Joe Dunford şi omologul său rus Valeri Gherasimov la Viena, în Austria, le-a dat de asemenea ocazia de a discuta despre mijloacele de „ameliorare a securităţii operaţionale şi stabilităţii strategice între armatele americană şi rusă”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Statului Major american, colonelul Patrick Ryder. „Cei doi responsabili militari au discutat despre măsuri” de prevenire a incidentelor legate de „operaţiunile militare în Siria ale Rusiei şi coaliţiei internaţionale” ce luptă împotriva grupării Stat Islamic (SI), a precizat colonelul Ryder.

La rîndul său, Ministerul rus al Apărării a declarat într-un comunicat că cei doi şefi de Stat Major „au subliniat importanţa continuării cooperării în prevenirea incidentelor”.

De la intrarea Rusiei în conflict în 2015, Moscova şi Washingtonul au fost de acord să departajeze zonele lor de operaţiuni împotriva SI pentru a evita orice incident. Militarii se avertizează reciproc în legătură cu operaţiunile lor aeriene pentru a evita orice ciocnire.

De asemenea, ei „au discutat aspecte legate de stabilitatea strategică şi securitatea regională, inclusiv apărarea antirachetă şi tratatele START şi INF” (Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare n.r.), a adăugat Ministerul rus. În ciuda conflictului din Siria şi tensiunilor dintre cele două ţări, cei doi şefi de Stat Major au reuşit să menţină un canal de comunicare care nu s-a rupt niciodată. Ultima lor întîlnire a fost la Helsinki, în Iunie, anul trecut, potrivit Pentagonului.

Preşedintele Donald Trump a decis în Decembrie să retragă trupele americane desfăşurate în Nord-Estul Siriei, unde au cooperat cu forţele kurde în lupta împotriva SI, dar în cele din urmă s-a lăsat convins să lase acolo o „forţă reziduală” de aproximativ 200 de militari.

Mesajul scris cu sînge de tatăl care și-a înjunghiat fiul de 5 ani de 62 de ori

Detalii cumplite ies la iveală în cazul unei duble crime comise de un rus de 34 de ani, fiul unui celebru scriitor din Crimeea, într-un apartament din Moscova. Savva Nikitin și-a ucis, Sîmbătă, cu 62 de lovituri de cuțit fiul de 5 ani, pe care l-a și abuzat sexual, și și-a strangulat soția. Nebunia a fost declanșată de mama copilului, Maria, care l-a acuzat pe soțul ei că și-a abuzat fiul. Într-un acces de furie, tînărul de 34 de ani și-a strangulat soția (29 de ani) în apartamentul lor din Moscova și și-a ucis fiul, înjunghiindu-l de 62 de ori cu un cuțit și o șurubelniță, potrivit unor surse din cadrul Poliției, citate de presa locală.

După oribila faptă, bărbatul a scris cu sînge pe parchetul apartamentului mesajul “Eu te-am făcut, eu te omor”, un citat dintr-un roman de Nikolai Gogol, scrie Daily Mail. De asemenea, pe un pervaz a scris “Masha – Iuda”, cu referire la soția sa Maria. Bărbatul a recunoscut, în fața anchetatorilor, că l-a abuzat sexual pe Mark, fiul lui de 5 ani. Savva Nikitin, fiul unui faimos scriitor originar din Crimeea, Alexander Nikitin, ar fi încercat ulterior să se sinucidă, dar nu a reușit.

Premierul Ungariei avertizează că urmează o nouă criză a migranților

Criza migranților din 2015, care a făcut ca milioane de migranți să pătrundă în Europa, a fost doar începutul,  un nou val de migranți africani urmînd să ajungă în curînd pe continentul european. Avertismenul a fost lansat de premierul ungar Viktor Orban, potrivit RT. „Tot ceea ce am experimentat în 2015 se va întîmpla din nou și va fi mai mare", a declarat Orban pentru ziarul german Die Welt. „În curînd, țările arabe vor depăși țările europene în populație. Și încă nu am menționat Africa, unde, în cel mai scurt timp, vor exista mai mulți oameni care nu vor putea fi hrăniți”, a adîugat șeful Guvernului maghiar.

Orban s-a poziționat în ultimii ani ca unul dintre oponenții cei mai vocali ai imigrației non-europene. În contextul în care valurile de migranți care veneau din Orientul Mijlociu în 2015 păreau de nestăvilit, Orban a construit un zid la graniță, refuzînd intrarea în Ungaria a solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse. De asemenea, a refuzat să respecte cotele  impuse de UE de relocare a migranților și a incriminat persoane și ONG-uri suspectate că ”încurajează imigrația ilegală”. „Ungaria este o țară de frontieră”, a spus Orban pentru Die Welt. „Ne pregătim intens. Avem mii de soldați și polițiști la frontiera noastră de Sud”, a adăugat premierul ungar, avertizînd că „astăzi depinde numai de decizia Guvernului turc dacă numărul milioanelor de refugiați care se află acolo vor ajunge în Europa”.

Șeful Guvernului de la Budapesta a cerut înființarea unui nou organism ministerial în Europa pentru a se ocupa de o imigrație viitoare de pe continentul care numără 1,3 miliarde de oameni. ”Pentru acest lucru trebuie creat un organism separat, unde trebuie să fie doar miniștrii de Interne din zona Schengen”, a explicat el. ”Miniștrii de Interne din Schengen ar trebui să transforme acest lucru într-un Consiliu foarte puternic, unde chestiunile care privesc întreaga zonă Schengen vor fi decise de experți și nu de politicieni”.

Ungaria a lansat, luna trecută, o nouă campanie anti-imigrație, în care îi acuză pe George Soros și pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru sprijin acordat migrației ilegale. „Ai dreptul să știi ce îți pregătește Bruxelles-ul”, spune un poster care îi înfățișează pe Juncker și pe Soros și care a fost distribuit pe pagina oficială de Facebook a Guvernului. ”Guvernul lansează o campanie de informare privind planurile Bruxelles-ului de stimulare a migrației. Toată lumea are dreptul să știe care sunt propunerile reale, care amenință fundamental securitatea Ungariei”, a scris Guvernul în postarea sa de pe Facebook.

Putin suspendă participarea Rusiei la Tratatul INF

Preşedintele Vladimir Putin a semnat, Luni după-amiază, un decret care prevede suspendarea participării Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), după decizia similară a Statelor Unite, potrivit Mediafax. „Dată fiind necesitatea de a aplica măsuri urgente după încălcarea de către Statele Unite a obligaţiilor asumate în cadrul Tratatului semnat de Uniunea Sovietică şi SUA pe 8 Decembrie 1987, conformarea Rusiei cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare este suspendată prin acest document pînă cînd Statele Unite abordează problema încălcării obligaţiilor asumate prin Tratat sau pînă cînd Tratatul va fi anulat”, se arată în decretul prezidenţial, conform agenţiei de presă Tass. Ministerul rus de Externe va trimite o notificare formală Statelor Unite. Decretul prezidenţial intră în vigoare în momentul semnării.

Bruxelles-ul susţine că noile reguli de pe piaţa gazelor naturale din UE se vor aplica şi gazoductului Nord Stream 2

Noile reguli de pe piaţa gazelor naturale din Uniunea Europeană se vor aplica şi proiectului gazoductului Nord Stream 2 susţinut de Rusia, a afirmat un înalt oficial european, transmite AFP, scrie Agerpres. La mijlocul lunii Februarie, negociatorii Parlamentului European şi Consiliului UE au ajuns la un acord pentru a revizui „directiva gazelor naturale”, în ideea de a adopta aceleaşi reguli care se aplică infrastructurilor europene şi gazoductelor care intră în UE, în special cele referitoare la transparenţă a preţurilor, accesul terţilor la infrastructuri sau separarea activităţilor între furnizori şi gestionarii de reţea.

„Ne aşteptăm la o intrare în vigoare rapidă, adică înainte de terminarea Nord Stream 2. În consecinţă, această directivă se va aplica şi acestui proiect”, a declarat Luni Dominique Ristori, director-general al DG Energy, într-o conferinţă de presă organizată la Bruxelles la finalul unei reuniuni a miniştrilor Energiei din statele membre. Dominique Ristori a reamintit că multe state membre s-au pronunţat pentru o intrare rapidă în vigoare a dispoziţiilor acestui text, care va fi publicată fără întîrziere. „Ştiţi că intrarea în vigoare va fi una rapidă, 20 de zile de la publicare. Acest lucru este extrem de important pentru că va garanta o transpunere extrem de rapidă în legislaţia naţională”, a spus Dominique Ristori. Textul negociat de Parlamentul European şi Consiliul UE are nevoie însă să fie ratificat de Parlamentul European reunit şi şedinţă plenară precum şi de Consiliu. Documentul prevede că statele membre vor pune în aplicare noile reguli în maxim nouă luni de la data intrării în vigoare a directivei.

AIEA: Coreea de Nord continuă să îmbogăţească uraniu

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) afirmă că Nord-coreenii continuă să îmbogăţească uraniu, transmite DPA, potrivit agerpres. Directorul AIEA, Yukiya Amano, a citat în sprijinul declaraţiei sale informaţii colectate de experţi ai agenţiei. Deşi inspectorii AIEA nu au acces în Coreea de Nord, imaginile din satelit şi documentele disponibile le-au permis să monitorizeze complexul nuclear Nord-coreean de la Yongbyon, despre care se bănuieşte că produce material fisionabil pentru programul nuclear al regimului de la Phenian. La reactorul cu apă uşoară, agenţia „a observat indicii ale unor lucrări de construcţie aflate în curs”, a spus Amano. El a adăugat că AIEA are indicii despre „utilizarea curentă a instalaţiei de îmbogăţire prin centrifugare”.

Uraniul îmbogăţit prezintă interes pentru AIEA deoarece poate fi folosit pentru armele nucleare. Reactoarele cu apă uşoară pot fi utilizate pentru obţinerea de materie primă destinată aceloraşi arme, prin scoaterea barelor de combustibil nuclear şi extragerea conţinutului de plutoniu. Amano a declarat însă că experţii AIEA nu au observat recent activităţi de reprocesare a plutoniului la Yongbyon.

Amano a actualizat informaţiile pentru Consiliul director al AIEA după ce Preşedintele american Donald Trump şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un nu au reuşit să ajungă la un acord privind denuclearizarea Peninsulei Coreea, cu ocazia întîlnirii lor de la Hanoi, de săptămîna trecută. Primul summit SUA-Coreea de Nord, care a avut loc în Iunie anul trecut, în Singapore, a produs doar o declaraţie comună de principiu privind această intenţie. Trump a afirmat că Kim i-a promis să continue moratoriul legat de testele nucleare şi cu rachete. Washingtonul insistă însă asupra demontării întregului arsenal nuclear al Coreei de Nord. 

Britanicii și-au schimbat opinia în privința imigranților

Aproape jumătate dintre britanici consideră că imigrația are efecte pozitive pentru Marea Britanie, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat pentru BBC. Potrivit sursei citate, doar un sfert dintre participanții la sondaj au spus că imigrația este negativă pentru Regat. Rezultatele sunt în acord cu alte sondaje realizate în ultima perioadă în Marea Britanie, ceea ce sugerează că britanicii și-au schimbat părerea de la a fi împotriva imigrației înaintea votului pentru Brexit, la o poziție pozitivă, în timpul negocierilor pentru ieșirea din UE. În 2011, de exemplu, trei sferturi dintre britanici considerau că imigrația are efecte negative asupra Regatului Unit.

Rezultatele actuale fac parte dintr-un sondaj internațional de amploare, la care au participat aproape 20.000 de respondenți din 27 de țări, între 26 Noiembrie și 7 Decembrie, anul trecut. Acesta a fost realizat pentru seria de programe BBC Crossing Divides, care reunește persoane de etnii, clase sociale, religii, orientări politice și generații diferite.

În opinia profesorului Rob Ford, care cercetează trendurile migratorii la Universitatea din Manchester, această schimbare de viziune asupra imigrației ar fi fost inimaginabilă în urmă cu cîțiva ani. “Este ciudat, avînd în vedere care era sentimentul față de imigranți în anii anteriori, pentru că nivelurile de imigrație sunt în continuare foarte ridicate, așadar nu putem spune că populația este mai liniștită pentru că fenomenul este controlat”, a explicat Ford. În opinia jurnaliștilor de la BBC, există trei explicații pentru această schimbare de percepție:

1. Este posibil ca votul pentru Brexit să fi condus la un sentiment de siguranță în ceea ce privește controlul imigrației, control care nu exista înainte de referendumul pentru ieșirea din UE.

2. Dezbaterea națională privind imigația din timpul alegerilor și a referendumului pentru Brexit a făcut populația mai conștientă de amploarea fenomenului și i-a făcut pe britanici să înțeleagă care sunt implicațiile sociale și economice ale fenomenului și ce ar însemna reducerea numărului de imigranți pentru economie.

3. Milioanele de migranți europeni care au venit în Marea Britanie după 2004 au creat, inițial, un șoc cultural și social greu de depășit de către britanici. În timp, însă, aceștia s-au integrat în societate, s-au stabilizat și au devenit parte integrantă din peisajul local. Șocul cultural s-a estompat, pe măsură ce imigranții și-au făcut prieteni și și-au întemeiat familii în Marea Britanie.

Noile rezultate ale sondajelor indică faptul că, în prezent, Marea Britanie, a devenit una dintre cele mai prietenoase țări cu imigranții, alături de Australia, SUA sau Suedia, unde numărul celor care au o percepție pozitivă asupra imigrației a crescut de asemenea. Statisticile oficiale arată că mai mulți lucrători necalificați din Europa Centrală și de Est au plecat decît au venit în ultimul an, în timp ce lucrătorii calificați, personalul medical și angajații înalt calificați s-au stabilit în Marea Britanie și au devenit mai prezenți în mass-media.

În ceea ce privește alte țări ale lumii, în Coreea de Sud, numărul celor care au răspuns că imigrația este pozitivă a scăzut la 11%, de la 27% în 2011. Japonia se află la coada clasamentului, cu doar 3% dintre respondenți care consideră că imigrația are efecte pozitive. Rușii, turcii și ungurii sunt, de asemenea, reticenți în a accepta străini în țările lor.