Polițist german: Copiii care au „părinți antisemiți” ar trebui să fie luați de lîngă familiile lor

Autorităților ar trebui să li se permită să ia copiii de lîngă părinții care au opinii antisemite, a declarat șeful sindicatelor Poliției din Germania, fără a preciza cum și cînd vor fi aplicate astfel de măsuri. „Autoritățile trebuie să acționeze în mod decisiv [împotriva antisemitismului], inclusiv atunci cînd agresiunea provine de la imigranți", a declarat Rainer Wendt, șeful Sindicatului Poliției Germane (DPoIG), citat de ziarul Augsburger Allgemeine, citat de site-ul The Local. de. „Dacă acești copii sunt crescuți pentru a deveni antisemiți, nu trebuie să ne temem să îi luăm din sînul familiilor lor¨, a afirmat Wendt, acuzînd mai mulți directori de școli că au ignorat problema și susținînd că școlile lor nu se confruntă cu astfel de probleme. 

Oficialul german a mai reclamat faptul că există o tendință de a nu înregistra antisemitismul musulmanilor, lucru care trebuie făcut, spune acesta, fără prejudecăți, astfel încît „să putem dezvolta contra-strategii eficiente”. Deși Wendt nu a precizat exact cum ar urma să se stabilească exact că părinții sunt antisemiți, Josef Schuster, șeful Consiliului Central al Evreilor din Germania, a cerut recent introducerea unui sistem mai bun în școli. El a spus că profesorii și elevii ar trebui să poată informa asupra „actelor antisemite sau altor acte de violență fără obstacole birocratice, pentru a obține o imagine mai clară a ceea ce se întîmplă¨. Remarcile șefului sindicatelor Poliției vin după ce presa germană a scris că deputații  creștin-democrații din partidul cancelarului Angelei Merkel (CDU) și cei din CSU (ramura bavareză a CDU) au încercat să adopte măsuri pentru deportarea migranților care au opinii antisemite în Germania. „Acceptarea completă a comunității evreiești este un criteriu pentru integrarea cu succes”, se spune în proiectul legislativ, potrivit lui Die Welt.

În pofida tensiunilor existente, Lavrov vrea păstrarea dialogului cu SUA

Dialogul dintre Preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin şi Donald Trump, inclusiv asupra problemelor de stabilitate strategică, nu trebuie să se împotmolească în intrigi politice şi birocraţie, a declarat, Joi, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, într-un discurs susţinut în cadrul celei de-a VII-a Conferinţe pentru securitate internaţională ce se desfăşoară la Moscova, informează TASS, potrivit agerpres. Potrivit lui Lavrov, Moscova militează pentru un dialog amplu pe marginea celor mai actuale probleme ale lumii actuale, printre care şi menţinerea stabilităţii strategice. „Despre aceasta Preşedinţii Rusiei şi SUA au discutat la telefon pe 20 Martie. Am dori ca această conştientizare de către liderii celor două ţări a importanţei deosebite pe care o are respectiva temă să nu se împotmolească în jocuri birocratice şi nu să nu devină ostatica intrigilor politice”, a subliniat Lavrov.

Pe data de 20 Martie, Donald Trump a anunţat că i-a telefonat omologului său rus Vladimir Putin pentru a-l felicita pentru victoria în alegerile prezidenţiale, sugerînd că cei doi lideri s-ar putea întîlni în curînd, ‘într-un viitor nu prea îndepărtat’ pentru a discuta despre cursa înarmărilor dintre cele două ţări, precum şi situaţia din Ucraina, Siria şi Coreea de Nord. ‘Am avut o conversaţie foarte bună’, declara atunci preşedintele american.

În cîteva luni, Coreea de Nord ar putea fi capabilă să atace Marea Britanie

Coreea de Nord va fi aproape sigur capabilă să lovească teritoriul Marii Britanii cu o rachetă balistică intercontinentală, într-un interval de şase pînă la 18 luni, a avertizat o comisie a Parlamentului britanic, relatează Joi Press Association şi BBC, potrivit agerpres. Totuşi, nu există deocamdată dovezi că Nord-coreenii ar putea şi să echipeze o astfel de rachetă cu focoase nucleare, potrivit raportului realizat de comisia pentru apărare a Camerei comunelor. Mai mult, potrivit parlamentarilor britanici, un asemenea atac pare „extrem de improbabil”, iar liderul Nord-coreean, Kim Jong-un, este prezentat ca fiind, într-adevăr, „nemilos, dar raţional”. Kim Jong-un este „dur, cum au fost şi alţi dictatori comunişti înaintea lui, dar este raţional” şi „poate fi descurajat să folosească arma nucleară printr-o politică de disuasiune şi îngrădire”, se arată în raport. Dacă ar începe un conflict în regiune, e puţin probabil ca Marea Britanie să stea deoparte, ci ar ajuta SUA, se adaugă în raport.

Dronele, cei mai buni observatori OSCE din Ucraina

În afară de cei 700 de observatori „umani” ai săi, misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a desfăşurat în Ucraina o întreagă armată de drone cu rază mică, medie şi lungă, pentru a supraveghea un conflict care a făcut în patru ani peste 10.000 de morţi, relatează Joi AFP. Dronele zboară noaptea şi se deplasează cu peste 200 de km/oră în zonele cele mai riscante. Cele mai performante dintre aceste aparate sunt Camcopter S-100, veritabile mini-elicoptere teleghidate, cu o rază de 160 de kilometri, capabile să zboare pînă la şase ore neîntrerupt, cu o viteză de 240 de km/oră.

Aceste aparate albe cu sigla albastră „OSCE” decolează de pe un teren din Stepanivka, sat situat la circa 30 de km de linia frontului între separatiştii proruşi şi Armata ucraineană. Echipate cu două camere video, dronele Camcopter S-100 transmit imagini de foarte înaltă calitate în timp real. Asamblate de societatea austriacă Schiebel, aceste aparate de recunoaştere, care costă peste un milion de euro bucata, sunt deja folosite de mai multe armate, printre care marina franceză. În Ucraina, ele ajută la reperarea de arme grele, tancuri şi rachete interzise de-a lungul liniei frontului, în virtutea acordurilor de pace de la Minsk, pe care cele două părţi de acuză reciproc că le încalcă.

OSCE a suspendat utilizarea acestor aparate în august 2016, la scurt timp după ce a pierdut, în decurs de o săptămînă, două dintre dronele sale pe teritoriile separatiste, în timpul unei escaladări a violenţelor în acest teritoriu. O relativă acalmie pe front a permis reîntoarcerea dronelor cu rază lungă, care să completeze munca celor cu rază mică şi medie, ce nu au încetat să zboare. Un atu preţios, aceste aparate vor putea lua imagini „pe timp de noapte”, atunci cînd patrulele de observatori nu ies de la bazele lor din motive de securitate, potrivit comunicatului OSCE care anunţă revenirea lor. Dronele trebuie să permită „controlarea situaţiei îndeaproape, în special în zonele greu accesibile pentru patrule la sol sau atunci cînd observatorii suferă restricţii, ameninţări sau se află în situaţii de risc”, a explicat pentru presă şeful-adjunct al misiunii, Alexander Hug.

Poliţiştii americani au dat o lovitură grea mafiei chineze

Autorităţile americane au pus sub sechestru peste 100 de case din California unde se producea clandestin marijuana, în cadrul uneia din cele mai ample operaţiuni împotriva culturilor ilegale de plante psihotrope din ultimii ani, informează Joi AFP şi Reuters. Afacerea era finanţată de grupări criminale din China, care au „folosit bani din străinătate pentru a cumpăra casele şi a le transforma în plantaţii de marijuana”, a menţionat un comunicat al Departamentului Justiţiei. În cadrul operaţiunii de două zile, care a început Marţi, agenţii federali şi poliţia locală au confiscat peste 60.000 de plante, 200 kilograme de marijuana procesată şi 15 arme de foc. Ancheta a fost lansată încă în 2014, cînd Poliţia a început să urmărească achiziţia unor case din zona Capitalei californiene Sacramento cu bani proveniţi prin transfer bancar în principal din provincia chineză Fujian (sud-est).

Casele au fost transformate în vaste plantaţii de drog, cu sute dacă nu mii de plante de marijuana fiecare, potrivit Ministerului Justiţiei american. A mai atras suspiciuni faptul că respectivele case consumau foarte mult curent electric, din cauza echipamentelor necesare. „Aceste facilităţi pentru cultura marijuanei sunt ilegale, conform legislaţiei federale şi a Statului California, şi sunt folosite pentru distribuirea drogului în alte părţi din SUA”, a explicat procurorul McGregor W. Scott. Potrivit ministrului Justiţiei, Jeff Sessions, grupări criminale internaţionale încearcă să-şi impună o „falsă suveranitate” asupra anumitor cartiere americane. „În ziua în care am depus jurămîntul, Preşedintele Trump mi-a ordonat să fac o prioritate din desfiinţarea acestor organizaţii şi executăm viguros acest ordin”, a subliniat Sessions.

În cazul unui atac cibernetic masiv, NATO va activa mecanismul de apărare colectivă

Mecanismul de apărare colectivă al NATO ar putea fi activat pentru a doua oară dacă Alianţa Nord-Atlantică este vizată de un atac cibernetic devastator, a declarat Miercuri, la Ottawa, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează DPA, potrivit agerpres. ‘NATO ia foarte în serios atacurile cibernetice pentru că am văzut tot mai multe de acest gen’, a declarat Stoltenberg la Ottawa, în cursul unei conferinţe de presă cu premierul canadian Justin Trudeau. ‘Atacurile cibernetice pot fi la fel de dăunătoare ca atacurile cinetice’, a spus el. În 2014, Alianţa a convenit că un atac cibernetic ar putea activa Articolul 5 al Tratatului de la Washington şi un răspuns din partea întregii Alianţe, a afirmat Stoltenberg, care a efectuat o vizită de două zile la Ottawa în cadrul căreia a avut întrevederi cu oficiali canadieni, înaintea summitului liderilor NATO de la Bruxelles. Articolul 5 prevede în principal că un atac asupra unui membru al alianţei constituie un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost activat numai o dată în întreaga existenţă a Alianţei de 69 de ani şi anume după atacurile teroriste din 11 Septembrie 2001.

Estonia vrea soldaţi americani şi rachete Patriot pe teritoriul său

Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut Miercuri desfăşurarea de soldaţi americani şi de rachete Patriot pe teritoriul său, declarînd pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei. Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei. „Vrem să ne asigurăm că atît teritoriile NATO, cît şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.

Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de Marţi cu Preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit Preşedintei estoniene, ministrul american al Apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă. NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit Preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.

Propunerea Rusiei pentru o anchetă comună în cazul Skripal a fost respinsă de OIAC

Propunerea Rusiei pentru o anchetă comună cu Marea Britanie în cazul otrăvirii fostului spion rus, Sergei Skripal şi a fiicei sale, Yulia a fost respinsă de Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) la Haga, scrie BBC, potrivit news.ro. Rusia a acuzat Marea Britanie că a blocat accesul la investigaţia desfăşurată de OPCW. Au fost înregistrate 15 voturi împotrivă şi şase în favoarea anchetei comune. S-au abţinut 17 membri. Printre ţările care au blocat propunerea Rusiei se află China, Azerbaidjan, Sudan, Algeria şi Iran. Rusia a convocat întîlnirea pentru a contesta acuzaţiile aduse de Marea Britanie care consideră că Moscova se află în spatele otrăvirii fostului spion rus în Salisbury. Kremlinul a negat vehement orice implicare în atac şi în cadrul unei conferinţe de presă de după vot a susţinut că are motive întemeiate să considere că ce s-a întîmplat la Salisbury a fost „un atac terorist”. De asemenea, Moscova a criticat dur Uniunea Europeană şi Statele Unite pentru că s-au solidarizat cu Marea Britanie. La întîlnire, reprezentantul Regatului Unit, John Foggo, a declarat că victima unui atac chimic nu poate fi obligată să colaboreze cu „probabilul făptaş”.

Doi români înfometaţi, condamnaţi la închisoare după ce au ucis o capră la grădina zoologică din Berlin

Doi români au fost condamnaţi miercuri de un tribunal german la zece, respectiv nouă luni de închisoare, pentru că au ucis o capră la grădina zoologică din Berlin, ei motivîndu-şi gestul prin faptul că le-ar fi fost foame şi că angajatorul lor nu le plătise salariile, relatează Deutsche Welle, potrivit agerpres. Unul dintre ei – care a primit pedeapsa cea mai mare – mai fusese condamnat în Germania pentru furt. Cei doi români, ambii în vîrstă de 29 de ani, au pătruns pe 18 Februarie în parcul berlinez Hasenheide. Cel condamnat le zece luni de închisoare a ucis capra, în timp ce complicele său era atent ca să nu fie observaţi. Ei au fost însă prinşi de Poliţie, care a fost alertată de persoane ce au auzit ţipetele animalului. La proces şi-au recunoscut fapta, invocînd însă că le era foame după ce nu mîncaseră de mai multe zile întrucît angajatorul lor nu le-a plătit salariile. Cei doi români au venit la Berlin în luna Ianuarie şi lucrau acolo ca muncitori în construcţii.

NATO nu doreşte să izoleze Rusia

NATO nu îşi propune să izoleze Rusia după atacul cu un agent neurotoxic petrecut la începutul lunii Martie la Salisbury, în Marea Britanie, împotriva fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, însă Alianţa a trebuit să reacţioneze pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de Moscova, a declarat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, la Universitatea din Ottawa, transmite Reuters. Alianţa Nord-Atlantică a expulzat şapte diplomaţi ai misiunii Rusiei la NATO şi a redus mărimea maximă a delegaţiei ruse de la 30 la 20 de persoane după atacul din Marea Britanie, pentru care Occidentul acuză Moscova, în pofida dezminţirilor acesteia. ‘Continuăm să depunem eforturi pentru o relaţie mai bună cu Rusia pentru că Rusia este vecinul nostru, Rusia va rămîne aici. Nu ne propunem să izolăm Rusia’, a afirmat Stoltenberg. Potrivit acestuia, NATO este preocupată de o Rusie mai agresivă care a anexat Crimeea, a destabilizat Estul Ucrainei, îl sprijină pe Preşedintele sirian Bashar al-Assad şi se amestecă în politica internă a altor state.

‘Acesta a fost motivul pentru care aliaţii şi partenerii NATO au reacţionat în modul în care au făcut-o după atacul de la Salisbury. Pentru că acesta nu a fost un eveniment singular’, a explicat el. ‘Este un atac care a avut loc pe fundalul unui tipar de ură pe care l-am văzut mulţi ani din partea Rusiei’, a arătat Stoltenberg. NATO şi-a suspendat orice colaborare militară şi civilă cu Rusia după anexarea de către aceasta a peninsulei Crimeea în 2014.

65 de persoane au fost condamnate la închisoare pe viaţă pentru tentativa eşuată de puci din Turcia

Un număr de 65 de persoane au fost condamnate Miercuri la închisoare pe viaţă în Turcia, în două dosare separate, în legătură cu incidentele din noaptea tentativei eşuate de puci din iulie 2016, relatează agenţia DPA. Inculpaţii au fost acuzaţi de ”încălcare şi tentativă de înlăturare a Constituţiei”. Alţi 77 de inculpaţi au fost achitaţi în legătură cu toate acuzaţiile, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Cele două dosare s-au axat pe acţiunea de blocare a podului Fatih Sultan Mehmet de peste Bosfor şi pe incidentele de la un post militar cheie din Istanbul. În Turcia este încă stare de urgenţă, ce a fost impusă după tentativa de puci şi care a fost prelungită în mod repetat. Peste 50.000 de persoane se află în arest în urma tentativei de puci şi alte 150.000 au fost eliberate din posturile deţinute în Armată şi din cadrul funcţiei publice.