Comisia Europeană admonestează Bucureştiul pentru iniţiativa de a-şi muta ambasada din Israel

„Singura soluţie realistă la conflictul dintre Israel şi Palestina” presupune existenţa a două state, cu Ierusalimul „Capitală atît a statului Israel, cît şi a statului Palestina, de-a lungul liniei din 1967”, a precizat Comisia Europeană, solicitată de agerpres să comenteze recentul anunţ al Guvernului român privind intenţia mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. „Uniunea Europeană are o poziţie clară şi comună, care este neschimbată: Singura soluţie realistă la conflictul dintre Israel şi Palestina se bazează pe existenţa a două state, cu Ierusalimul Capitală atît a statului Israel, cît şi a statului Palestina, de-a lungul liniei din 1967”, se arată în răspunsul Comisiei Europene, transmis Vineri prin intermediul unui purtător de cuvînt. „Uniunea Europeană şi statele membre continuă să respecte consensul internaţional privind Ierusalimul, pînă cînd statutul final al Oraşului Sfînt va fi rezolvat prin negocieri directe între părţi”, a mai precizat executivul comunitar.

„Uniunea Europeană continuă să coopereze cu ambele părţi şi cu partenerii săi internaţionali şi regionali pentru a sprijini reluarea unui proces semnificativ spre o soluţie negociată privind existenţa a două state, singura cale realistă şi viabilă de a îndeplini aspiraţiile legitime ale ambelor părţi”, a încheiat Comisia Europeană.

UE colaborează cu SUA pentru neutralizarea propagandei jihadiste

Poliţia SUA şi cea a Uniunii Europene au neutralizat principalele organisme de propagandă pe internet asociate grupării jihadiste Statul Islamic în cadrul unei operaţiuni comune, la care au participat mai multe ţări, a informat Misiunea Oficiului European de Poliţie (Europol), citată de AFP. ‘Cu această operaţiune fără precedent, am dat o mare lovitură capacităţilor Statului Islamic de a-şi răspîndi propaganda pe internet şi de a radicaliza tinerii în Europa’, a declarat şeful agenţiei europene specializată în combaterea criminalităţii Rob Waunwright într-un comunicat.

Operaţiunea a vizat în special agenţia de presă Amaq, utilizată de către islamiştii radicali pentru a revendica atentate şi a-şi face publice apelurile la jihad, ultima etapă a unei campanii lansate în 2015. Această operaţiune s-a desfăşurat simultan Miercuri şi Joi în Belgia, Bulgaria, Franţa, Olanda, România, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, potrivit agenţiei de presă Belga. Aceasta a fost coordonată de la sediul Europol din Haga (Olanda) de către IRU (European Union Internet Referral Unit), care face parte din ECTC (European Counter Terrorism Centre), precizează parchetul federal belgian. ‘Prin această acţiune de dezmembrare, vizînd principalele organisme ale Statului Islamic în domeniul media, cum ar fi Amaq, dar şi postul de radio al-Bayan, site-urile de informare Halumu şi Nashir, capacitatea Statului Islamic de a-şi propaga şi promova materialul terorist este compromisă’, se menţionează în comunicatul amintit.

Operaţiunea a fost condusă de procurorul federal din Belgia, în timp ce poliţiile naţionale au confiscat servere în Olanda, Canada şi Statele Unite, precum şi echipamente digitale în Bulgaria, Franţa şi România, potrivit AFP. Jihadiştii au utilizat agenţia lor Amaq în 2016 pentru a revendica atentate şi atacuri în Orientul Mijlociu şi în alte părţi din lume, între care atentate comise la Paris, Bruxelles, Barcelona şi Berlin. Gruparea s-a servit de Amaq şi pentru a revendica luna trecută atacul din supermarketul din Trebes, în Sudul Franţei, unde un tînăr de 25 de ani a ucis patru persoane, între care un jandarm care a luat locul unui ostatic.

Putin a semnat un decret important pentru Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, Joi seara, un decret privind bazele politicii privind frontiera de stat, care menţionează printre pericolele la adresa Rusiei ‘pretenţiile teritoriale ale unor state vecine’, posibilitatea unor conflicte, precum şi consolidarea NATO la frontiera vestică a Federaţiei Ruse, relatează Vineri portalul newsru.com. Moscova este preocupată, potrivit documentului, de ‘pretenţiile teritoriale ale unor state străine şi corporaţii internaţionale asupra resurselor strategice din zona arctică şi Orientul Îndepărtat rus’, pericolul infiltrării de peste graniţă a reprezentanţilor serviciilor de informaţii străine şi unor terorişti, precum şi la posibile focare de tensiune în spaţiul CSI (Comunitatea Statelor Independente).

Pentru a spori eficienţa activităţii de frontieră, Rusia va creşte capacităţile operaţionale tehnice ale forţelor sale de grăniceri, prin conlucrarea acestora cu Serviciul Federal de Securitate (FSB), Ministerul de Interne, Garda Naţională (Rosgvardia) şi alte organisme de supraveghere.

În Decembrie 2017, şeful FSB, Aleksandr Bortnikov, a declarat că, în ultimii cinci ani, în Rusia au fost condamnaţi 137 de ofiţeri de informaţii ai unor servicii secrete străine şi agenţi ai lor. ‘Agenţiile de informaţii străine continuă încercările de a pătrunde în toate sferele de activitate ale statului nostru. Fireşte, aceasta întîmpină o ripostă din partea contrainformaţiilor ruse’, a spus el. Tot atunci, Bortnikov a mai spus că, în 2017, au fost dejucate 23 de atentate pe teritoriul Federaţiei Ruse, iar în ultimii doi ani mai mult de 200 de persoane au avut interdicţie de a părăsi ţara, întrucît voiau să se alăture unor grupări teroriste din străinătate, conform aceluiaşi portal.

Algeria este suprasaturată de migranţi, iar europenii îşi consolidează tot mai mult frontierele

Algeria se aşteaptă ca tot mai mulţi migranţi ilegali să pătrundă pe teritoriul său dinspre Africa Subsahariană, după ce Uniunea Europeană a făcut tot mai greu de pătruns ajuns pe mare, în Europa, a candidaţilor la migraţie, a comunicat Joi ministrul de Interne algerian, Hassen Kacimi, citat de Reuters. Un acord încheiat în 2016 de Uniunea Europeană cu Turcia a închis practic ruta maritimă către insulele greceşti, prin care au trecut circa un milion de persoane în 2015. A scăzut, de asemenea, şi numărul persoanelor în ultimul punct principal de plecare, Libia, ca urmare a sprijinului din partea UE pentru paza de coastă libiană. Italia ajută totodată Tunisia să oprească plecările cu ambarcaţiuni pe mare.

”Avem acum zeci de mii (de migranţi ilegali), dar într-un viitor apropiat putem vorbi despre sute de mii, după ce Europa şi-a închis porţile”, a declarat Kacimi presei. ”Soluţia nu este să închidem graniţele dintr-o parte şi să-i lăsăm pe oameni să moară în cealaltă parte. Algeria este foarte preocupată de numărul de migranţi ilegali”, a adăugat ministrul algerian. Potrivit declaraţiilor sale, Algeria, care are o graniţă de 2.500 km cu Mali şi Niger, a cheltuit 20 de milioane de dolari în ultimii trei ani pentru a gestiona un aflux de migranţi ilegali dinspre regiunea Sahel, de unde fug din cauza războaielor, a insecurităţii ori a sărăciei. ”Nimeni nu ne ajută, gestionăm situaţia cu propriile noastre mijloace”, a afirmat Kacimi, respingînd acuzaţiile din partea unor organizaţii pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch şi Amnesty International, potrivit cărora migranţii sunt expulzaţi într-un mod degradant. ”Nu suntem nazişti şi n-au murit niciodată migranţi în Algeria”, a conchis ministrul de Interne algerian. 

Cancelarul german Angela Merkel, în vizită la Washington

Angela Merkel, cancelar al Germaniei, a sosit Joi seara la Washington, pentru a discuta cu Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, informează DPA. Cei doi s-au întîlnit Vineri dimineaţa la Casa Albă. Programul prevăzut pentru întîlnire are o durată de circa trei ore, fiind urmat de o conferinţă de presă comună. Merkel vizitează SUA imediat după Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pe care Trump l-a primit timp de trei zile, în prima vizită de stat pe care a găzduit-o de la preluarea mandatului. Cancelarul german a mai fost la Casa Albă şi în Martie anul trecut, dar nu a fost întîmpinată cu onorurile cele mai înalte.

Surse guvernamentale de la Berlin au declarat, pentru DPA, că nu se aşteaptă ca Merkel să obţină, pentru Uniunea Europeană, prelungirea după data de 1 Mai a exceptării de la taxele vamale impuse de Preşedintele SUA în Martie asupra importurilor de oţel şi aluminiu. Atît Merkel, cît şi Macron speră să îl convingă pe Trump să renunţe la intenţia sa de a anula acordul cu Iranul în domeniul nuclear. Preşedintele SUA urmează să anunţe pe 12 Mai dacă reintroduce sancţiunile împotriva regimului de la Teheran, suspendate în 2015 în schimbul îngheţării programului iranian de înarmare nucleară. Pe agenda bilaterală americano-germană s-ar mai putea afla, potrivit DPA, conducta de gaze Nord Stream 2, care ar urma să lege Germania de Rusia, şi bugetul alocat apărării de Guvernul de la Berlin, mai mic decît 2% din PIB, cît recomandă NATO.

Șansa cea mai „realistă” a Ungariei de a-şi diversifica sursele de energie este cooperarea cu România, crede ministrul ungar de Externe

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat, Joi, că şansa cea mai „realistă” a Ungariei de a-şi diversifica sursele de energie o reprezintă cooperarea cu România, transmite MTI. Comentînd discuţiile purtate Joi la Bruxelles cu comisarul european pentru politici climatice şi energie, Arias Canete, ministrul ungar a declarat că, „în pofida retoricii europene măreţe”, problema securităţii energetice a Europei centrale încă nu a fost rezolvată, iar cel mai „realist” progres este posibil în România, dacă aceasta îşi respectă angajamentul de a începe să producă gaz natural în Marea Neagră şi modernizează în scurt timp conducta dintre Ungaria şi România pentru a permite transportul în flux bidirecţional. În aceste condiţii, Ungaria poate spera, din 2022, să-şi diversifice resursele de gaz natural, a menţionat Szijjarto.

Ministrul ungar de Externe a mai afirmat, după întîlnirea sa cu comisari europeni la Bruxelles, că Uniunea Europeană trebuie să fie mai „curajoasă” şi mai rapidă în procesul de extindere în Balcanii de Vest şi încă în acest an ar trebui deschise toate capitolele negocierilor de aderare ale Serbiei şi Muntenegrului. El a precizat că Guvernul ungar este nemulţumit în mod special de faptul că aderarea Muntenegrului şi a Serbiei este prevăzută de Comisie pentru 2025, cel mai devreme. Peter Szijjarto a subliniat că aderarea statelor din Balcanii de Vest este în interesul economic şi de securitate al Europei pe ansamblu, iar dacă acest subiect va fi neglijat „ar putea apărea foarte uşor un nou val de imigraţie la graniţele sudice ale UE, care înseamnă în acest caz graniţa Ungariei”.

El a calificat totodată drept „dezamăgitoare” declaraţia de săptămîna trecută a Preşedintelui francez Emmanuel Macron, conform căreia Parisul va sprijini extinderea doar după reforma internă a UE. „Din păcate acest lucru confirmă că Europa de Vest nu înţelege cu adevărat zona. Balcanii de Vest pot provoca o instabilitate europeană foarte gravă, dar pot determina şi progrese serioase în privinţa securităţii Europei ‘, a adăugat Szijjarto. Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior s-a nai întîlnit la Bruxelles cu Tibor Navracsics, comisarul european responsabil pentru cultură şi educaţie, precum şi cu Johannes Hahn, comisarul pentru extindere.

Kim Jong Un: ‘Nu există niciun motiv să ne luptăm’

Cele două Corei vor încerca în acest an să pună permanent capăt războiului, conform comunicatului comun publicat Vineri la finalul unui summit istoric, la 65 de ani după conflictul care s-a încheiat cu un armistiţiu, şi nu cu un tratat de pace, relatează AFP. Coreea de Sud şi Coreea de Nord vor încerca să se întîlnească cu SUA şi posibil şi cu China – ambele semnatare ale armistiţiului – „pentru a declara sfîrşitul războiului şi pentru a stabili un regim de pace permanent şi solid”, se arată în textul declaraţiei comune. Cele două Corei au anunţat de asemenea că liderul de la Seul, Moon Jae In, va efectua în acest an o vizită la Phenian.

Moon se va deplasa în capitala Nord-coreeană în Toamnă, se menţionează în declaraţia comună făcută publică după întîlnirea dintre Moon Jae In şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un în satul Panmunjom, locul unde a fost semnat armistiţiul de după Războiul din Coreea (1950-1953). „Nu există niciun motiv să ne luptăm între noi – suntem o singură naţiune”, a spus Kim Jong Un în timpul summitului. El a mai promis că va face astfel încît acordul încheiat cu Preşedintele sud-coreean să fie pus în aplicare. Cele două Corei se vor concentra împreună pentru a garanta „că nu se va mai repeta trecutul nefericit” care nu a mai permis aplicarea acordurilor intercoreene precedente, a declarat el.

„S-ar putea ca pe parcurs să mai apară unele regrese, dificultăţi şi frustrări. Însă nu se poate ajunge la victorie fără durere”, a mai spus liderul Nord-coreean. În plus, cele două state au anunţat că vor organiza în August o nouă reuniune a unor familii separate în urma războiului de acum 65 de ani. „Coreea de Sud şi Coreea de Nord au decis să continue programul de reuniune a familiilor separate, cu ocazia Zilei eliberării naţionale din acest an, la 15 August”, se arată în comunicatul comun, unde se face referire la ziua care marchează capitularea Japoniei la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Kim Jong Un şi Moon Jae In au bătut palma pentru denuclearizare ‘completă’ a Peninsulei Coreene

Preşedintele Sud-coreean Moon Jae In şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un au convenit, Vineri, în cadrul unui summit istoric, că ţările lor vor lucra împreună pentru a obţine o denuclearizare „completă” a Peninsulei Coreene. Acordul face parte din declaraţia comună transmisă după întrevederea celor doi lideri în satul Panmunjom, locul unde a fost semnat armistiţiul între cele două părţi după războiul din 1950-1953, potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap, transmite şi agerpres. „Coreea de Sud şi Coreea de Nord şi-au afirmat obiectivul comun de a obţine o denuclearizare completă a Peninsulei Coreene”, se arată în declaraţia semnată de cei doi lideri. Moon Jae In şi Kim Jong Un împărtăşesc opinia că măsurile recente adoptate de Phenian sunt „extrem de semnificative” şi „importante” pentru eforturile de denuclearizare şi au convenit ca fiecare să-şi respecte obligaţiile care îi revin în privinţa acestei chestiuni, se mai menţionează în document.

Cele două Corei au convenit de asemenea să atragă sprijin şi cooperare din partea comunităţii internaţionale în favoarea denuclearizării Peninsulei Coreene. Acordul în problema nucleară vine în contextul în care Coreea de Nord şi SUA ar urma să organizeze un summit fără precedent fie în Mai, fie la începutul lui Iunie. Chestiunea denuclearizării va fi cel mai probabil unul din principalele subiecte de pe agenda de discuţii dintre Kim Jong Un şi Preşedintele american Donald Trump.

Moon Jae In şi Kim Jong Un au participat Vineri la un summit istoric, după o strîngere de mînă cu un puternic caracter simbolic la Linia de demarcaţie militară care divizează Peninsula Coreeană. Kim Jong Un s-a declarat „copleşit de emoţie” după ce a trecut linia de demarcaţie, devenind primul lider Nord-coreean care calcă pe teritoriul Sud-coreean de la Războiul din Coreea (1950-1953). „Am venit aici hotărît să transmit un semnal de pornire, la pragul unei noi istorii”, a spus, în debutul întîlnirii, Kim Jong Un, a cărui ţară este acuzată de abuzuri generalizate asupra drepturilor omului. Arsenalul atomic Nord-coreean s-a aflat în centrul discuţiilor, iar Moon şi-a exprimat speranţa la începutul întrevederii că va fi încheiat „un acord ambiţios pentru a oferi întregului popor coreean şi oamenilor care vor pacea un mare cadou”.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut demisia premierului: „Retrag încrederea doamnei Dăncilă, nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate”

Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut public demisia premierului Dăncilă, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. Vineri dimineaţa, premierul Viorica Dăncilă l-a înştiinţat pe Klaus Iohannis că nu mai merge la întîlnirea programată de la Palatul Cotroceni pe tema situaţiei tensionate dintre BNR şi Guvern, Preşedintele fiind anunţat prin cabinetul său. Conflictul dintre cei doi demnitari vine însă pe fondul tensiunilor privind gestionarea politicii externe a României, în contextul vizitei premierului în Israel "fără mandat" şi a deciziei unilaterale a Executivului de a începe demersurile pentru mutarea ambasadei României în Ierusalim.

"Eu retrag încrederea doamnei Dăncilă. Pe 29 Ianuarie, Guvernul a fost investit. Au trecut aproximativ trei luni de atunci, după care pot să trag o concluzie. Doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de premier al Romîniei şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea, solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcţia de premier" a declarat Preşedintele Iohannis. 

"Ar fi trebuit să am o întîlnire la ora 11.00 cu doamna Dăncilă. Acea întîlnire nu s-a mai ţinut, dar asta n-are nici o importanţă şi nu schimbă cu nimic lucrurile pe care am intenţionat să le comunic astăzi românilor. Întîlnirea urma să aibă ca tema centrală conflictul intre guvern şi PSD, BNR pe cealaltă (...). Săptămîna trecută, în Guvern s-a discutat un document secret, un memorandum secret pe politică externă. Asta a fost o mare greşeală, fiindcă în politică externă dacă vorbim de documente secrete trebuia să fie consultat Preşedintele, lucru care nu s-a întîmplat. În Constituţie, în toate deciziile se statuează şi se ştie că este nevoie, în interesul României, de o consultare instituţională între premier şi Preşedinte, că este nevoie, în interesul României, nu în interesul cuiva particular, ca autorităţile publice să colaboreze loial. Aceste lucruri nu au fost înţelese de doamna Dăncilă. Doamna Dăncilă spunea aşa: jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor… suveranitatea independenţa teritorială. E jurămîntul pe care îl depunem noi şi apoi obţinem demnităţi publice. Asta înseamnă nu doar că se respectă ad literam Constituţia, legile ţării, ci şi principiul colaborării loiale, deciziile CCR. Toate acestea în interesul României şi al românilor. Doamna Dăncilă a preferat să execute ordinele venite de la partid", a detaliat Iohannis.