Realitatea internationala pe scurt (26 Septembrie 2018)

În Lituania, vor descinde 500 de militari americani și... armament

Statele Unite vor deplasa 500 de militari în Lituania, în Octombrie, pe termen de şase luni, transmite Reuters. Noile efective vor fi însoţite de 30 de tancuri Abrams, 25 de blindate Bradley şi alte 70 de vehicule, a anunţat un oficial lituanian.

Prezenţa militară americană în regiunea baltică este menită să asigure aliaţii din NATO că Preşedintele Donald Trump rămîne angajat faţă de flancul estic al alianţei, în ciuda reducerilor operate recent de Pentagon asupra proiectelor de apărare europene - printre altele, asupra Iniţiativei Europene de Descurajare (EDI) în valoare de aproximativ 700 de milioane de dolari. Washingtonul încearcă să redirecţioneze fondurile către construcţia unui zid la frontiera cu Mexicul, menţionează Reuters.

SUA au trimis primele trupe în fostele republici sovietice din zona Mării Baltice după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Washingtonul s-a implicat în Europa pentru a contracara orice posibilă agresiune din partea Moscovei, investind în instruire, în modernizarea bazelor militare şi în stocarea de echipamente americane, însă Trump le-a cerut în acelaşi timp aliaţilor să îşi crească cheltuielile militare.

Rusia susţine că nu are nici o intenţie de a invada statele baltice sau Polonia şi acuză NATO de destabilizarea Europei prin deplasarea trupelor mai aproape de frontierele ruse.

În Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania sunt prezente prin rotaţie forţe NATO din Regatul Unit, Canada, Franţa şi Germania. Trupele SUA urmează să părăsească Lituania după un exerciţiu care va avea loc în Primăvara lui 2020, o repetiţie pentru apărarea aşa-numitului coridor Suwalki, singura rută terestră care leagă statele baltice de restul teritoriului NATO. Lituania şi Polonia se învecinează la Nord-Est cu enclava rusă Kaliningrad, unde sunt desfăşurate rachete avansate Iskander, cu capacităţi nucleare.

Deși au trecut atîți ani, Est-germanii încă se simt cetăţeni de "categoria a 2-a" în propria țară

Landurile germane care au făcut parte din Republica Democrată Germană au înregistrat progrese semnificative în reducerea decalajului faţă de restul ţării, dar mulţi dintre cei care trăiesc în Est sunt sătui de schimbare, consemnează dpa şi Reuters, citînd raportul anual privind "starea unităţii germane", informează Agerpres.

"Situaţia din Est este mult mai bună decît reputaţia Estului", a asigurat la prezentarea documentului Christian Hirte, comisar guvernamental pentru fostele landuri Est-germane, ajungînd la concluzia că "evoluţia de după reunificare este extrem de pozitivă". După reunificare, salariile şi pensiile au crescut mai rapid în Est decît în Vest, veniturile disponibile fiind comparabile în momentul de faţă, iar costul vieţii mai scăzut în landurile fostei RDG. Astfel, puterea economică a Germaniei de Est ajunsese în 2018 la nivelul a 75% din cea Vest-germană, de la 43% în 1990, în timp ce gradul de ocupare a forţei de muncă este foarte ridicat în Est, iar salariile estice sunt 84% din cele din Vest.

"Per ansamblu, (fosta RDG) este extrem de atrăgătoare, nu doar pentru afaceri, ci şi pentru oameni. Din 2017, numărul celor care se mută din Vest în Est este mai mare decît cel care se mută din Est în Vest", a notat oficialul german.

Totuşi, procesul de convergenţă încă nu s-a încheiat şi circa 2 milioane de oameni, mai ales tineri şi femei, au plecat în ultimele trei decenii din Est, în timp ce numărul companiilor de nivel global instalate aici este unul limitat. În acest context, deşi "situaţia economică şi socială din Est este mult mai bună decît ne-am fi putut aştepta şi am fi putut anticipa acum 30 de ani", mulţi dintre cetăţenii landurilor din Est sunt "sătui de schimbare" şi continuă să se considere cetăţeni de categoria a doua, a menţionat Hirte.

Raportul anual citează un recent sondaj potrivit căruia 57% dintre Est-germani se simt cetăţeni de categoria a doua şi doar 38% dintre cei chestionaţi din Est - inclusiv 20% dintre cei sub 40 de ani - au apreciat că reunificarea a fost un succes. Această nemulţumire se exprimă în rezultatele electorale din Est şi din Vest din ultimii ani, care arată diferenţe semnificative. Alegătorii din Est par să abandoneze partidele tradiţionale - conservatorii cancelarului Angela Merkel şi Partidul Social-Democrat -, orientîndu-se către Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) şi Partidul de Stînga (Die Linke, radical).

Fost director al Danske Estonia, găsit mort în timp ce banca este investigată pentru spălarea a peste 200 de miliarde de euro

Fostul preşedinte al filialei estone a băncii Danske Bank, aflată în centrul unor investigaţii internaţionale într-un imens scandal de spălare de bani, a fost găsit mort lîngă locuinţa sa din Estonia, conform presei aparent fiind vorba despre o sinucidere, relatează agenţiile AFP şi Reuters, potrivit agerpres. Poliţia a găsit cadavrul lui Aivar Rehe, în vîrstă de 56 de ani, în grădina casei sale din apropiere de Capitala Tallinn, la două zile după anunţarea dispariţiei sale. ”Nu există nici o urmă de violenţă pe corpul său şi nimic nu sugerează un accident”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Poliţiei estone.

Aivar Rehe a condus sucursala estonă a Danske Bank între anii 2008 şi 2015, cu doi ani înainte ca această bancă să ajungă în mijlocul unui scandal de spălare de bani. Danske Bank este investigată în prezent în Danemarca, Estonia, Marea Britanie şi SUA pentru spălare de bani prin intermediul sucursale sale estone. Banca este acuzată că, între anii 2007 şi 2015, a efectuat, prin intermediul filialei sale din Estonia, operaţiuni de spălare de bani în valoare de circa 209 miliarde de euro, în special în favoarea unor cetăţeni ruşi. Aivar Rehe era doar martor în această investigaţie.

Anul trecut, directorul general al Danske Bank, Thomas Borgen, a demisionat după ce banca daneză a publicat rezultatele unei investigaţii derulate la subsidiara sa estonă. Rezultatele investigaţiei realizate de un cabinet de avocatură extern indică posibilitatea ca angajaţii subsidiarei estone a Danske Bank să fi complotat cu clienţii, realizînd tranzacţii ilegale. Investigaţia a vizat 15.000 de clienţi, care au făcut în total 9,5 milioane de plăţi prin subsidiara estonă a Danske Bank, în perioada 2007 – 2015.

Ministrul de Externe saudit avertizează Teheranul că răbdarea Washingtonului nu este nelimitată

Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a atenționat autoritățile de la Teheran asupra faptului că toleranța Washingtonului față de acțiunile întreprinse de iranieni nu este nelimitată, relatează site-ul cotidianului The Guardian, potrivit mediafax.

În cadrul reuniunii Adunării Generale a ONU, ministrul de Externe al Arabiei Saudite, Adel al-Jubeir, a atras atenția asupra comportamentului statului iranian și a apreciat poziționarea statelor europene față de responsabilitatea atacului asupra rafinăriilor saudite, acuzînd Iranul, ca fiind „foarte relevantă”. „Vrem să mobilizăm sprijinul internațional și să ne uităm la toată lista de opțiuni disponibile – opțiuni diplomatice, economice și militare – și ulterior vom lua o decizie”, a declarat Adel al-Jubeir în cadrul aceluiași comunicat. În ceea ce privește implicarea Statelor Unite, oficialul saudit a făcut următoarea apreciere: „Cînd situația devine critică, se ajunge la punctul în care pînă și răbdarea Americii se epuizează, iar Iranul ar trebui să fie conștient de asta”.

Atacurile asupra rafinăriilor saudite, ce au blocat 5% din producția globală de petrol și au generat creșterea prețului acestuia, reprezintă factorul care a declanșat acuzațiile Arabiei Saudite asupra Iranului. „Această acțiune va avea consecințe, iar Iranul ar trebui să știe asta”, avertizează ministrul iranian de Externe, referindu-se acest incident. În acest sens, oficialul saudit a amintit așteptarea rezultatelor raportului realizat de comisia Națiunilor Unite însărcinată de evaluarea responsabilității atacului.

Discursul adoptat de Adel al-Jubeir sugerează faptul că Arabia Saudită continuă presiunile asupra Statelor Unite pentru a nu limita răspunsul acestora la acțiunile Iranului, în termeni de creștere a sancțiunilor economice, și pentru a crește numărul de trupe însărcinate cu apărarea rafinăriilor saudite.

Stenograma conversaţiei Trump - Zelenski: Preşedintele SUA i-a cerut repetat omologului său din Ucraina să îi ancheteze pe Joseph şi Hunter Biden

Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a cerut în mod repetat omologului său din Ucraina, Volodimir Zelenski, să lanseze o investigaţie care să vizeze activităţi ale fostului vicepreşedinte Joseph Biden şi ale fiului acestuia, Hunter Biden, arată stenograma conversaţiei, prezentată de Casa Albă. "Sunt multe discuţii despre fiul lui Biden, că Biden a oprit o acţiune de investigare şi multă lume vrea să afle despre acest lucru, deci orice puteţi face împreună cu procurorul general ar fi minunat. Biden s-a lăudat că a oprit ancheta, deci, dacă aţi putea să verificaţi. Mie mi se pare oribil", i-a spus Donald Trump lui Volodimir Zelenski, potrivit stenogramei convorbirii, prezentată Mmiercuri de Preşedinţia SUA.

Volodimir Zelenski a răspuns: "Chiar voiam să vă spun despre procuror. În primul rînd, înţeleg şi cunosc foarte bine situaţia. Dat fiind că avem majoritate absolută în Parlament, viitorul procuror general va fi sută la sută omul meu, candidatul meu, va fi aprobat de Parlament şi vom începe cu un nou procuror în Septembrie. Va verifica situaţia, mai ales cea a companiei pe care aţi menţionat-o (...)".

Stenograma conversaţiei are unele paragrafe clasificate. Echipa de campanie a lui Joseph Biden a anunţat că acesta susţine lansarea procedurii demiterii lui Donald Trump.

Pelosi: Transcriptul convorbirii Trump-Zelenski confirmă nevoia unei anchete în vederea destituirii Preşedintelui SUA

Transcriptul convorbirii telefonice purtate la 25 Iulie de Preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, făcut public Miercuri de Casa Albă, confirmă nevoia unei anchete în vederea destituirii liderului american, a declarat preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, democrata Nancy Pelosi, potrivit Reuters, scrie agerpres. ”Difuzarea stenogramei convorbirii de la Casa Albă confirmă că Preşedintele a avut un comportament care subminează integritatea alegerilor noastre, demnitatea funcţiei pe care o deţine şi securitatea noastră naţională”, a menţionat Pelosi într-o declaraţie.

În urma scandalului declanşat în SUA de acest caz, democraţii, care deţin majoritatea în Camera Reprezentanţilor, au anunţat deja Marţi lansarea unei anchete oficiale pentru punerea sub acuzare a Preşedintelui, care poate duce la destituirea sa.

Republicanul Romney consideră ”îngrijorătoare” convorbirea dintre Trump şi Zelenski, un ”şantaj mafiot”, denunţă democratul Schiff

Fostul candidat republican în alegerile prezidenţiale din 2012 Mitt Romney şi-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la conversaţia purtată la telefon de către Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a cărei transcriere a fost publicată, relatează AFP. ”Reacţia mea este aceeaşi ca acum cîteva zile: acest lucru rămîne profund îngrijorător şi vom vedea unde conduce”, a declarat la CNN senatorul din Utah.

Transcrierea convorbirii telefonice între Trump şi Zelenski arată că Preşedintele american i-a cerut omologului său ucrainean o anchetă cu privire la familia potenţialului său rival democrat în alegerile prezidenţiale din 2020 Joe Biden. Pe de altă parte, Preşedintele Statelor Unite a exercitat un ”şantaj mafiot” asupra omologului său ucrainean, a denunţat alesul democrat Adam Schiff, după ce a consultat transcrierea.

”Este şi mai copleşitor decît ceea ce eu sau mulţi alţii ne-am imaginat”, ”aceste note reflectă un şantaj mafiot clasic”, a declarat presei preşedintele Comisiei Informaţiilor din cadrul Camerei Reprezentanţilor.

SUA înăspresc sancţiunile impuse Iranului

Statele Unite şi-au consolidat Miercuri presiunea economică asupra Iranului, cu riscul de a îndepărta o ieşire din criza schiţată de europeni, care şi-au multiplicat eforturile, la ONU, în vederea smulgerii unei întîlniri între Donald Trump şi Hassan Rohani, relatează AFP, potrivit news.ro. Preşedintele american a promis în mod solemn Marţi, în faţa membrilor Adunării Generale a ONU, că Washingtonul va ”înăspri” sancţiunile, ”atît timp cît atitudinea ameninţătoare a Iranului va continua”. Șeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a trecut la fapte fără să mai aştepte, anunţînd Miercuri sancţiuni vizînd societăţi chineze acuzate de ”transportarea cu bună ştiinţă a petrolului din Iran” şi ”încălcarea” embargoului american. ”Noi spunem Chinei şi tuturor ţărilor: «să ştiţi că vom sancţiona orice încălcare a sancţiunilor noastre vizînd orice activitate»”, a lansat el.

Intensa frenezie diplomatică din ultimele zile, la New York, nu va fi fost de ajuns? se întreabă AFP. Înainte de a pleca de la New York, în noaptea de Marţi spre Miercuri, Emmanuel Macron a lansat un ultim apel să aibă loc un tête-à-tête săptămîna aceasta, în cursul Adunării Generale a ONU. Dacă liderul iranian ”pleacă din ţară fără să se întîlnească cu Preşedintele Trump, sincer, aceasta va fi o ocazie pierdută, pentru că nu va reveni decît peste mai multe luni”, a subliniat şeful statului francez.

În afară de Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson şi şeful Guvernului japonez Shinzo Abe şi-au multiplicat, la rîndul lor, întîlnirile şi demersurile cu scopul de a-i apropia pe Trump şi Rohani. Premierul pakistanez Imran Khan a anunţat inclusiv că a fost însărcinat cu o mediere de către Preşedintele american, aflat în căutarea unui succes diplomatic major care lipseşte în continuare din bilanţ.

Salvarea Acordului de la Viena în dosarul nuclear iranian este ”tot mai dificilă”, deplînge Mogherini la ONU

Semnatarii Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, care sunt în continuare părţi ale tratatului, rămîn hotărîţi să-l salveze, în pofida faptului că acest lucru pare ”tot mai dificil”, a declarat şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, la finalul unei reuniuni organizate în marja Adunării Generale a ONU, relatează Reuters.”Este în interesul tuturor să continue să respecte acordul, însă acest lucru devine tot mai dificil”, şi-a exprimat regretul Federica Mogherini. Toate părţile intenţionează să-şi continue eforturile, a dat asigurări Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

Donald Trump a denunţat acordul în Mai 2018 şi a reimpus apoi sancţiuni dure Teheranului. Republica islamică a început să se retragă din angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul acestui acord, cu privire la îmbogăţirea uraniului, şi ameninţă să continue să o facă, dacă europenii nu-şi respectă promisiunile de a o ajuta să ocolească sancţiunile americane.

Liderul de la Kremlin îl încurajează pe Maduro să discute cu opoziţia

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a îndemnat Miercuri pe omologul său venezuelean, Nicolas Maduro, să continue un dialog cu opoziţia, pentru a evita o situaţie ”nefastă”, într-o ţară pradă unei profunde crize economice şi politice, relatează AFP. ”Rusia susţine toate organele legitime ale puterii din Venezuela, Preşedintele şi Parlamentul, dar şi dialogul pe care dumneavoastră, domnule Preşedinte, şi Guvernul dumneavoastră îl purtaţi cu opoziţia”, a declarat Putin într-o întîlnire oficială la Kremlin. ”Orice refuz al dialogului este, pentru noi, iraţional, nefast pentru ţară şi ameninţă bunăstarea populaţiei”, a declarat el, refirmîndu-şi totodată susţinerea faţă de Venezuela ”în acest moment dificil în care se află ţara sub o presiune externă”.

Potrivit lui Putin, Rusia ”a investit, în general, patru miliarde de dolari în economia Venezuelei”, şi anume în sectoarele agricol şi farmaceutic. În privinţa cooperării militare, ea ”se exprimă înainte de toate prin angajamentele Rusiei privind întreţinerea echipamentului achiziţionat de Venezuela”, a adăugat liderul de la Kremlin. Maduro i-a făcut cadou lui Putin o copie sabiei lui Simon Bolivar în bătălia de la Carabobo, în semn de mulţumire faţă de susţinerea pe care i-o acordă.

Sosit Marţi la Moscova, Preşedintele venezuelean a declarat că ”s-a simţit mereu foarte în largul său la Moscova”. Nicolas Maduro, care a fost ultima oară la Moscova în Decembrie, a anunţat totodată întîlniri cu conducători ai unor ”importante societăţi ruse” în această nouă vizită.

Afectat de cea mai gravă criză economică din istoria recentă a ţării sale, Maduro, care se află la putere din 2013, a fost reales într-un al doilea mandat în 2018, într-un scrutin boicotat de opoziţie, care i-a respins rezultatul, la fel ca o mare parte a comunităţii internaţionale. La sfîrşitul lui Ianuarie, liderul opoziţiei venezuelene, Juan Guaido, susţinut de numeroase ţări occidentale, în frunte cu Statele Unite, s-a autoproclamat preşedinte interimar, însă nu a reuşit să-l înlăture de la putere pe liderul socialist.