Romii și nomazii din UE se confruntă cu inegalități frapante

Speranţa de viaţă a persoanelor nomade din Europa de Vest este cu zece ani mai mică decît a populaţiei generale, indică o anchetă la nivel european, care scoate la lumină sărăcia şi inegalităţile frapante de care suferă aceste minorităţi din ţările bogate ale blocului comunitar, transmite dpa, potrivit agerpres. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a intervievat peste 4.600 de romi, nomazi şi membri ai altor minorităţi tradiţional itinerante din Marea Britanie, Belgia, Franţa, Irlanda, Olanda şi Suedia.

Raportul publicat Miercuri arată că aproape un sfert din aceşti copii trăiesc în familii în care nu există venituri suficiente pentru necesităţi de bază precum hrană sănătoasă, încălzire sau chirie. La nivelul UE, doar 6,5% dintre toţi copii suferă de astfel de privaţiuni. O anchetă anterioară a FRA printre romii din ţările din Estul şi Sudul UE a arătat că fiecare al patrulea rom trăieşte într-o familie care a suferit de foame cel puţin o dată în ultima lună. Raportul de Miercuri relevă însă că ”procente neaşteptat de ridicate dintre adulţi şi copii se confruntă cu foamea” şi în Europa de Vest. Foamea afectează fiecare a cincea familie de romi şi nomazi din Suedia, în majoritatea celorlalte ţări procentul situîndu-se între 10-15%.

”Acest raport dezvăluie greutăţile şocante pe care prea mulţi romi şi nomazi le îndură în Europa de astăzi”, a declarat directorul FRA, Michael O’Flaherty, cerînd ”guvernelor şi societăţii să rupă cercul vicios al sărăciei şi excluziunii sociale”. Raportul, care mai scoate la lumină discriminare şi şomaj, a fost publicat în perspectiva datei de 6 Octombrie, cînd Comisia Europeană îşi va prezenta noua strategie pentru egalitatea romilor.

NASA trimite prima femeie pe Lună în 2024

NASA a anunţat noi detalii despre programul Artemis care va trimite astronauţi pe Lună. Dacă planurile vor funcţiona, în 2024 vor păşi oameni pe Lună, pentru prima dată după 1972. De data aceasta, vor ca o femeie să-i calce pe urme lui Neil Armstrong, relatează mediafax. Programul se numeşte Artemis şi va începe încă de anul viitor. Mai întîi va pleca o navă cu echipament ştiinţific, fără astronauţi în rachetă. În 2023 va decola racheta cu astronauţi, care vor avea ca misiune doar să testeze puterea de navigaţie a rachetei Orion. Abia în 2024 va pleca spre Lună echipa de astronauţi Artemis III. Misiunea va pune bazele altor expediţii către Lună şi alte planete.

Femeia care a vrut să-l otrăvească pe Donald Trump a fost găsită vinovată de Justiția SUA

Pascale Ferrier, femeia de 53 de ani din Quebec, Canada, acuzată că i-a trimis o scrisoare otrăvită Preşedintelui SUA Donald Trump, a fost inculpată oficial sub acuzaţia de ameninţări la adresa Preşedintelui Statelor Unite, de o instanţă din statul New York, informează AFP, citat de Agerpres. Pascale Ferrier s-a prezentat în faţa unui magistrat federal din Buffalo, la graniţa cu Canada, unde a fost arestată Duminică, în prezenţa unui avocat numit din oficiu, pe care l-a solicitat. Deşi nu i s-a cerut să decidă în acest moment dacă va pleda vinovată sau nu, judecătorul Kenneth Schroeder a anunţat că pledează nevinovată în numele său, ceea ce îi conferă mai multe drepturi în acest moment.

Conform rechizitoriului, Pascale Ferrier este persoana care i-a trimis Președintelui SUA o scrisoare la centrul de sortare poştală al Casei Albă, plic ce conţinea ricină, o otravă potenţial mortală. Potrivit agentului care a condus ancheta, scrisoarea conţinea următorul mesaj adresat Preşedintelui american: "Ţi-am găsit un nume nou: clovn tiran urît. Sper să îţi placă. Distrugi Statele Unite şi le conduci la dezastru". "Renunţă, nu candida la aceste alegeri", a scris acuzata, după care menţiona că a strecurat în scrisoare "un cadou special" – otrava – pentru a-l "ajuta" pe Donald Trump să se hotărască.

"Dacă asta nu funcţionează, voi găsi o reţetă mai bună pentru o altă otravă sau îmi voi folosi arma în ziua în care voi putea veni", a conchis ea şi a semnat "Spirit rebel liber".

Sunt formulări şi o semnătura asemănătoare cu cele pe care anchetatorii le-au găsit în alte şase scrisori trimise în Texas la mijlocul lunii Septembrie unor persoane care lucrează în centre de detenţie unde Ferrier a fost închisă în 2019, după arestarea ei pentru deţinerea ilegală de arme de foc. Acuzata, care a vorbit doar monosilabic în timpul şedinţei de Marţi, a solicitat o audiere specială, stabilită pentru 28 Septembrie, în care procurorii americani vor trebui să prezinte dovada identităţii sale înainte de a putea continua procedurile. Pînă atunci, Pascale Ferrier va rămîne în închisoare, procurorii considerînd că există un risc ridicat ca acuzata să fugă.

Rusia își crește dominația pe piața mondială a grîului și va asigura în acest sezon o cincime din comerțul mondial

Rusia urmează să îşi consolideze poziţia de forţă mondială pe piaţa mondială a grîului, în condiţiile în care în acest sezon ar urma să fie responsabilă pentru o cincime din comerţul mondial, transmite Bloomberg. În ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o ţară dependentă de importurile de grîu la una care este responsabilă pentru o cincime din vînzările mondiale, graţie solului fertil care produce recolte mari la preţuri atractive. Peste 100 de ţări, din Egipt şi pînă în Filipine, cumpără grîu rusesc, iar Moscova vrea să îşi extindă lista de cumpărători prin adăugarea de pieţe unde grîul său a fost exclus anterior din cauza prevederilor referitoare la calitatea cerealelor.

Pe lîngă faptul că în acest an a început să exporte grîu în Arabia Saudită, Rusia şi-a majorat şi exporturile spre ţări precum Turcia, Brazilia, Vietnam şi Tanzania. Graţie celei de-a doua mari recolte înregistrată vreodată, Rusia ar urma să livreze în sezonul actual, care a început la 1 Iulie, o cantitate de aproximativ 37,5 milioane tone de grîu, ceea ce îi va permite să redobîndească titlul de cel mai mare exportator mondial.

Livrările de grîu ieftin ale Rusiei au permis acestei ţări să preia o parte din cotele de piaţă ale SUA şi Uniunii Europene, dominînd vînzările spre ţări precum Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grîu, unde în acest sezon grîul rusesc a cîştigat aproximativ 80% din licitaţii.O creştere a livrărilor ruseşti spre Algeria ar fi o lovitură pentru exportatorii francezi de grîu pentru că Algeria este principalul lor client, iar exporturile Franţei în afara Uniunii Europene sunt prognozate să se reducă la jumătate în acest sezon.

Un BREXIT fără acord, de trei ori mai scump decît pandemia pentru Regatul Unit

Un BREXIT fără un acord comercial ar putea fi de trei ori mai scump pe termen lung decît pandemia de coronavirus pentru economia britanică, avertizează un studiu realizat de centrul de cercetare "The UK in a Changing Europe", relatează Agerpres. Studiul previne că impactul COVID-19 probabil va tempera sau se va trece la al doilea plan, cel al unui "no deal" la sfîrşitul perioadei de tranziţie care se termină la sfîrşitul lunii Ianuarie. Dar, pe termen scurt, un Brexit fără acord comercial este „o veste proastă” pentru redresarea economică şi, pe termen lung, va fi „mai important” decît criza sanitară.

Centrul de cercetare, care a lucrat cu London School of Economics, estimează că, din cauza Brexitului, creşterea va fi mai slabă pe o perioadă lungă de timp decît ar fi fost fără ieşirea din UE. El evaluează la 5,7% impactul asupra produsului intern brut (PIB) pe parcursul a cincisprezece ani în raport cu nivelul actual. Aceste proiecţii sunt făcute chiar dacă este încă dificil de prevăzut care vor fi repercusiunile crizei sanitare şi efectele sale pe termen lung, în momentul în care un al doilea val apare în Europa riscînd să penalizeze mai mult economia. Prim-ministrul Boris Johnson a stabilit pînă la 15 Octombrie termenul pentru un acord cu Bruxellesul în legătură cu relaţia post-Brexit, altfel va opta pentru un "no deal". El crede că ţara va putea prospera chiar şi în cazul unui divorţ brutal de UE, în special prin negocierea unor acorduri comerciale în lume.

Germania va ridica un gard la graniţa cu Polonia pentru a se proteja de pesta porcină africană

Landul german Brandenburg va ridica un gard permanent de-a lungul graniţei cu Polonia pentru o împiedica răspîndirea pestei porcine africane, a anunţat un oficial german, potrivit agenţiei DPA. Obiectivul este de a limita deplasările porcilor mistreţi, principalii vectori ai acestei boli, care nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar este aproape întotdeauna fatală în cazul animalelor.

Potrivit ministrului pentru Afaceri Aociale, Sănătate, Integrare şi Protecţia Consumatorului din landul Brandenburg, Ursula Nonnemacher, decizia a fost luată după ce negocierile cu Polonia privind ridicarea unui gard permanent au eşuat. Un gard mobil de 120 de kilometri există în prezent la graniţa germano-poloneză dinspre Sud şi pînă în oraşul Frankfurt pe Oder.

Autorităţile germane din landul Brandenburg au descoperit deocamdată pesta porcină africană la 20 de porci mistreţi găsiţi morţi în zona localităţilor Schenkendoebern şi Neuzelle. Primul a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 Septembrie. Ulterior, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane.

De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume.

Al Qaida amenință din nou Charlie Hebdo, după ce săptămînalul francez a retipărit caricaturile cu profetul Mahomed

O sută de instituții media din Franța au lansat un apel la mobilizare în favoarea libertății de expresie, după ce săptămînalul Charlie Hebdo a fost din nou amenințat de Al Qaida, după retipărirea unor caricaturi cu profetul Mahomed. Directoarea de resurse umane al publicaţiei Charlie Hebdo, Marika Bret, a spus la începutul săptămînii că a trebuit să fie evacuată de la domiciliul său din cauza ameninţărilor considerate serioase. Între timp, are loc procesul, preconizat să dureze pînă la 10 Noiembrie, în cazul atacului asupra redacției Charlie Hebdo, soldat cu 12 morți, la 7 Ianuarie 2015.

„După republicarea caricaturilor cu Mahomed la 2 Septembrie 2020, Charlie Hebdo a fost din nou ameninţat de organizaţiile teroriste. Ameninţări care constituie o adevărată provocare în plin proces al atentatelor din Ianuarie 2015. Ameninţări care merg dincolo de Charlie, întrucît vizează toate mass-media şi chiar pe Preşedintele Republicii”, afirmă Laurent Sourisseau, cunoscut sub numele de Riss, directorul Charlie Hebdo, într-o declaraţie pentru France Presse.

„Avem nevoie de voi. De mobilizarea voastră. De puterea conştiinţelor voastre. Trebuie ca inamicii libertăţii să înţeleagă că suntem cu toţii adversarii lor hotărîţi, indiferent de opiniile noastre diferite sau de credinţe”, îndeamnă semnatarii (presa naţională şi regională, principalele canale de televiziune, săptămînale şi posturi de radio).

Elveţienii votează Duminică dacă renunţă la acordul de liberă circulaţie cu UE

Elveţienii vor decide, Duminică, la referendum, dacă vor ca ţara lor să renunţe la acordul de liberă circulaţie a persoanelor cu Uniunea Europeană, după o campanie care a expus tensiuni în societate în legătură cu străinii, care reprezintă un sfert din populaţie, scrie Reuters. Inițiatorii se declară îngrijorați că imigranții le iau joburile și le amenință cultura. Partidul Popular Elveţian (SVP, de dreapta), cel mai mare din Parlament, conduce iniţiativa ca Elveţia să preia controlul asupra imigraţiei, repetînd unele dintre argumentele politicienilor pro-Brexit folosite în campania pentru referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE.

Partidul susţine că joburile sunt în pericol în contextul în care tineri străini îi înlocuiesc pe elveţienii mai în vîrstă, locuinţele devin insuficiente şi se scumpesc, şcolile şi transportul în comun se aglomerează, iar construcţiile se extind tot mai mult în spaţii naturale. SVP a făcut apel la susţinerea celor care consideră că imigraţia le pune în pericol cultura. Conform estimărilor, populaţia Elveţiei ar putea creşte de la 8,6 milioane de locuitori la 10 milioane de locuitori pînă la mijlocul secolului în urma imigraţiei.

Aleksandr Lukaşenko a depus jurămîntul pentru un nou mandat, într-o ceremonie neanunţată

Aleksandr Lukaşenko a depus, Miercuri, jurămîntul pentru un nou mandat în funcția de Președinte al Belarusului, a transmis agenţia oficială de ştiri Belta. Ceremonia s-a desfășurat fără să fi fost anunţată în prealabil. Potrivit relatării Belta, Lukaşenko şi-a aşezat mîna dreaptă pe un exemplar din Constituţie şi a depus jurămîntul în cadrul unei ceremonii la care au asistat cîteva sute de persoane.

Belarusul se confruntă cu perspectiva sancţiunilor din partea SUA şi a Uniunii Europene, după alegerile urmate de reprimarea de către forţele de securitate a protestelor opoziţiei, care au cerut demisia lui Lukaşenko. Raportorul ONU Anais Marin a afirmat, săptămîna trecută, că mai mult de 10.000 de persoane au fost „arestate abuziv” începînd din ziua scrutinului, şi că există peste 500 de mărturii despre tortură şi mii de persoane „bătute cu sălbăticie”.