Rusia recurge la camioane de recrutare şi salarii mari pentru a atrage voluntari în armata care să lupte în Ucraina

Armata rusă, care caută soldaţi contractuali pentru ceea ce numeşte ”operaţiunea militară specială” din Ucraina, foloseşte camioane de recrutare pentru a atrage voluntari, cărora le oferă salarii de aproape 3.000 de dolari pe lună drept stimulent, transmite Reuters, scrie news.ro.

O unitate specială a staţionat Sîmbătă un astfel de camion, într-un parc central din oraşul Rostov, din Sudul Rusiei, şi a îndepărtat părţile laterale pentru a dezvălui un birou mobil.

Soldaţii, în uniforme de camuflaj şi măşti negre, şi-au arătat armele trecătorilor interesaţi şi au împărţit broşuri color intitulate ”Serviciul militar pe bază de contract – alegerea unui bărbat adevărat”.

Nici Rusia, nici Ucraina nu-şi dezvăluie pierderile militare, pe care agenţiile de informaţii occidentale le estimează la zeci de mii de ambele părţi.

Moscova nu a actualizat numărul oficial al morţilor din 25 Martie, cînd a anunţat că 1.351 de soldaţi ruşi au fost ucişi şi 3.825 au fost răniţi.

Kremlinul a declarat, săptămîna trecută, că nu s-a discutat despre o mobilizare la nivel naţional pentru a-şi consolida forţele.

Lansarea campaniei de recrutare arată că Moscova are nevoie de mai mulţi bărbaţi.

Ofiţerul responsabil de camionul din Rostov a declarat că ruşii şi străinii cu vîrste cuprinse între 18 şi 60 de ani, care au cel puţin studii liceale, vor fi eligibili.

”Cetăţenii cu mentalitate patriotică aleg să semneze contracte pe trei sau şase luni pentru a participa la operaţiunea militară specială”, a spus maiorul Serghei Ardaşev, promiţînd pregătire pentru toată lumea.

Salariul minim lunar oferit este de 160.000 de ruble (2.700 de dolari), adică de aproape trei ori mai mare decît media naţională.

Joe Biden, Olena Zelenska şi Ursula von der Leyen, la Westminster Hall, pentru a-i aduce omagiu Reginei Elizabeth a II-a

Preşedintele SUA, Joe Biden, prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără printre personalităţile care s-au recules, Duminică, la Westminster Hall, unde se afla sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Elizabeth a II-a, scrie news.ro.

Joe Biden a venit împreună cu soţia sa, Jill.

Au mai fost prezenţi Regele şi Regina Spaniei şi Regele şi Regina Suediei.

De asemenea, s-au recules la Westminster Hall şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din Suedia confirmă victoria la limită a coaliţiei de dreapta

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare de la sfîrşitul săptămînii trecute din Suedia confirmă victoria la limită a coaliţiei de dreapta, care a obţinut 176 de locuri în Legislativ, comparativ cu 173 pentru blocul condus de social-democraţi aflat la putere, relatează DPA, potrivit agerpres. 

Prezenţa la vot la scrutinul de la 11 Septembrie a fost de 84%.

Blocul de dreapta este condus de Ulf Kristersson, de la Partidul Moderat. Cu toate acestea, formaţiunea care a obţinut cele mai multe voturi din coaliţie a fost Partidul Democraţii Suedezi, care a primit 20,54% din sufragii, reprezentînd 73 de mandate.

Biden declară stare de urgenţă în Puerto Rico, stat ameninţat de furtuna tropicală Fiona

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat, Duminică, stare de urgenţă în Puerto Rico, stat insular ameninţat de furtuna tropicală Fiona a cărei intensitate ar putea creşte pînă la nivel de uragan, informează Reuters, potrivit agerpres.  

Starea de urgenţă autorizează Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) din Statele Unite să coordoneze intervenţiile în caz de dezastre şi să intervină cu măsuri de protecţie, a indicat Casa Albă.

Intensitatea furtunii Fiona se apropie de cea a unui uragan şi erau aşteptate ploi torenţiale şi alunecări de teren în Puerto Rico şi Republica Dominicană, a anunţat Duminică Centrul Naţional pentru Uragane din SUA.

Sute de persoane au manifestat împotriva comunităţii LGBT la Istanbul

Sute de persoane au manifestat, Duminică, la Istanbul împotriva comunităţii LGBT, ale cărei adunări sunt de acum interzise în Turcia, relatează AFP, potrivit agerpres.

Reuniţi la apelul a peste 100 de grupuri şi asociaţii conservatoare, majoritatea apropiate de regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Manifestanţii au cerut interzicerea organizaţiilor de apărare a drepturilor homosexualilor şi persoanelor transgender.

„Protejaţi-vă familia şi generaţia”, „Nu îi vom lăsa pe cei care duc un război împotriva familiei să îşi facă treaba”, „Spuneţi NU planului unei societăţi fără gen” sau „Tata + mama + bebeluşul = familie” se putea citi pe pancartele afişate de mulţime, dintre care majoritatea erau femei cu văl, în cartierul conservator Fatih.

Un spot publicitar de sprijinire a manifestaţiei a fost clasat ca fiind „de interes public” de către Consiliul Superior al Audiovizualului din Turcia, stîrnind criticile grupurilor de apărare a drepturilor omului.

Numeroşi internauţi turci au distribuit, Duminică, pe reţelele de socializare, mesajul ”Nu marşului urii”, în semn de solidaritate cu persoanele LGBT ţinte ale manifestaţiei.

Homosexualitatea, dezincriminată în Turcia de la mijlocul secolului al XIX-lea (1858), nu este interzisă, dar rămîne în mare parte supusă oprobiului social şi ostilităţii partidului islamo-conservator aflat la putere, AKP, şi a regimului condus de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

Un ministru i-a calificat la un moment dat pe homosexuali drept „nebuni”.

De asemenea, Guvernul turc a renunţat, anul trecut, la un tratat de apărare a drepturilor femeilor, Convenţia de la Istanbul, spunînd că aceasta încurajează homosexualitatea şi ameninţă structura familiei tradiţionale.

De la o defilare spectaculoasă în 2014 a peste 100.000 de persoane la Istanbul, autorităţile turce au interzis progresiv demonstraţiile Gay Pride, invocînd motive de securitate.

De atunci, manifestanţii care încalcă interdicţia sunt reprimaţi dur, inclusiv prin arestări.

Prima misiune chineză de explorare a planetei Marte a obţinut rezultate ştiinţifice importante

Prima misiune chineză de explorare a planetei Marte a obţinut rezultate ştiinţifice importante, a anunţat Administraţia Naţională Spaţială din China (CNSA), informează agenţia Xinhua, potrivit agerpres. 

Sondă orbitală Tianwen-1 funcţionează normal de peste 780 de zile, iar roverul autonom Zhurong a parcurs o distanţă de 1.921 de metri pe suprafaţa marţiană, a anunţat CNSA.

Atît sonda orbitală, cît şi roverul au finalizat misiunile de explorare ştiinţifică şi au colectat 1.480 de gigabytes de date ştiinţifice brute.

Misiunea Tianwen-1 a Chinei, ce include o sondă orbitală (care a rămas pe orbita lui Marte), un modul de asolizare şi roverul autonom Zhurong, a fost lansată la 23 Iulie 2020.

La jumătatea lunii Mai 2021, misiunea Tianwen-1 a asolizat în zona preselectată din Utopia Planitia, o vastă cîmpie marţiană, fiind pentru prima dată cînd China a ajuns pe solul acestei planete. Roverul Zhurong a coborît de pe platforma sa de asolizare pe suprafaţa marţiană la 22 Mai 2021.

Roverul Zhurong (zeul focului, în mitologia chineză) a fost lansat cu misiunea de a studia suprafaţa planetei Marte şi a atmosferei acesteia, în căutarea unor potenţiale urme de viaţă din trecutul planetei.

Ungaria îşi va îndeplini toate angajamentele asumate pentru deblocarea fondurilor UE

Ungaria a promis că îşi va îndeplini toate angajamentele asumate în faţa Comisiei Europene, pentru a debloca fondurile UE, după ce Executivul comunitar a propus suspendarea a circa 7,5 miliarde de euro pentru Budapesta, din cauza corupţiei, potrivit Reuters, scrie, potrivit agerpres. 

Într-o declaraţie făcută Duminică, ministrul ungar al Dezvoltării, Tibor Navracsics, responsabil de negocierile cu UE, şi-a exprimat speranţa că măsurile luate de Ungaria vor fi suficiente pentru a convinge Comisia Europeană că vor fi implementate dispozitivele necesare pentru protejarea fondurilor comunitare.

Comisia Europeană a propus, Duminică, statelor membre ale UE să suspende 7,5 miliarde de euro din finanţarea europeană către Ungaria din cauza riscurilor legate de corupţie, în aşteptarea implementării reformelor.

„Ungaria s-a angajat să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere a situaţiei pînă la 19 Noiembrie. Vom reevalua situaţia şi vom acţiona în consecinţă”, a declarat comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn, într-o conferinţă de presă.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre şi care va avea la dispoziţie o lună pentru a lua o hotărîre. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.