Javad Zarif consideră inumană restricţia impusă de SUA pentru deplasările diplomaţilor iranieni la ONU

Ministrul de Externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a apreciat că restrîngerea de către SUA a deplasărilor diplomaţilor iranieni la ONU este „pur şi simplu inumană”, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Cu siguranţă nu este o acţiune amicală. Pune membrii misiunii şi familiile acestora în condiţii pur şi simplu inumane. Dar pentru mine e în regulă, deoarece nu am de lucru decît în aceste trei clădiri”, a declarat Zarif reporterilor de la sediul din New York al Organizaţiei Naţiunilor Unite. SUA au limitat deplasările diplomaţilor iranieni la traseele dintre sediul ONU, misiunea iraniană, reşedinţa ambasadorului iranian şi aeroportul John F. Kennedy din districtul newyorkez Queens. Motivul nu a fost precizat. Restricţia a fost anunţată de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, care a declarat ziarului Washington Post că „diplomaţii americani nu se plimbă prin Teheran, aşa încît nu văd nici un motiv ca diplomaţii iranieni să se plimbe liber prin New York”.

Justiția turcă îi achită pe doi jurnaliști și o activistă pentru drepturile omului, acuzați de terorism

O instanță din Turcia i-a achitat pe doi jurnaliști și o activistă pentru drepturile omului, acuzați de terorism, potrivit BBC, scrie mediafax. Cei trei au fost acuzați de propagandă teroristă din cauza colaborării lor cu un ziar kurd. Publicația a fost închisă de autorități între timp. Cei trei au susținut pe parcursul procesului că nu au făcut propagandă teroristă, ci au apărat dreptul la liberă exprimare. Erol Onderoglu, jurnalist și reprezentant al organizației Reporteri Fără Frontiere, jurnalistul Ahmer Nesin și Sebnem Korur Fincanci, directorul Fundației pentru Drepturile Omului din Turcia, au fost arestați în Iunie 2016. Cei trei au publicat în 2016 un editorial în publicația kurdă Ozgur Gundem, pentru care au fost acuzați de autorități de propagandă în favoarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan. Onderoglu, Nesim și Fincanci riscau cîte 14 ani de închisoare pentru aceste acuzații. La două luni de la arestarea celor trei, Poliția a percheziționat redacția Ozgur Gundem și a decis închiderea definitivă a ziarului. Potrivit indexului anual privind libertatea presei, publicat de Reporteri Fără Frontiere, Turcia se află pe locul 157 din 180, fiind țara care a arestat cei mai mulți jurnaliști. Anul trecut, 68 de jurnaliști au fost arestați în această țară, iar cei mai mulți dintre ei sunt de origine kurdă.

Franţa ar dori să obţină în Comisia Europeană portofolii ce corespund priorităţilor sale politice

Franţa ar dori să obţină în viitoarea Comisie Europeană portofolii ce corespund priorităţilor sale politice, fie cel pentru comerţ, fie pentru politici climatice, au informat surse diplomatice franceze, transmite AFP, potrivit agerpres. Fiecare stat membru propune un nume care să facă parte din echipa de comisari pe care o va constitui Ursula von der Leyen, viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, care atribuie apoi portofoliile, după discuţii cu Capitalele ţărilor-membre.

„În zilele ce urmează va fi această discuţie, în acelaşi timp cu privire la portofoliul pe care îl dorim, la orientările politice şi la persoane. Dorim ca aceasta să reflecte cele două mari priorităţi politice ale noastre. Două (portofolii) ar fi în principal interesante (pentru Franţa): fie un portofoliu economic puternic – de exemplu, pentru comerţ, însă nu neapărat acesta – fie o prioritate precum climatul”, au precizat aceleaşi surse. „Toate acestea depind apoi de echilibrul subtil, care este portofoliul exact, care sunt competenţele reale”, potrivit aceloraşi surse.

Ursula Von der Leyen a fost aleasă Marţi seara de Parlamentul European preşedinte al Comisiei Europene, cu 383 de voturi (cu nouă mai mult decît necesarul de 374 de voturi). Pînă la preluarea acestei funcţii, la 1 Noiembrie, ea trebuie să formeze o nouă Comisie, constituită dintr-un comisar din partea fiecărui stat-membru: 27 în total împreună cu preşedinta dacă este exclusă Marea Britanie, ca urmare a Brexitului.

Mircea Geoană va fi numit secretar general adjunct al NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe românul Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat pe site-ul NATO, potrivit agerpres. El îşi va ocupa postul la jumătatea lui Octombrie 2019. El o va înlocui în funcţie pe Rose Gottemoeller din SUA, care ocupa această poziţie din Octombrie 2016. „Sunt fericit să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general. El este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post. El va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt”, a declarat Stoltenberg, citat în comunicat. „Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Aptitudinile ei diplomatice şi expertiza ei în securitate politică au fost de nepreţuit pentru Alianţă, într-un context în care NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai impredictibil”, a adăugat el.

Site-ul NATO reaminteşte că Mircea Geoană este fost preşedinte al Senatului României şi că a deţinut funcţiile de ministru de Externe şi ambasador al României în SUA. De asemenea, Geoană este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România. Pînă în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul NATO a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.

FMI atrage atenţia asupra pericolelor provocate de tensiunile comerciale şi de supraevaluarea dolarului

Dolarul american este supraevaluat cu 6% – 12%, pe baza fundamentelor economice pe termen scurt, în timp ce euro, yenul japonez şi yuanul chinez sunt în mare parte în linie cu fundamentele economice, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional dedicat evoluţiilor externe, transmite Reuters, potrivit agerpres. FMI este în dezacord cu Preşedintele Donald Trump privind modul în care el utilizează taxele vamale pentru rezolvarea dezechilibrelor comerciale, dar evaluarea că dolarul este supraevaluat va oferi probabil liderului american mai multe argumente la teoria sa privind modul în care exporturile SUA sunt afectate de aprecierea monedei naţionale.

De asemenea, Trump a criticat politicile din Europa şi China care au dus la ceea ce el a numit devalorizarea euro şi a altor monede faţă de dolar.

Excedentele de cont curent rămîn centrate pe zona euro şi pe alte economii avansate, cum ar fi Singapore, în timp ce deficitele rămîn persistente în SUA, Marea Britanie şi alte economii emergente, se arată în raport. FMI – care a avertizat că războiul comercial dintre SUA şi China ar putea costa anul viitor economia globală aproximativ 455 miliarde de dolari – a estimat că recentele decizii comerciale afectează fluxurile comerţului global, erodează încrederea şi întrerup investiţiile, dar nu au inversat pînă acum dezechilibrele externe. În loc de tarife vamale suplimentare, ţările care înregistrează excedente şi deficite trebuie să coopereze pentru a revitaliza eforturile de liberalizare şi a întări reglementările din sistemul comercial multilateral care au fost în vigoare în ultimii 75 de ani, se arată în raport.

Ţările cu deficite, cum ar fi SUA şi Marea Britanie, ar trebui să reducă cheltuielile într-un mod prietenos, în timp ce statele cu excedent ridicat, cum ar fi Germania, Olanda şi Coreea de Sud, ar trebui să majoreze investiţiile în proiecte publice de infrastructură şi să descurajeze economisitul excesiv, apreciază FMI. Instituţia atrage atenţia că deşi valoarea euro este adecvată pentru zona euro ca întreg, rata efectivă de schimb de 8% – 18% este prea scăzută pentru fundamentele economice ale Germaniei, ţinînd cont de excedentul său ridicat de cont curent.

Un raport secret arată că SUA depozitează arme atomice în Europa

Statele Unite depozitează bombe nucleare în mai multe ţări din Europa, arată un raport confidenţial obţinut de presa belgiană, iar două partide din Belgia au cerut Guvernului să nu mai permită staţionarea armelor atomice pe teritoriul ţării, potrivit mediafax.

Un raport oficial al Adunării Parlamentare a NATO citat de publicaţiile La Libre Belgique şi De Morgen arată că Statele Unite ale Americii depozitează arme atomice în ţări europene. „În cadrul NATO, Statele Unite au poziţionat în avangardă aproximativ 150 de arme nucleare, în principal bombe B61, în Europa, pentru a fi utilizate de avioane din SUA şi din ţări aliate. Aceste bombe sunt stocate în şase baze americane şi europene – Kleine Brogel din Belgia, Büchel (Germania), Aviano şi Ghedi-Torre din Italia, Volkel (Olanda) şi Incirlik, Turcia”, se arată în document.

Biroul de presă al Adunării Parlamentare a NATO a confirmat existenţa documentului, subliniind că este vorba de un „proiect de raport” al unei instituţii „total separate şi independente” de NATO. „Documentul publicat de Adunarea Parlamentară a NATO nu poate fi considerat în nici un caz un document oficial NATO”, a transmis Alianţa Nord-Atlantică. Cele două entităţi sunt independente din punct de vedere juridic, dar proximitatea politică este evidentă, notează publicaţia La Libre Belgique.

Dezvăluirile au generat polemici în Belgia, iar Guvernul federal belgian a refuzat să confirme sau să infirme prezenţa armelor atomice americane. Două partide ecologiste, Écolo şi Groen, au elaborat un proiect de lege care ar interzice prezenţa bombelor atomice pe teritoriul Belgiei. „Chiar dacă Guvernul federal a negat permanent prezenţa acestor arme, acest raport NATO confirmă că bombe nucleare B-61 sunt staţionate în Belgia, la Baza aeriană Kleine-Brogel. A venit momentul să punem capăt acestei ipocrizii şi să organizăm o dezbatere transparentă pe această temă. Prin refuzul admiterii prezenţei acestor arme pe teritoriul nostru, liderii politici împiedică orice discuţie. Iar miza fundamentală este să acţionăm. Putem accepta astfel de arme pe teritoriul nostru sub responsabilitatea cuiva precum (Preşedintele american -n.red.) Donald Trump? Trebuie să răspundem la această întrebare”, a declarat deputatul Samuel Cogolati, membru al formaţiunii Écolo, citat de publicaţia L’Avenir.

Popularii europeni îşi reiterează sprijinul faţă de L.C. Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european

Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European îşi reiterează sprijinul faţă de Laura Codruţa Kovesi pentru rolul de procuror-şef european şi precizează că va continua să se asigure că procesul pentru desemnarea acestuia este pe cît de transparent posibil, informează un comunicat trimis Agerpres. Comunicatul precizează că grupul PPE îşi reiterează sprijinul pentru nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi pentru acest rol de prim-plan „în lumina ultimelor evoluţii”. „Combaterea corupţiei şi spălării banilor nu este o sarcină uşoară. Avem nevoie de persoane care să fie cu adevărat independente, puternice şi hotărîte. Kovesi are toate aceste caracteristici pentru a se asigura că banii contribuabililor sunt folosiţi în interesul europenilor”, a declarat Monika Hohlmeier, preşedinta Comisiei pentru control bugetar a PE, citată în comunicat.

Roberta Metsola, purtătoarea de cuvînt a grupului PPE în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, afirmă şi ea că „în lumina ultimelor relatări privind nominalizarea lui Kovesi pentru acest rol, grupul PPE o susţine cu fermitate”. „Vom continua să ne asigurăm că procesul de selecţie a procurorului-şef european este pe cît de transparent posibil şi aşteptăm cu nerăbdare noile negocieri cu Consiliul UE pe această temă”, mai precizează Roberta Metsola în comunicatul PPE.

Comisia Europeană merge mai departe cu noua procedură de infringement împotriva Poloniei

Comisia Europeană a anunţat că va trece la noi paşi în procedura sa legală împotriva Poloniei, intensificînd eforturile de combatere a încălcărilor statului de drept în blocul comunitar, relatează dpa şi AFP, potrivit agerpres. Executivul UE a anunţat că va merge mai departe cu o procedură de infringement existentă împotriva Varşoviei în legătură cu o serie de legi care permit ca decizii ale judecătorilor de la Tribunalele ordinare să fie supuse unor anchete sau chiar sancţiuni. Comisia are îndoieli şi asupra independenţei noii Camere disciplinare din cadrul Curţii Supreme poloneze, ai cărei membri sunt numiţi şi care vor avea sarcina de a monitoriza şi potenţial de a sancţiona judecătorii din instanţele inferioare.

Chestiunea protejării statului de drept a făcut ca Bruxellesul să facă demersuri împotriva unor state membre, inclusiv Polonia, care au contestat prerogativele Comisiei în acest sens. Oficialii UE văd problema ca un aspect fundamental al funcţionării UE ca întreg, dar unele ţări susţin că este dreptul de a trata acest aspect ca pe unul care ţine de afacerile interne. În Aprilie, Comisia a notificat oficial Varşovia privind preocupările sale că reformele care vizează Camera disciplinară a Curţii Supreme permit amestecul politic. Comisia Europeană a precizat că a dat termen Poloniei două luni pentru a răspunde, dar că încă nu a fost convinsă că preocupările sale au fost abordate. Executivul UE a trimis acum o cerere oficială de conformare cu legislaţia UE, un aşa-numit aviz motivat, a precizat Comisia. Următorul pas ar putea fi acţionarea Poloniei în judecată la Curtea de justiţie a UE. Vicepremierul polonez Jacek Sasin a declarat că decizia este o „o tentativă disperată de a încinge disputa între Polonia şi UE”, în cadrul unui interviu pentru postul TVN24 difuzat înainte de anunţul Comisiei.

Comisia a declanşat alte două proceduri de infringement împotriva Poloniei, dintre care una în Iulie 2017 privind reforma Tribunalelor ordinare şi o alta în Iulie 2018 privind reforma Curţii Supreme. În aceste două cazuri, absenţa răspunsurilor satisfăcătoare din partea Varşoviei a dus la sesizarea Curţii de Justiţie a UE. De altfel, Comisia Europeană, confruntată cu mai multe focare de îngrijorare în materie de respectare a statului de drept în cadrul UE, a luat o serie de „măsuri” pentru consolidarea acestui aspect. Executivul comunitar va prezenta de acum înainte „un raport anual privind toate statele membre” ale UE, în scopul facilitării depistării „precoce” a problemelor emergente. De asemenea, ea vrea să întărească sistemul procedurii de infringement şi să solicite „măsuri provizorii şi proceduri accelerate în caz de nevoie”. De asemenea, va avea loc o campanie de promovare a „culturii comune a statului de drept”, în special prin organizarea unei „manifestări anuale consacrate dialogului cu societatea civilă”.