Astronomii au descoperit o gaură neagră masivă şi surprinzătoare

Astronomii au descoperit o gaură neagră cu cea mai rapidă extindere din ultimii nouă miliarde de ani, a anunţat Universitatea Naţională Australiană (ANU), potrivit DPA şi agerpres.

Gaura neagră, cu masa a trei miliarde de Sori, consumă echivalentul unei Terre la fiecare secundă şi străluceşte de 7.000 de ori mai puternic decît toată lumina emisă de galaxia noastră, potrivit echipei internaţionale condusă de astronomi din cadrul ANU care a făcut descoperirea. Potrivit echipei, gaura neagră descoperită, cu o magnitudine vizuală de 14,5, este de 500 de ori mai mare decît gaura neagră din galaxia noastră, ceea ce înseamnă că poate fi observată cu uşurinţă de oricine deţine un telescop adecvat montat într-o zonă întunecată. ”Orbitele planetelor din Sistemul nostru solar ar încăpea cu toatele în orizontul evenimentelor aceste găuri negre – graniţa găurii negre dincolo de care nimic nu mai poate evada”, a spus coautorul studiului Samuel Lai..

Livrarea către Ucraina a unor arme grele NATO necesită timp

Ţările NATO vor furniza arme grele moderne Ucrainei, dar asta „necesită timp”,pentru că militarii ucraineni trebuie instruiţi pentru utilizarea lor, a anunţat Miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Am luat măsura de urgenţă, dar eforturile necesită timp”, a explicat el în cursul unei conferinţe de presă înainte de începutul unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai Alianţei. „Tranziţia între materialul din epoca sovietică şi materialul modern al NATO impune ca ucrainenii să fie gata să-l utilizeze”, a subliniat el. „Este vorba despre o tranziţie dificilă, exigentă”, a insistat el.

Aliaţii au furnizat pînă în prezent Ucrainei arme grele care datează din epoca sovietică luate din stocurile lor, pentru că ucrainenii au fost formaţi pentru utilizarea lor. Cererile ucrainenilor se referă însă acum la armamente aflate în dotarea forţelor armate ale NATO. Rusia a anunţat, Miercuri, că a distrus un depozit de arme livrate de ţările NATO în Vestul Ucrainei cu tiruri de rachete de croazieră.

Qualcomm cîştigă lupta împotriva amenzii uriaşe impusă de Comisia Europeană

Producătorul american de cipuri Qualcomm a cîştiga, Miercuri, lupta împotriva amenzii de 997 milioane de euro (1,05 miliarde de dolari) impusă de autorităţile antitrust ale UE, în urmă cu patru ani, un pas înapoi major în cadrul eforturilor comisarului pentru concurenţă, Margrethe Vestager, de a reglementa activitatea marilor companii din domeniul tehnologiei, transmite Reuters, potrivit agerpres. În decizia CE din 2018, se arată că, în perioada 2011 – 2016, Qualcomm a plătit miliarde de dolari companiei americane Apple pentru a utiliza doar cipurile sale pe toate iPhone-urile şi iPad-urile, pentru a bloca firmele rivale, cum ar fi Intel Corp.

Amenda Qualcomm este una dintre cele cîteva impuse de Vestager pentru practici anticoncurenţiale unor firme ca Google (divizie a companiei americane Alphabet), bănci şi producători de camioane. Sunt investigate şi Apple, Amazon şi Facebook. Tribunalul General al Uniunii Europene a anulat decizia Executivului comunitar şi a criticat modul în care a fost gestionat cazul. CE poate face apel la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). Următorul test pentru Vestager este în 14 Septembrie, cînd Tribunalul General al Uniunii Europene va decide în privinţa contestaţiei depuse de Google împotriva amenzii record de 4,34 miliarde de euro pentru că a folosit sistemul său de operare Android pentru eliminarea rivalilor.

În 2021, Tribunalul General al Uniunii Europene a respins recursul Google pentru amenda de 2,42 miliarde euro impusă în 2017 de Comisia Europeană, deoarece gigantul american ar fi abuzat de poziţia sa dominantă favorizînd propriul serviciu de comparare a preţurilor în detrimentul rivalilor europeni.

Turcia vrea un ”răspuns scris” din partea Suediei şi Finlandei privind aderarea la NATO

Turcia aşteaptă un răspuns scris din partea Suediei şi Finlandei înainte de a-şi ridica obiecţiile faţă de aderarea acestora la NATO, a anunţat ministrul turc de Externe, citat de AFP, potrivit agerpres.

”Am trimis solicitările noastre scrise către aceste două ţări. Acum aşteptăm răspunsul lor scris”, a declarat ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. Fără a detalia solicitările, ministrul a precizat că nu este vorba doar de o „schimbare a unor legi” din cele două ţări nordice, referindu-se la Suedia, care şi-a anunţat intenţia de a-şi consolida legislaţia privind lupta împotriva terorismului. ”Acest răspuns poate fi sub forma unei legi sau o altă” (formă), a adăugat Cavusoglu. De asemenea, Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a repetat, Miercuri, în faţa parlamentarilor partidului său – Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) – că ”în ceea ce priveşte NATO, atîta timp cît Suedia şi Finlanda nu adoptă măsuri concrete privind lupta împotriva terorismului, poziţia noastră nu se va schimba”.

Ankara acuză ambele ţări că adăpostesc militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat drept „terorist” de către Turcia şi aliaţii săi occidentali.

Stoltenberg îl cheamă pe Zelenski la summitul NATO de la Madrid

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este invitat să ia parte la summitul liderilor Alianţei, ce va avea loc la sfîrşitul lunii Iunie, la Madrid, informează DPA, potrivit agerpres. ”Zelenksy este, desigur, binevenit să vină personal. Dacă acest lucru nu este posibil pentru el, atunci ni se va adresa prin videoconferinţă”, a declarat Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. ”Liderii NATO sunt extrem de angajaţi să susţină Ucraina”, a continuat Stoltenberg, şi să ”demonstreze această solidaritate nu doar în cuvinte, ci şi în fapte”.

Stoltenberg a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru Ucraina, pentru a ajuta Armata acestei ţări să treacă de la echipamente din epoca sovietică la arme moderne.

UE a înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 43,6 miliarde de euro

Uniunea Europeană a înregistrat, în Aprilie, un deficit al balanţei comerciale de 43,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 12,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit agerpres. Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 198,5 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de Aprilie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 45,4%, pînă la 242,1 miliarde de euro.

În primele patru luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încît UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 183,6 miliarde de euro în perioada Ianuarie-Aprilie 2022, comparativ cu minus 66,8 miliarde de euro în Ianuarie-Aprilie 2021). În perioada Ianuarie-Aprilie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 791 miliarde de euro (o creştere de 14,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 916,9 miliarde de euro (un avans de 46,6% faţă de perioada Ianuarie-Aprilie 2021). Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada Ianuarie-Aprilie 2022 de 125,9 miliarde de euro, faţă de un excedent de 61,1 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

Zona euro a înregistrat în aprilie un deficit al balanţei comerciale de 132,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14,9 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada Ianuarie-Aprilie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 891,7 miliarde de euro (o creştere de 15,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 976,8 miliarde de euro (un avans de 39,8% faţă de perioada Ianuarie-Aprilie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în Ianuarie-Aprilie 2022 de 85,1 miliarde de euro, faţă de un excedent de 71,7 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

În Germania a ajuns ”valul de Vară” Covid-19

După ce Marţi a spus că un nou val de infectări cu noul coronavirus ”este de aşteptat”, ministrul Sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, a recunoscut, Miercuri, că acest val a devenit o ”realitate”, informează DPA, potrivit agerpres. Rata de incidenţă la şapte zile a crescut brusc în ultima săptămînă în Germania, iar Miercuri a ajuns la 472,4, potrivit autorităţilor naţionale din domeniul sanitar – în comparaţie cu 447,3, înregistrată Marţi şi 238,1, săptămîna trecută. ”Anticipatul val de Vară a devenit, din păcate, o realitate”, a declarat Lauterbach pentru cotidianul Rheinische Post. ”Acest lucru înseamnă totodată că este puţin probabil să existe o diminuare în săptămînile care vor urma”. Vîrstnicilor şi celor cu afecţiuni preexistente ar trebui să li se administreze ”urgent” o altă doză de vaccin, a spus el.

Răspîndirea subvariantei Omicron BA.5, extrem de infecţioasă, este considerată în parte responsabilă pentru creşterea ratei de infectare. În acest stadiu al pandemiei, rata de incidenţă nu este considerată însă ca reflectînd întru totul realitatea. În ultima vreme, experţii au estimat un număr ridicat de cazuri neînregistrate în mod oficial în principal pentru că evoluţia bolii poate fi uşoară şi nu toate persoanele infectate efectuează un test PCR recunoscut oficial.

În Uganda, a fost descoperit un zăcămînt de 31 de milioane de tone de aur

Uganda a anunţat că studiile recente de explorare au arătat că are zăcăminte de minereu de aur de aproximativ 31 de milioane de tone și că dorește să atragă mari investitori pentru a dezvolta sectorul dominat pînă acum de micii mineri neautorizaţi, relatează agenţia de ştiri Reuters. În ultimii doi ani, s-au făcut explorări aeriene în toată țara, urmate de sondaje și analize geofizice și geochimice, a declarat pentru Reuters Solomon Muyita, purtătorul de cuvînt al Ministerului Energiei și Dezvoltării Minerale. Muyita a spus că din cele 31 de milioane de tone de minereu ar putea fi extrase aproximativ 320.158 de tone de aur rafinat.

Majoritatea zăcămintelor au fost descoperite în Karamoja, o zonă întinsă şi aridă din colțul de Nord-Eest al țării, la granița cu Kenya. Rezerve mari au fost găsite și în zonele de Est, centru și Vest ale țării africane. Muyita a spus că Wagagai, o companie chineză, a înființat o mină în Busia, în Estul Ugandei, și se aşteaptă să înceapă producția în acest an. Wagagai a investit 200 de milioane de dolari, a spus el, iar mina sa va avea şi o unitate de rafinare.

Medalia Libertății acordată unui lider mafiot din America a fost scoasă la licitaţie

O Medalie a Libertăţii, una dintre cele mai înalte decoraţii civile atribuite în Statele Unite, care a fost acordată unui lider al lumii interlope pentru servicii deosebite aduse statului american în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, va fi scoasă la licitaţie în California în această Vară, informează AFP, potrivit agerpres. Decoraţia a fost înmînată în 1945 de Preşedintele Harry Truman lui Meyer Lansky în timpul unei ceremonii care s-a desfăşurat în secret. Meyer Lansky era pe atunci liderul „Sindicatului naţional al crimei”, denumirea neoficială a unei confederaţii ce reunea diverse grupări mafiote care au comis sute de crime între 1930 şi 1940.

Meyer Lansky şi asociatul lui, Lucky Luciano, au primit acea medalie pentru rolul jucat în „Operaţiunea Husky” din cel de-Al Doilea Război Mondial. Cei doi lideri mafioţi au oferit numeroase informaţii forţelor Aliaţilor în timpul invaziei din Sicilia din 1943, punîndu-i în contact pe soldaţii ajunşi în Italia cu liderii mafiei locale. Printre acei mafioţi sicilieni s-a aflat şi Calogero „Don Calo” Vizzini, un membru de seamă din Cosa Nostra, care a ajutat trupele Aliaţilor să avanseze în zone cu acces dificil şi le-a oferit hărţi care s-au dovedit hotărîtoare în victoria obţinută împotriva Italiei fasciste şi a Germaniei naziste. Medalia, ce ar putea fi vîndută cu suma de 60.000 de dolari, face parte dintr-un lot de obiecte şi curiozităţi asociate mafiei, care vor fi scoase la licitaţie pe 27 şi 28 August de casa Julien’s Auctions.

25 de oameni s-au ars după ce au mers pe cărbuni încinşi în Elveţia

Un număr de 25 de persoane au suferit răni după ce au mers pe cărbuni fierbinţi în Elveţia, a anunţat Poliţia, potrivit DPA şi agerpres. Echipele de intervenţie au găsit 25 de persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale în localitatea Au, pe malul Lacului Zurich, iar 13 dintre acestea au avut nevoie de spitalizare din cauza rănilor severe. Poliţia a demarat o anchetă. Mersul în picioarele goale pe cărbuni încinşi este un ritual spiritual practicat pentru testarea rezistenţei, curajului sau credinţei.