Philip Manshaus, condamnat la cel puţin 21 de ani de închisoare în urma unui atac la o moschee lîngă Oslo

Justiţia norvegiană l-a condamnat Joi la 21 de ani de închisoare pe Philip Manshaus, un extremist de dreapta care a încercat anul trecut ”să ucidă cît mai mulţi musulmani posibil” într-o moschee de lîngă Oslo, după ce şi-a ucis, din motive rasiste, sora vitregă de origine asiatică, relatează AFP, scrie news.ro. ”Philip Manshaus (…) este condamnat la 21 de ani de «forvaring»”, o pedeapsă cu închisoare care poate fi prelungită pe termen nedefinit, a anunţat Tribunalul din Asker og Baerum, la Vest de Oslo.

Philip Manshaus, în vîrstă de 22 de ani, care se reclamă din mişcarea neonazistă, a fost judecat cu privire la ”omucidere” şi ”act terorist”. Purtînd o vestă antiglonţ şi o cască echipară cu o cameră de luat imagini, el a deschis focul, la 10 August 2015, în Centrul Islamic Al-Noor, la Baerum, fără să rănească pe cineva grav, după care a fost imobilizat de către credincioşi. Potrivit acuzării, el ”voia să ucidă cît mai mulţi musulmani posibil”. Poliţia a găsit ulterior cadavrul surorii sale vitrege adoptive, de origine chineză, ucisă cu patru gloanţe, acasă, o crimă ”cu motivaţii rasiste”, potrivit Parchetului.

Pedeapsa cu închisoarea pe viaţă nu există în Norvegia, însă pedeapsa ”forvaring” permite menţinerea unui deţinut în închisoare după perioada stabilită de către judecător, atît timp cît condamnatul este considerat un pericol la adresa societăţii.

Cinematografele din Italia ameninţă că vor rămîne închise în ciuda renunţării la restricţii

Cinematografele din Italia se vor redeschide doar atunci cînd regulile sanitare şi de siguranţă privind coronavirusul, pe care administratorii sălilor le consideră greu de pus în practică, se vor relaxa, a avertizat Joi o asociaţie din industrie, cu patru zile înaintea unui termen limită esenţial, informează DPA, scrie agerpres. Cinematografele, sălile de teatru şi discotecile din Italia vor avea voie să-şi redeschidă porţile de Luni cu condiţia respectării regulilor de distanţare socială. Măsurile sunt însă criticate ca fiind prea stricte. ”În aceste circumstanţe, cinematografele care ar fi dorit să se redeschidă săptămîna viitoare vor rămîne închise”, a precizat într-un comunicat Asociaţia Naţională a Proprietarilor de Cinematografe (ANEC). ANEC a criticat în special obligativitatea ca publicul să poarte mască în timpul proiecţiilor şi interzicerea comercializării de gustări şi băuturi răcoritoare.

Francesco Rutelli, fost ministru al Culturii şi conducătorul asociaţiei din industria cinematografică italiană ANICA, a sprijinit cererile proprietarilor de săli de cinema şi a criticat regulile pe care trebuie să le urmeze ca fiind ”confuze”. Într-o intervenţie la postul public de televiziune RAI, Rutelli a precizat că proprietarii de cinematografe au pierdut venituri în valoare de 30 de milioane de euro (34 de milioane de dolari) în timpul perioadei de izolare. Cinematografele au fost nevoite să-şi închidă porţile pe 8 Martie.

Potrivit reglementărilor oficiale pentru teatru şi cinematografe, numărul spectatorilor va fi redus la 200 de persoane pentru evenimentele din interior şi la 1.000 pentru cele în aer liber, iar între oameni trebuie să existe o distanţă de un metru. În ceea ce priveşte cluburile, dansul este permis doar în aer liber, iar oamenii trebuie să păstreze o distanţă de cel puţin doi metri între ei. Mai mulţi proprietari de discoteci au criticat aceste reglementări ca fiind nepractice.

Trump autorizează sancţiuni economice împotriva personalului Curţii Penale Internaţionale

Preşedintele american Donald Trump a emis Joi un ordin executiv prin care instituie sancţiuni economice împotriva persoanelor implicate în investigaţia Curţii Penale Internaţionale asupra eventualelor crime de război comise de forţele americane în Afganistan, relatează Reuters şi AFP, scrie agerpres. Un oficial de rang înalt al Administraţiei Trump a declarat, fără a furniza amănunte, că investigaţia CPI „este impulsionată de o organizaţie cu integritate dubioasă” şi a acuzat Rusia că are un rol.

Ordinul îl autorizează pe secretarul de stat Mike Pompeo, în urma consultărilor cu secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin, să îngheţe bunurile din SUA ale angajaţilor CPI implicaţi în anchetă, a spus oficialul citat. De asemenea, ordinul îi permite lui Pompeo să interzică intrarea în SUA a persoanelor vizate. Ulterior, informaţia a fost confirmată şi de Casa Albă, care a precizat că sancţiunile vor viza pe oricine va ancheta militari americani sau îi va inculpa „fără consimţămîntul SUA”.

„În pofida apelurilor repetate ale SUA şi ale aliaţilor noştri în favoarea unei reforme, Curtea Penală Internaţională nu a făcut nimic pentru a se reforma şi continuă să desfăşoare anchete motivate politic împotriva noastră sau a aliaţilor noştri, printre care şi Israel”, a precizat purtătoare de cuvînt a Preşedintelui într-un comunicat.

Potrivit France Presse, este vorba despre o ripostă directă la decizia în apel luată în Martie de jurisdicţia de la Haga de a autoriza deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în pofida opoziţiei Administraţiei Trump. Trump a criticat în mod repetat CPI, cu sediul la Haga, instanţă înfiinţată pentru a judeca crime de război, de genocid şi crime împotriva umanităţii. Curtea are jurisdicţie numai dacă un stat nu doreşte sau este incapabil să judece aceste atrocităţi.

Afganistanul este membru al CPI, deşi autorităţile de la Kabul susţin că orice crime de război trebuie judecate la nivel local. SUA nu au fost niciodată parte a CPI, înfiinţată în 2002. Administraţia Trump a impus deja interdicţii de călătorie şi alte sancţiuni împotriva angajaţilor CPI în urmă cu un an.

CPI a decis să declanşeze o investigaţie după ce ancheta preliminară a procurorilor din 2017 a identificat motive rezonabile pentru a crede că în Afganistan s-au comis crime de război şi că CPI are jurisdicţie. Oficialul, citat de Reuters, susţine că ancheta CPI ameninţă să încalce suveranitatea SUA şi că deşi ar fi trebuit ca CPI să poată fi trasă la răspundere, „în practică Tribunalul este o birocraţie internaţională imposibil de tras la răspundere, ineficientă şi scăpată de sub control care îi ameninţă pe militarii şi ofiţerii de informaţii americani şi ai aliaţilor lor”.

Procurorul CPI Fatou Bensouda vrea să ancheteze posibile crime comise între 2003 şi 2014, inclusiv ucideri în masă ale civililor de către talibani, precum şi presupusa tortură a prizonierilor de către autorităţile afgane şi, într-o măsură mai mică, de către forţele SUA şi CIA.

„Avem motive să credem că există corupţie şi conduită profesională neadecvată la cele mai înalte niveluri ale biroului procurorului CPI, care pun sub semnul întrebării integritatea acestei investigaţii asupra personalului american”, a mai spus oficialul citat.

O italiancă s-a apucat de gătit în timp ce era operată pe creier 

O italiancă în vîrstă de 60 de ani a gătit măsline pane în timpul unei proceduri chirurgicale pe creier, scrie BBC, potrivit mediafax. Femeia a gătit aproximativ 90 de măsline, în interval de o oră, iar medicul chirurg a spus că procedura „a decurs foarte bine”. Conform sursei citate, intervenția chirurgicală a durat circa două ore și jumătate. Neurochirurgul Roberto Trignani de la spitalul din Riuniti (Ancona) a declarat că procedura „a decurs foarte bine”.

Intervențiile chirurgicale pe creier, în timp ce pacientul este conștient, sunt folosite pentru a trata unele afecțiuni neurologice, precum tumorile care afectează zonele creierului responsabile de vedere, mișcare sau vorbire. Pentru a ajuta chirurgul să încerce să lezeze cît mai puțin țesutul sănătos, pacientului i se pot pune întrebări sau aceasta poate fi implicat într-o activitate în timpul operației.

Femeia a fost operată pe lobul temporal stîng, care controlează vorbirea, memoria și mișcarea părții drepte a corpului. De aceea, neurochirurgul Roberto Trignani a declarat agenției de știri Ansa, că metoda „ne permite să monitorizăm pacientul în timp ce lucrăm asupra funcțiilor creierului său”. Dr. Trignani, care a făcut parte dintr-o echipă de 11 cadre medicale, a făcut pînă acum circa 60 de operații chirurgicale pe creier cu pacientul treaz. Un alt pacient din Ancona a fost rugat să urmărească desene animate.

Rusia, exerciţii militare în Marea Baltică 

Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Baltică, într-o demonstraţie de forţă în faţa NATO, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică desfăşoară simultan exerciţii navale în regiune, a anunţat Joi Armata rusă, citată de DPA şi TASS, scrie agerpres. Bombardiere Su-24 şi avioane de vînătoare Su-30SM ruseşti au simulat atacuri asupra unor ţinte maritime în zone delimitate în Marea Baltică, paralel cu „desfăşurarea exerciţiilor Baltops 2020 ale NATO în regiune”, a relatat agenţia oficială rusă TASS, citînd un comunicat al Flotei ruse din Marea Baltică. Piloţii „au efectuat atacuri de antrenament împotriva unor ţinte care simulau un grup de nave ale unui inamic fictiv”, menţionează textul.

Potrivit agenţiei de presă ruse, mai mult de zece avioane ale grupării aeriene a Flotei ruse din Marea Baltică au simulat atacuri asupra unor nave de desant ale unui inamic convenţional. Comunicatul Flotei ruse din Marea Baltică nu indică perioada exactă cînd au fost efectuate aceste exerciţii, dar manevrele NATO au loc în regiune între 7 şi 16 Iunie.

Alianţa Nord-Atlantică a început săptămîna aceasta exerciţiul Baltops focalizat pe pregătirea de luptă a forţelor sale în Marea Baltică. Aceste exerciţii anuale, la care participă 3.000 de militari din 19 ţări, „promovează pacea şi securitatea în regiune prin exerciţii ale forţelor care pot reacţiona rapid în timpul crizelor”, a declarat Alianţa într-un comunicat. Flota Rusiei din Marea Baltică a raportat Luni că a început monitorizarea exerciţiilor Baltops 2020, conform media ruse.

O statuie ce simbolizează abolirea sclaviei, vandalizată în oraşul francez Pau

O statuie reprezentînd un sclav negru a fost vandalizată cu vopsea albă într-un parc din oraşul francez Pau, iar în apropiere a fost remarcată o inscripţie ”White Lives Matter” (viețile albe contează), de un corespondent al agenţiei France Presse, scrie agerpres. Vopseaua albă a fost stropită din abundenţă pe această operă din secolul XIX care marchează abolirea sclaviei, pe bustul din bronz al unui sclav negru cu mîinile legate şi pe soclul statuii.

La circa zece metri de statuie a fost găsită inscripţia ”White Lives Matter”, în opoziţie cu sloganul ”Black Lives Matter” al mişcării antirasiste din SUA. Vandalizarea acestei statui survine în timp ce Guvernul de la Paris încearcă să tempereze furia exprimată la mai multe manifestaţii organizate în Franţa în memoria afro-americanului George Floyd, ucis în SUA în timp ce era arestat de Poliţie, şi pentru a denunţa violenţele Poliţie franceze. Decesul din 2016 al lui Adama Traoré, un francez de culoare în vîrstă de 24 de ani, ucis de asemenea în timpul arestării, a fost invocat de către unii dintre protestatarii francezi drept simbol al violenţei Poliţiei.

Ankara aruncă-n aer relaţiile şi aşa şubrede cu SUA: Un angajat al Consulatului american este condamnat la ani grei de temniţă

Un angajat turc al Consulatului american la Istanbul a fost condamnat Joi la opt ani şi nouă luni de închisoare pentru ajutorul dat unui ”grup terorist”, o decizie care riscă să tensioneze relaţiile dintre Ankara şi Washington, transmite AFP, citînd agenţia Anadolu, potrivit agerpres. Metin Topuz era acuzat că a ajutat organizaţia predicatorului Fethullah Gülen, fost aliat devenit inamicul numărul 1 al Preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care îl acuză de orchestrarea puciului eşuat din Iulie 2016. Gülen, care trăieşte în exil în SUA din 1999, neagă aceste acuzaţii.

Potrivit agenţiei de presă DHA, Tribunalul din Istanbul a mai dispus ca Topuz să rămînă în detenţie. Procesul intentat lui Metin Topuz a înveninat relaţiile turco-americane în ultimii ani. În cadrul Consulatului, Topuz avea rol de legătură între autorităţile americane şi Brigada Antidrog a Poliţiei turce. El a fost arestat în Octombrie 2017 şi menţinut de atunci în arest preventiv, fiind acuzat de spionaj şi apartenenţă la mişcarea lui Gülen. Procurorul a renunţat în Martie la primul cap de acuzare şi a cerut o pedeapsă de 15 ani de detenţie.

Inculpatul a respins acuzaţiile, afirmînd că toate contactele avute cu persoane despre care autorităţile turce spun că sunt susţinători ai lui Gülen se înscriau în cadrul muncii sale şi că nu a făcut decît ”să asculte de ordinele” superiorilor din Consulat.

Condamnarea sa survine într-o perioadă în care Turcia încearcă să-şi repare relaţiile cu Statele Unite, puternic deteriorate din 2016 mai ales din cauza divergenţelor în dosarul sirian şi a arestării mai multor angajaţi consulari ai SUA, printre care şi Topuz.

Numărul cererilor de azil în Europa a scăzut cu 87%

Numărul cererilor de azil înregistrate în Europa a scăzut cu 87% în Aprilie, comparativ cu începutul anului, sub efectul restricţiilor de circulaţie impuse de criza sanitară provocată de epidemia de COVID-19, a anunţat Joi Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), citat de AFP, potrivit agerpres. După închiderea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene şi instituirea restricţiilor de circulaţie în cadrul zonei Schengen în ultimele săptămîni, scăderea solicitărilor de obţinere a statutului de refugiat s-a accentuat, după o diminuare cu 43% în luna Martie.

„Doar 8.730 cereri de azil au fost înregistrate în Aprilie” în ţările UE, precum şi în Norvegia şi în Elveţia, ceea ce corespunde „celui mai scăzut nivel cel puţin după 2008, cu o scădere masivă cu 87% comparativ cu nivelul dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19 în Ianuarie şi Februarie”, a detaliat EASO într-un raport publicat Joi. Acest număr este totuşi aproape de zece ori superior celui al traversărilor ilegale ale frontierelor europene în aceeaşi perioadă – 900, potrivit datelor Frontex, Agenţia de protecţie a frontierelor europene –, o „disparitate” care arată nevoia de protecţie a solicitanţilor de azil, în pofida „suspendării temporare” a înregistrării acestor cereri în „mai multe ţări”, conform acestui raport.

În amănunt, scăderea drastică a cererilor se datorează mai ales faptului că rezidenţii unor ţări din America Latină – cu Venezuela şi Columbia în frunte – nu au putut să ajungă pe teritoriul european în Aprilie. Astfel, dosarele venezuelene au scăzut de la 5.013 în Ianuarie la 80 în Aprilie, în timp ce 64 de solicitări venite de la columbieni au fost depuse în această perioadă faţă de 5.272 în Ianuarie.

Numărul cererilor de azil ar urma totuşi „să crească uşor în lunile următoare, cînd măsurile naţionale şi restricţiile de circulaţie se vor atenua”, explică EASO în raportul său care atrage atenţia asupra consecinţelor crizei sanitare în privinţa cererilor de azil în viitor. Această tendinţă se face deja resimţită în primele date ale lunii Mai, cînd numărul cererilor de azil „a crescut deja, chiar dacă uşor”. „Nimic nu arată că solicitarea de protecţie internaţională se diminuează”, anticipează EASO. Ţările europene – explică agenţia – „ar trebui să se pregătească pentru o creştere a cererilor de azil pe termen mediu, inclusiv a celor legate de repercusiunile în urma epidemiei de COVID-19 asupra ţărilor sărace”.

Elveţia mai face un pas pentru legalizarea căsătoriilor gay

Consiliul Naţional, Camera inferioară a Parlamentului Elveţiei, a aprobat Joi cu 132 de voturi pentru şi 52 împotrivă un proiect de lege care permite căsătoria între persoane de acelaşi sex, un pas înainte în legalizarea acestor uniuni într-una dintre puţinele ţări din Europa Occidentală unde încă nu erau posibile, relatează EFE, potrivit agerpres. Legislatorii elveţieni, reuniţi la Centrul de Expoziţii din Berna (BEA Bern) pentru a garanta o mai bună distanţare fizică decît în tradiţionalul sediu parlamentar din Palatul Federal, au dat undă verde acestei iniţiative legale ce facilitează accesul cuplurilor de lesbiene la serviciul de reproducere asistată.

Proiectul, prezentat de Partidul Verde Liberal (PVL) minoritar, a fost întîmpinat cu o opoziţie parţială în rîndul deputaţilor Uniunii Democratice de Centru (UDC) şi ai Partidului Democrat-Creştin (PDC). Pînă acum, cuplurile elveţiene de acelaşi sex puteau constitui uniuni doar pe cale administrativă, fapt ce le acorda mai puţine drepturi decît într-o căsătorie. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Consiliul Statelor, Camera superioară a Parlamentului, iar opozanţii săi preconizează să-l supună unui referendum, dacă va trece de toate procedurile parlamentare.

Israelul recunoaşte că nu are aprobarea Statelor Unite pentru anexările din Cisiordania

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu nu a ajuns încă la un consens cu Statele Unite şi principalul său partener de coaliţie în legătură cu promisiunea de a anexa părţi din Cisiordania, a declarat Joi un ministru al Cabinetului israelian, citat de Reuters, potrivit agerpres. Remarcile lui Tzipi Hotovely, „ministrul aşezărilor evreieşti”, subliniază dificultăţile cu care Netanyahu s-ar putea confrunta în implementarea în curînd a măsurilor în teritoriul ocupat, cu o dezbatere oficială a Cabinetului pe această temă urmînd să înceapă la 1 Iulie.

În linie cu un plan de pace anunţat de Preşedintele SUA Donald Trump în Ianuarie, Netanyahu a declarat că intenţionează să extindă suveranitatea israeliană asupra aşezărilor evreieşti şi a Văii Iordanului în Cisiordania. Palestinienii doresc ca regiunea, împreună cu Gaza şi Ierusalimul de Est, să fie un stat al lor. Ei au cerut sancţiuni internaţionale împotriva Israelului, iar ţările arabe şi europene şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsurile teritoriale unilaterale.

„Există încă diferenţe între americani şi noi în această privinţă şi între noi şi partenerul nostru senior în Guvernul de uniune, Albastru-Alb”, a declarat Hotovely pentru Radioul Armatei, referindu-se la partidul centrist condus de ministrul Apărării Benny Gantz care a cerut un dialog internaţional amplu pe această temă. Palestinienii au respins planul lui Trump, care prevede statalitatea, dar cu Israelul păstrînd cele mai multe aşezări construite pe un teritoriu capturat într-un război din 1967.

Un comitet de oficiali americani şi israelieni trasează liniile teritoriale în Cisiordania conform propunerii lui Trump. „Nu există încă nici o hartă convenită cu privire la această chestiune. Trebuie să fie convenită de părţi ale Guvernului (israelian) şi de către partea americană”, a spus Hotovely. Un oficial american a declarat că criza coronavirusului a făcut dificil ca toţi membrii comitetului de cartografiere să se întrunească. Cele mai multe ţări consideră aşezările israeliene pe teritoriul ocupat ca fiind ilegale. Israelul contestă acest lucru.

Comisia Europeană recomandă ridicarea tuturor restricţiilor în UE

Comisia Europeană a recomandat Joi ridicarea tuturor restricţiilor de călătorie în interiorul Uniunii Europene şi al spaţiului Schengen începînd din 15 Iunie, precum şi redeschiderea de la 1 Iulie a frontierelor externe ale Uniunii pentru cetăţenii statelor din Balcanii Occidentali, informează AFP. În timp ce majoritatea statelor din UE şi din spaţiul Schengen îşi vor redeschide din 15 Iunie frontierele care le separă, unele, cum este Spania, prevăd ca această măsură să intre în vigoare mai tîrziu.

Executivul UE preconizează ca toate restricţiile aplicate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 să fie ridicate la acea dată. De asemenea, Comisia preconizează o redeschidere parţială şi progresivă a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen după data de 30 Iunie. Decizia finală privind redeschiderea frontierelor le aparţine însă statelor membre, Bruxellesul neputînd face decît recomandări. Potrivit Comisiei, călătorilor care vin din ţările Balcanilor Occidentali (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) ar trebui să li se permită intrarea în Uniunea Europeană avînd în vedere că, în ţările respective, situaţia epidemiologică este similară sau mai bună decît în UE.

Totodată, Executivul comunitar cheamă statele UE să se pună de acord asupra unei liste de ţări terţe pentru care vor fi ridicate restricţiile, în funcţie de situaţia lor sanitară. Interdicţia privind călătoriile neesenţiale a fost instituită la data de 17 Martie în mod coordonat între statele membre şi Comisie, în scopul combaterii răspîndirii noului coronavirus.