Realitatea internationala pe scurt (11 Septembrie 2018)

17 ani de la atentatele din 11 Septembrie. Continuă să apară noi imagini

Sunt 17 ani de la atentatele teroriste de la 11 Septembrie 2001, din Statele Unite. Aproape 3.000 de oameni au murit după ce terorişti afiliaţi reţelei teroriste al-Qaeda au deturnat 4 avioane de pasageri. Două aeronave au lovit în plin turnurile-gemene din New York, iar altul s-a prăbuşit peste clădirea Pentagonului. Al patrulea aparat de zbor, care ar fi trebuit să intre în Casa Albă sau în Capitoliu, a căzut pe un cîmp din Pennsylvania, după ce pasagerii s-au luptat cu atacatorii ca să preia controlul.

11 Septembrie 2001 rămîne o tragedie fără precedent în istoria lumii. Evenimentul de acum 17 ani a dus la controale mai stricte pe aeroporturi, la reguli noi de securitate în toată lumea şi la războiul global împotriva terorismului. Deşi au trecut aproape două decenii, încă apar imagini noi de atunci. Un fost cameraman al postului CBS surprins panica şi haosul ce au urmat prăbuşirii primului turn, dar şi momentul în care cel de-al doilea turn, cel sudic, a căzut.

- Ce s-a întîmplat?

- Acoperişul. Ceva a intrat prin el şi apoi s-a prăbuşit. Am nevoie de nişte apă.

- Ce s-a întîmplat?

- O parte din clădire s-a prăbuşit. Asta cred că s-a întîmplat. Toată lumea fuge...

- Nu mai văd.

- Veniţi aici.

- Ce s-a întîmplat?

- S-a prăbuşit. Etajele superioare s-au prăbuşit. Am auzit o explozie şi apoi am luat-o la sănătoasa. Salvă Domnului, am 69 de ani, dar încă pot să fug.

- Vă ducem la liceul Stuyvesant. E la un bloc distanţă. De ce nu veniţi cu noi? Nu e bine să fiţi aici în astfel de momente.

Bijuterii de 800.000 de euro ar fi fost furate dintr-un hotel faimos din Paris

O prinţesă saudită a raportat furtul unor bijuterii în valoare de 800.000 de euro (930.000 de dolari) din apartamentul său de la Hotel Ritz din Paris, a declarat, Luni, o sursă din cadrul Poliţiei, citată de Reuters. Femeia, al cărei nume nu a fost făcut public, a declarat că bijuteriile ar fi fost furate Vineri după-amiază, însă, potrivit sursei citate, nu există semne că în cameră s-ar fi pătruns prin efracţie.Prinţesa a declarat procurorilor că bijuteriile nu se aflau în seiful apartamentului.

Un purtător de cuvînt al Ritz a refuzat să comenteze pe marginea acestui caz. Dacă va fi confirmat, acest furt va fi al doilea jaf care are loc la acest hotel faimos din Place Vendôme anul acesta. În Ianuarie, hoţi înarmaţi cu topoare au pătruns în holul de la Ritz furînd bijuterii în valoare de mai multe milioane de dolari din vitrinele în care erau expuse. Poliţia a reuşit să prindă trei dintre aceştia în incintă, în timp ce alţi doi care reuşiseră să fugă pe un scuter au abandonat în cele din urmă valoroasa încărcătură. Toate bijuteriile au fost într-un final recuperate. Furturile comise de persoane înarmate nu sunt neobişnuite în zonă, cunoscută pentru zecile sale buticuri de lux şi magazine de bijuterii.

În Decembrie 2017, un bărbat a reuşit să sustragă două diamante şi două inele în valoare de 5,5 milioane de euro dintr-un magazin de bijuterii şi să le înlocuiască cu falsuri ieftine. De asemenea, în Octombrie 2016, starul de reality-show Kim Kardashian a fost victima a unui jaf la 10 minute de mers pe jos de Ritz, fiindu-i furate bijuterii în valoare de milioane de dolari.

Tonul dur al Ungariei la adresa UE, înaintea unui vot important în Parlamentul European

Guvernul ungar a adoptat, Luni, un ton sfidător la adresa Uniunii Europene, cu două zile înaintea unui vot în Parlamentul European care ar putea duce la sancţiuni împotriva Budapestei pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE, notează dpa. Opoziţia acuză Guvernul naţionalist condus de Viktor Orban de erodarea instituţiilor democratice, obstrucţionarea presei critice şi marginalizarea sectorului neguvernamental.

Controversa va cunoaşte un nou episod Miercuri, cînd eurodeputaţii vor decide dacă lansează sau nu procedura contra Ungariei privind statul de drept. Membrii PE vor supune la vot un raport elaborat de eurodeputata Judith Sargentini (din grupul Verzilor) care constată „un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor Uniunii Europene” şi cere activarea procedurii articolului 7 din Tratatul UE. Procedura care priveşte acest articol, invocat deja în cazul Poloniei, ar putea duce în final la privarea Ungariei de dreptul său de vot în Consiliul UE şi Consiliul European, cu condiţia unui vot unanim în acest sens al celorlalte state membre.

Potrivit ministrului de Externe ungar Peter Szijjarto, raportul Sargentini reprezintă o „colecţie de minciuni”„Raportul este un atac jignitor asupra Ungariei - o încercare de răzbunare pentru că Ungaria îşi protejează frontierele şi nu este dispusă să preia migranţi ilegali”, a afirmat Szijjarto, Luni, la Budapesta. La rîndul său, purtătorul de cuvînt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, i-a acuzat pe europarlamentarii liberali şi de stînga că desfăşoară o „vînătoare de vrăjitoare” menită să reducă la tăcere poziţia Budapestei în chestiunea migraţiei.

Premierul Viktor Orban participa, Marţi, la dezbaterea din Parlamentul European, înaintea votului ce va fi dat Miercuri. Liderul grupului PPE din Parlamentul European, conservatorul german Manfred Weber, i-a transmis şefului Executivului ungar că va lua poziţie împotriva Ungariei dacă nu răspunde îngrijorărilor UE faţă de încălcarea valorilor democratice în ţara sa.

„Mă aştept ca premierul ungar să se apropie de partenerii UE şi să îşi manifeste intenţia de a face compromisuri”, a afirmat Weber într-un interviu pentru cotidianul german Bild. „Dacă acest lucru nu se întîmplă, noi în PPE trebuie să spunem: Valorile noastre nu sunt negociabile. Guvernul ungar urmează în prezent o cale care îi îngrijorează pe mulţi”, a mai spus liderul grupului PPE.

Bărbat arestat pentru că a luat micul-dejun în compania unei femei, în Arabia Saudită

Un bărbat egiptean din Arabia Saudită a fost arestat după ce un clip cu el luînd micul dejun alături de o femeie a devenit viral pe Twitter. În clip, bărbatul mănîncă în compania unei femei care are chipul acoperit, motiv pentru care mulți au presupus că aceasta este de origine saudită, relatează BBC News.

Legea din Arabia Saudită cere ca în cantinele de la locul de muncă sau în cafenele și restaurante familiile și bărbații singuri nu au voie să ia masa împreună și trebuie să stea la mese aflate în zone diferite ale localurilor. De asemenea, femeile nu au voie să stea lîngă bărbații necăsătoriți și nu au voie să facă aproape nimic fără supravegherea unui „gardian” bărbat, fie că este vorba despre tată, frate, fiu sau soț.

Bărbatul egiptean a fost arestat și acuzat de „mai multe încălcări ale legii, inclusiv pentru că a ocupat un loc rezervat special saudiților”. Clipul în care acesta lua micul dejun cu o femeie s-a viralizat pe Twitter, unde a fost redistribuit de peste 113.000 de persoane. În imagini, bărbatul glumește pe marginea faptului că mănîncă împreună, fără ca altcineva să fie invitat la masă. Însă cele mai mari controverse legate de acest clip sunt legate de faptul că, spre finalul filmării, femeia pare să îi dea mîncare bărbatului. Bărbatul riscă acum să își piardă locul de muncă și să fie deportat în Egipt.

Raport. 590.000 de copii ar putea muri de foame pînă la sfîrșitul anului

Folosirea înfometării ca armă de război a devenit noua normalitate în zonele de conflict, se menționează într-un raport al organizației Salvați Copiii. Organizația trage un semnal de alarmă în rîndul comunității internaționale. Pînă la sfîrșitul acestui an, 590.000 de copii din zone de război ar putea muri de malnutriție dacă nu vor primi urgent ajutoare alimentare, subliniază Salvați Copiii, potrivit cotidianului The Guardian.

Aceasta este o estimare proprie a organizației Salvați Copiii, avînd însă la bază date puse la dispoziție de ONU. Per total, atrage atenția organizația, 4,5 milioane de copii sub vîrsta de cinci ani sunt amenințați de această formă de moarte în cele mai periculoase zone de conflict din întreaga lume, o creștere cu 20% față de 2016. „Din Yemen și pînă în Sudan, eșecul de a proteja copiii în fața foametei le amenință viața”, a declarat Kevin Watkins, CEO al Salvați Copiii.

Wall Street Journal: Cîți ani ne despart de viitoarea recesiune

Prestigioasa publicație americană a consultat mai mulți analiști pentru a îi întreba cînd apreciază aceștia că este probabilă declanșarea recesiunii în Statele Unite. Un astfel de eveniment va duce, aproape inevitabil, la o nou criză mondială, similară cu cea din 2008. Momentul la care este probabilă apariția recesiunii este 2020, după ce va fi atins un record de longevitate a creșterii economice, au apreciat majoritatea analiștilor chestionați de WSJ. Expansiunea economică care a început la jumătatea anului 2009 în Statele Unite este deja a doua ca durată în istoria Statelor Unite și se va sfîrși în 2020, deoarece Federal Reserve (Banca Națională a SUA) crește dobînzile pentru a ține sub control o economie care se supraîncălzește, estimează analiștii consultați de WSJ.

Începe ofensiva cu drone a CIA

CIA va lansa atacuri cu drone împotriva insurgenţilor islamişti ai Al-Qaida şi grupării Statul Islamic din Libia de la o nouă bază din Nord-Estul Nigerului, scrie New York Times, relatează AFP. Potrivit cotidianului american, care citează oficiali nigerieni şi americani, operaţiuni de supraveghere au loc de cîteva luni de pe micul aeroport din Dirkou a cărui pistă a fost extinsă, iar securitatea a fost întărită din luna Februarie. Ministrul de Interne nigerian, Mohamed Bazoum, a recunoscut prezenţa dronelor americane în acest mic oraş deşertic, fără a oferi mai multe informaţii, în timp ce primarul din Dirkou, Boubakar Jérome, a afirmat că acest lucru a îmbunătăţit securitatea oraşului său. Utilizarea dronelor de către CIA a fost limitată de fostul Preşedinte american Barack Obama, în urma unor raiduri care au făcut victime civile. Obama a preferat să încredinţeze aceste operaţiuni Armatei pentru un control mai bun, a adăugat New York Times. Însă succesorul său, Donad Trump, a relansat rolul CIA în folosirea dronelor pentru a lansa aceste atacuri, potrivit aceleiaşi surse.

Pentagonul dispune de o bază la Niamey, Capitala Nigerului, la 1.300 de kilometri de Dirkou. Militarii americani au lansat operaţiuni împotriva islamiştilor din Libia, a cărei frontieră de Sud trece la Nord de Dirkou, potrivit New York Times. Ţară săracă, Nigerul este situat în zona Sahel unde operează jihadiştii. La rîndul său, Libia se află în haos de la răsturnarea regimului Muammar Gaddafi în Octombrie 2011.

Vladimir Putin l-a invitat pe Kim Jong-un să viziteze Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a trimis o invitaţie oficială liderului Nord-coreean, Kim Jong-un, pentru a vizita Rusia, conform consilierului de la Kremlin, Yuri Ushakov, scrie news.ro, care citează Reuters. El a precizat că nu există alte planuri mai detaliate privind o întîlnire a celor doi lideri. Conform agenţiei de stat Nord-coreene KCNA, Putin i-ar fi trimis Duminică lui Kim o scrisoare de felicitare pentru a marca aniversarea de 70 de ani de la crearea Coreei de Nord.

„Vă rog să acceptaţi sincerele mele felicitări cu ocazia aniversării a 70 de ani de la crearea Coreei de Nord şi remarc cu plăcere relaţiile de prietenie care există între Rusia şi Coreea de Nord”, a afirmat Putin în scrisoare. Conform KCNA, Putin şi-a exprimat încrederea că Moscova şi Phenianul „vor asigura dezvoltarea unui dialog bilateral şi a unei cooperări constructive în diverse domenii.”

Poliţia germană a început o investigaţie a evenimentelor cu iz nazist din Estul ţării

Poliţia din oraşul german Halle (Est) a demarat cel puţin 10 anchete după ce la o demonstraţie care a avut loc Luni protestatarii au folosit simboluri şi sloganuri naziste, relatează Marţi agenţia dpa, potrivit agerpres. Instituţia a indicat de asemenea că anchetează şi incidentele în care unii protestatari au agresat poliţişti. Aproximativ 450 de persoane au participat la protest, ce face parte dintr-o serie de manifestaţii din Estul Germaniei după recentele incidente în oraşele Chemnitz şi Koethen, în care au murit cetăţeni germani după dispute cu imigranţi. Majoritatea marşurilor au fost proteste împotriva prezenţei migranţilor, al căror număr a crescut dramatic din 2015, în timpul politicii Guvernului de deschidere faţă de cei care fug din zone de război şi alte conflicte.

Există însă temeri că mişcarea anti-imigraţie devine un teren ce alimentează sentimentele neonaziste. Membri ai organizaţiilor de dreapta au făcut apel Luni la o participare puternică la eveniment. Poliţia a precizat că investighează cazuri în care unii manifestanţi au afişat simboluri ale organizaţiilor interzise, au imitat salutul nazist şi au strigat ”Sieg Heil”, slogan folosit frecvent de către nazişti. Autorităţile au afirmat că mulţi dintre cei care mărşăluiau păreau să fie în stare de ebrietate. Dar ele au subliniat imediat că nu se poate spune că toţi cei care au manifestat în Halle aparţineau grupărilor de dreapta. De asemenea, autorităţile au precizat că o contrademonstraţie a atras între 80 şi 100 de participanţi, dar că nu au fost raportate violenţe în legătură cu protestul lor.

Medici Fără Frontiere: Peste 100 de morţi în două naufragii în largul coastelor Libiei

Peste 100 de migranţi au murit în două naufragii în largul coastelor Libiei la începutul lui Septembrie, a anunţat Luni organizaţia umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) printr-un comunicat preluat de Reuters. Două ambarcaţiuni pneumatice supraîncărcate au naufragiat pe 1 Septembrie, după ce plecaseră din Libia. La bordul fiecăreia se aflau zeci de migranţi, majoritatea africani din Sudan, Mali, Nigeria, Camerun, Ghana, Libia, Algeria şi Egipt. Una din bărci a început să se dezumfle, iar cealaltă a avut o defecţiune la motor. MSF a aflat despre incidente de la supravieţuitori; cîţiva au reuşit să se agaţe de resturile care pluteau.

Potrivit unuia din martori, salvatorii europeni au intervenit pe cale aeriană şi au aruncat plute de salvare, dar mulţi migranţi au rămas în apă cîteva ore. „Din barca noastră, doar 55 de oameni au supravieţuit. Mulţi au murit, inclusiv familii şi copii. Ar fi putut fi salvaţi dacă salvatorii ar fi venit mai repede”, a relatat un supravieţuitor. Unii naufragiaţi fost aduşi pe 2 Septembrie în portul Khoms de paza de coastă libiană, însă în Libia se confruntă cu alte încercări, afirmă MSF. Cei care şi-au pierdut rude în naufragii nu beneficiază de sprijin, ci sunt arestaţi şi închişi în condiţii deplorabile, fără o siguranţă elementară sau asistenţă juridică. „MSF reiterează apelul la încetarea detenţiei arbitrare a mii de refugiaţi şi migranţi, peste tot în Libia”, arată comunicatul organizaţiei.

Kim Jong Un îi propune o nouă întîlnire lui Donald Trump

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a primit o scrisoare de la liderul Nord-coreean Kim Jong Un, prin care acesta îi propune o nouă întîlnire, a anunţat Luni Casa Albă, scrie agerpres. Purtătoarea de cuvînt a Preşedinţiei americane, Sarah Sanders, citată de Yonhap, a declarat că scrisoarea este „caldă” şi „pozitivă”, iar Statele Unite sunt deschise faţă de organizarea unui nou summit. Dialogul pentru realizarea acestuia este în curs, a precizat ea.

Trump a anunţat săptămîna trecută că aşteaptă o scrisoare de la Kim, în timp ce negocierile pentru încheierea programului Nord-coreean de înarmare nucleară sunt în impas, reaminteşte Yonhap. Preşedintele Statelor Unite şi conducătorul de la Phenian au convenit asupra principiului denuclearizării peninsulei coreene cu ocazia primei lor întîlniri, care a avut loc pe 12 Iunie în Singapore. Ulterior, au avut loc mai multe runde de dialog, dar în August Trump a anulat o vizită a secretarului de stat Mike Pompeo în Coreea de Nord.

MAE al Ucrainei reacţionează la anunţul privind desfăşurarea de alegeri anticipate în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk

Rezultatele aşa numitelor alegeri anticipate convocate să se desfăşoare în regiunile Doneţk şi Lugansk din Ucraina ”vor fi nule din punct de vedere juridic, nu vor genera consecinţe juridice şi nu vor fi recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea mondială”, precizează Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei într-o Declaraţie publicată Luni de Ambasada Ucrainei în România, potrivit agerpres.

”În legătură cu apariţia în mass-media ruseşti a rapoartelor privind intenţia administraţiei de ocupaţie a Federaţiei Ruse de a desfăşura pe teritoriile temporar ocupate ale regiunilor Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei a aşa numitelor ‘alegeri anticipate’ ale liderilor militanţi şi ale organelor lor reprezentative nelegitime, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei subliniază că astfel de acţiuni ale Kremlinului încalcă în mod grav obligaţiile Federaţiei Ruse ca parte a Acordurilor de la Minsk”, se spune în Declaraţie.

MAE ucrainean subliniază că astfel de acţiuni ale Kremlinului sunt de natură să anuleze eforturile internaţionale persistente ”de a soluţiona situaţia care a apărut ca urmare a agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a ocupării unei părţi a teritoriului suveran” al acestui stat şi solicită partenerilor internaţionali să facă o evaluare clară a acestor acţiuni şi să crească presiunea politică şi diplomatică asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin impunerea sancţiunilor suplimentare împotriva acesteia, pentru a o încuraja să revină la îndeplinirea obligaţiilor sale. La rîndul său, Ucraina rămîne angajată în favoarea soluţionării paşnice a situaţiei din Donbass conform Acordurilor de la Minsk, se spune în Declaraţie.

Autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk din Estul prorus al Ucrainei au anunţat Vineri convocarea de alegeri generale pentru data de 11 Noiembrie în ambele entităţi, nerecunoscute de comunitatea internaţională. În Noiembrie se împlinesc patru ani de la primele alegeri din cele două republici rebele, care s-au răzvrătit împotriva Kievului în Aprilie 2014, la scurt timp după triumful mişcării de contestare proeuropeană în Ucraina, ce a dus la înlăturarea Preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia.

ONU: Probabilitatea producerii unui fenomen El Nińo a ajuns la 70% în ultimul trimestru al anului

Probabilitatea producerii unui fenomen El Nińo, un episod meteorologic sever care duce la creşterea temperaturilor medii la nivel global, a ajuns la 70% în ultimul trimestru al anului, a anunţat Luni Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), citată de AFP.

„Conform previziunilor modelelor şi interpretărilor experţilor, există o probabilitate de circa 70% ca circumstanţele observate să atingă stadiul unui episod El Nińo de o intensitate scăzută în ultimul trimestru al anului 2018 şi în timpul Iernii boreale 2018/19”, a indicat într-un comunicat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie ONU cu sediul la Geneva. „Cu alte cuvinte, acest scenariu este de două ori mai probabil decît cel al persistenţei unor condiţii neutre”, au subliniat experţii. „Această încălzire ar putea avea loc foarte repede, între Septembrie şi Noiembrie deja, deşi previziunile în cauză sunt incerte”, a adăugat OMM.

Fenomenul El Nińo reapare în mod regulat şi constă într-o creştere a temperaturii Oceanului Pacific, împingînd în sus temperaturile medii şi afectînd cantitatea de precipitaţii la nivel global. Agenţia ONU notează că intensitatea următorului episod El Nińo este „incertă, deoarece rezultatele previziunilor numerice oscilează între condiţii neutre şi un El Nino de o intensitate moderată”, însă dă asigurări că „apariţia unui El Nińo puternic este puţin probabilă”. El Nińo este un fenomen meteorologic cu impact major asupra climei globale, care are drept rezultat, în diferite părţi ale lumii, seceta sau inundaţiile. OMM subliniază că fenomenul El Nińo nu este singurul factor care determină modele climatice la nivel global. În plus, potrivit experţilor, nu există neapărat o corelaţie directă între intensitatea unui episod El Nińo şi amploarea impactului său.

 

02.01.25 - 14:03
01.01.25 - 16:43
02.01.25 - 14:11
01.01.25 - 16:45
02.01.25 - 14:10
04.01.25 - 16:00
03.01.25 - 13:35
01.01.25 - 16:46
04.01.25 - 15:48
02.01.25 - 14:05
06.01.25 - 12:13
02.01.25 - 14:07
04.01.25 - 15:53
05.01.25 - 12:25
03.01.25 - 13:31