Pe fondul tensiunilor cu Rusia, SUA vinde sute de rachete Finlandei

SUA au aprobat vînzarea a 200 de rachete de atac şi de apărare Finlandei, ţară care nu este membră NATO şi situată la graniţa cu Rusia, pentru suma de peste 700 de milioane de dolari, a anunţat, Luni, Departamentul de Stat, relatează AFP, conform agerpres. Departamentul de Stat american a aprobat simultan două vînzări către Finlanda: cea de aproximativ 132 de rachete sol-mare Harpoon, care urmează să fie îmbarcate la bordul unor nave de război finlandeze sau desfăşurate pe baterii de apărare în zonele de coastă, şi cea de 68 de rachete antirachetă ‘SeaSparrow’ destinate noii generaţii de nave cu care marina finlandeză urmează să se doteze pînă în 2020. Harpoon, în valoare de 622 milioane de dolari, sunt rachete de atac anti-navă cu rază lungă de acţiune, fabricate de firma americană Boeing, ‘care vor întări capacităţile de apărare ale liniilor maritime’ ale Finlandei, se arată în comunicat. Este pentru prima dată cînd Finlanda achiziţionează acest tip de rachete ‘dar nu va avea nici o dificultate să le integreze’ în capacităţile sale de apărare, a adăugat Departamentul de Stat. Această vînzarea către Finlanda, ţară UE care are cea mai lungă frontieră cu Rusia, survine în timp ce relaţiile dintre Moscova şi Vest sunt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece.

China a testat cu succes o rachetă de interceptare

China a anunţat, Marţi, că a efectuat cu succes un test de interceptare a unei rachete cu ajutorul sistemului său de apărare la sol, anunţ ce survine în contextul în care se menţin tensiunile în Peninsula Coreea, relatează AFP. Acest test de interceptare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune a fost efectuat Luni şi şi-a atins obiectivul stabilit, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării chinez. Cu toate acestea, acest test cu rachetă chineză survine în timp ce tensiunile se intensifică în jurul Coreei de Nord, după schimburi de declaraţii de război între Phenian şi Washington care semnalează spectrul unei posibile confruntări.

Criza politică din Germania. Negocierile pentru viitorul Guvern continuă

Blocul conservator al cancelarului Angela Merkel şi social-democraţii germani au continuat şi Marţi negocierile cu privire la formarea noului Guvern de la Berlin, cele două delegaţii întîlnindu-se la sediul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), după ce Luni discuţiile au avut loc la cel al Partidului Social-Democrat (SPD), transmite dpa. Principalele subiecte controversate sunt solicitările SPD privind renunţarea la un sistem de sănătate publică bazat pe doi piloni, limitele capacităţii companiilor de a restricţiona condiţiile de muncă şi exporturile de armament. Dacă negocierile ajung la un rezultat pozitiv Marţi, atunci este de aşteptat ca Miercuri CDU-CSU şi SPD să prezinte programul guvernamental şi modul de împărţire a portofoliilor ministeriale.

SUA îşi extinde aria bombardamentelor din Afganistan

Forţe aeriene americane şi-au extins atacurile împotriva talibanilor în Afganistan cu o serie de lovituri de precizie în partea de Nord-Est a ţării, a anunţat, Marţi, armata SUA, relatează dpa, potrivit agerpres. Forţele americane au lovit o bază de antrenament a talibanilor în Nord-Estul Afganistanului şi i-au împiedicat pe militanţi să ‘plănuiască şi să repete acte teroriste în apropierea graniţei cu China şi Tadjikistan’, se arată într-un comunicat al armatei americane. SUA au anunţat, de asemenea, că au distrus vehicule ale armatei afgane care fuseseră furate şi transformate în vehicule-capcană. Campania face parte dintr-un rol militar extins al SUA în Afganistan după anunţarea de către preşedintele american Donald Trump, în August 2017, a unei noi strategii pentru această ţară devastată de război. De la anunţul făcut de Trump, forţele americane, împreună cu forţa aeriană a Afganistanului, au intensificat numărul de lovituri aeriene asupra poziţiilor talibanilor în întreaga ţară.

Audierile pentru extrădarea în Rusia a unui israelian acuzat de trafic de organe vor începe la 21 Februarie în Cipru

Audierile pentru extrădarea în Rusia a unui israelian acuzat că este creierul unei reţele internaţionale de trafic de organe vor începe la data de 21 Februarie în Cipru, unde el a fost arestat, a decis Tribunalul din Larnaca (Sud), relatează AFP. Moshe Harel, arestat la sfîrşitul lunii Decembrie pe aeroportul din Larnaca, va rămîne în detenţie provizorie pînă la data respectivă, au decis judecătorii. Acest agent de turism în vîrstă de 70 de ani, suspectat de a fi condus o reţea internaţională de trafic de organe ce opera în Kosovo, în Rusia şi alte ţări din Europa de Est şi Asia Centrală între 2006 şi 2010, face obiectul unor mandate internaţionale de arestare emise de Moscova şi Pristina. Cipru, care nu recunoaşte Kosovo, a decis să acţioneze în baza cererii de extrădare ruse emise în 2017 pentru fapte săvîrşite în 2006. Potrivit procurorului Marina Spiliotopolou, documentele ruseşti au fost primite şi Ministerul cipriot al Justiţiei şi-a dat acordul pentru ca audierile să înceapă la 21 Februarie. Moshe Harel este acuzat mai ales că a organizat peste 30 de prelevări de rinichi şi transplanturi ilegale în clinica Medicus din apropiere de Pristina, închisă în 2008 cînd a izbucnit scandalul, potrivit Parchetului din Kosovo. El este căutat de justiţia kosovară din 2010, potrivit aceleiaşi surse.

Armata turcă suferă pierderi de vieţi omeneşti în Nordul Siriei

Un soldat turc a fost ucis şi cinci răniţi, Luni, într-un atac cu rachetă şi obuze în timp ce forţe turce instalau un post militar în provincia siriană Idlib, au anunţat, Marţi, forţele armate turce, relatează Reuters, potrivit agerpres. Forţele turce au ripostat cu focuri de armă, notează sursa citată, fără a preciza cine erau militanţii care au lansat atacul. Un civil membru al contingentului turc a fost de asemenea rănit în atac. Armata turcă a început de Luni instalarea unui nou post de observare în provincia Idlib (Nord-Vestul Siriei), în una dintre zonele de detensionare decise în cadrul procesului de la Astana, a anunţat Statul Major turc, citat de AFP.

Senatorii americani îl contrează pe Donald Trump

Un grup de senatori democraţi din SUA i-au scris preşedintelui american Donald Trump pentru a-l atenţiona că un eventual ordin de lansare a unui atac militar preventiv împotriva Coreei de Nord ar fi lipsit de baze legale fără autorizare din partea Congresului, informează marţi Xinhua. „Ca mulţi alţii, suntem profund preocupaţi de potenţialele consecinţe ale unui atac militar preventiv asupra Coreei de Nord şi de riscurile de erori şi represalii”, afirmă cei 18 senatori în scrisoarea adresată luni preşedintelui. „Mai mult, fără autorizarea Congresului, un astfel de atac ar fi lipsit de o bază constituţională sau autoritate legală”, susţin ei. „Ar fi un risc uriaş să se creadă că un atac preventiv limitat nu ar primi un răspuns puternic din partea lui Kim Jong-un şi nici SUA, nici aliaţii noştri nu ar trebui să facă acest pas cu prea multă uşurinţă”, menţionează semnatarii, în frunte cu senatorul de New Mexico, Martin Heinrich. Scrisoarea apare în contextul informaţiilor din ultimele luni în sensul că administraţia Trump are în vedere lansarea de atacuri pentru a contracara programul nuclear al Phenianului.

Siria: 142 de civili au fost ucişi în ofensiva Turciei în Afrin

Un număr de 142 de civili au fost ucişi în ofensiva militară lansată de către armata turcă în enclava siriană Afrin (Nord-Vest), aflată sub control kurd, a comunicat agenţia oficială siriană de presă Sana, citată de Xinhua. Potrivit sursei, alte 345 de persoane au fost rănite în cursul operaţiunii militare turce în Afrin, situată la graniţa cu Turcia. Potrivit Sana, bombardamentele turceşti au vizat, Luni, un centru al Semilunii Roşii din Afrin, provocînd mari pagube acestuia. Forţele kurde au pierdut controlul a 15 localităţi din enclava Afrin, în favoarea forţelor turce şi a aliaţilor lor. La rîndul său, Ankara a subliniat că războiul va continua în Afrin şi că va începe o altă ofensivă în oraşul sub control kurd Manbij, situat în Nord-Estul guvernoratului Alep (Nordul Siriei), pînă va elimina forţele kurde din regiunea din apropiere de Turcia

Turcia a reţinut 573 de persoane pentru critici la adresa ofensivei din Siria

Turcia a reţinut pînă acum 573 de persoane pentru că au postat pe reţelele sociale sau au protestat cu privire la ofensiva militară a turcilor din Siria, se arată într-un comunicat al Guvernului turc, citat de Reuters. Măsurile de represiune, care au ajuns şi la Asociaţia Naţională a Medicilor, reprezintă motive de îngrijorare în ceea ce priveşte dreptul la liberă exprimare în regimul lui Tayyip Erdogan, cel care i-a numit pe opozanţii intervenţiei militare „trădători”, potrivit news.ro .

Cuba denunță „aroganţa şi dispreţul” administraţiei Trump față de America Latină

Preşedintele american Donald Trump nu cunoaşte America Latină, au concluzionat autorităţile cubaneze, într-un mesaj în care au denunţat „aroganţa şi dispreţul” administraţiei acestuia faţă de mai multe ţări de pe continent, relatează France Presse. Într-un comunicat publicat cu ocazia unui turneu al secretarului de stat Rex Tillerson în regiune, Havana doreşte „să trimită un semnal de alarmă cu privire la gravitatea mesajului de aroganţă şi de dispreţ” lansat de şeful diplomaţiei americane înaintea deplasării sale la 1 Februarie, potrivit agerpres. Într-un discurs, secretarul de stat american a tratat cu dispreţ Venezuela şi „regimul corupt şi ostil al lui Nicolas Maduro”, lansînd un apel către America de Sud să ia exemplu de la SUA, Canada şi Uniunea Europeană, care au impus sancţiuni împotriva autorităţilor de la Caracas. Cuba consideră că aceste declaraţii „alarmante vizează în mod deschis răsturnarea prin toate mijloacele a Guvernului” aliatului său socialist şi prognozează că Washingtonul „va eşua în tentativele sale de a semăna diviziuni” pe continent. În acelaşi timp, Havana şi-a exprimat regretul că Rex Tillerson şi-a permis un „nou amestec în afacerile interne cubaneze, cerînd schimbări în interesul SUA pe tema procesului electoral” şi a alegerilor legislative prevăzute la 11 Martie în insulă. „Este evident că nici preşedintele SUA, nici secretarul de stat nu cunosc America Latină şi Caraibele. Am fost un continent supus dominaţiei umilitoare a SUA. Dar America noastră s-a trezit şi nu va fi uşor să o faci să se aplece”, potrivit Havanei.