Erdogan afirmă că Turcia va fi următoarea ţintă a Israelului după o eventuală victorie împotriva Hamas

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, Miercuri, că Israelul va ataca Turcia "mai devreme sau mai tîrziu" dacă reuşeşte să învingă în războiul cu Hamas din Fîşia Gaza, transmite AFP.

"Să nu credeţi că Israelul se va opri în Gaza", le-a spus şeful statului deputaţilor din partidul său, AKP, la Ankara. "Dacă nu este oprit, acest stat paria şi terorist se va îndrepta mai devreme sau mai tîrziu înspre Anatolia", partea asiatică a Turciei, care constituie cea mai mare parte din teritoriul acestei ţări.

Turcia este una din puţinele ţări cu populaţie majoritar musulmană care recunoaşte statul Israel, dar a suspendat recent relaţiile comerciale bilaterale, făcînd astfel presiuni pentru o încetare a focului în Gaza şi pentru creşterea volumului de ajutoare umanitare care ajung pe teritoriul palestinian.

Erdogan a făcut recent tot mai multe declaraţii de susţinere pentru Hamas, mişcarea islamistă palestiniană pe care Uniunea Europeană, SUA şi Israelul o consideră organizaţie teroristă. "Vom continua să susţinem Hamas, care luptă pentru independenţa propriei sale ţări şi apără Anatolia", a afirmat preşedintele. 

Blinken a promis un nou ajutor militar pentru Ucraina de 2 miliarde de dolari pentru apărare

Secretarul american de stat Antony Blinken a anunţat, Miercuri, la Kiev, un nou ajutor militar, de 2 miliarde de dolari, pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei în faţa Armatei ruse, care se află în ofensivă în special în Nord-Estul Ucrainei, relatează Reuters şi AFP.

Muniţii, blindate, rachete şi sisteme antiaeriene vor fi livrate rapid Kievul pentru a fi trimise pe front, a precizat Blinken la o conferinţă de presă în capitala ucraineană. Statele Unite se axează pe trimiterea de sisteme de rachete Patriot şi alte forme de apărare aeriană critică pentru Ucraina, a spus şeful diplomaţiei americane.

Noul pachet de ajutor militar, oferit Kievului din fondurile de 61 de miliarde de dolari aprobate recent în acest scop de Congresul SUA, va fi folosit atît pentru furnizarea pe termen scurt a unor echipamente militare americane, pentru achiziţia de către Ucraina de echipamente militare din alte ţări şi pentru investiţii în industria de apărare ucraineană.

Blinken a mai anunţat că o întîlnire între preşedinţii american şi ucrainean, Joe Biden şi Volodimir Zelenski, ar putea avea loc în săptămînile următoare, iar în acelaşi orizont de timp ar putea fi semnat un acord de securitate între SUA şi Ucraina, după ce Kievul a încheiat deja acorduri de acest fel cu mai multe state occidentale care-i oferă ajutor militar în războiul cu Rusia.

Cît despre folosirea de către Kiev armelor primite ca ajutor pentru a ataca direct teritoriul Rusiei, secretarul american de stat a susţinut că aceasta este o decizie ce revine Ucrainei. "Noi nu am încurajat sau favorizat lovituri în afara Ucrainei, dar în cele din urmă revine Ucrainei să ia deciziile asupra modului în care duce acest război", a spus Blinken, după ce Rusia a avertizat ţările occidentale cu privire la orice atac asupra teritoriului său cu armele acestora.

Noul Guvern al Portugaliei este favorabil înăspririi sancţiunilor contra Rusiei

Noul Guvern al Portugaliei susţine înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei pentru invadarea Ucrainei, a declarat ministrul portughez al Mediului şi Energiei, Maria da Graca Carvalho, potrivit Reuters.

Guvernul minoritar de centru-dreapta de la Lisabona şi-a preluat mandatul luna trecută, după victoria la limită în alegerile din 10 Martie, ce a pus capăt unei perioade de opt ani în care Executivul a fost condus de socialişti.

Viitorul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei propus de Comisia Europeană vizează, pentru prima dată, restricţii asupra gazului natural lichefiat rus (LNG), indică un document consultat de Reuters.

Măsura nu va afecta direct importurile europene de LNG rusesc, însă va interzice furnizarea serviciilor de reîncărcare de către instalaţiile din UE pentru tranzitul de LNG rusesc către ţări terţe.

”'În general, Guvernul portughez se aliniază politicilor UE în domeniul energiei, mai precis măsurilor menite să asigure suveranitatea noastră strategică, el este în favoarea înăspririi sancţiunilor' pentru a presa Rusia să pună capăt invaziei”, arată ministrul Maria da Graca Carvalho într-un comunicat.

Reprezentanta Executivului de la Lisabona a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la versiunea preliminară a celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni care urmează să fie formalizat de Comisia Europeană şi ulterior aprobat de toate statele membre, în cadrul Consiliului. 

Miercuri, rușii și-au revendicat ocuparea altor trei sate în Ucraina

Rusia a revendicat, Miercuri, ocuparea a încă trei sate în Ucraina, inclusiv satul simbol Robotîne de pe frontul de Sud-Est, care fusese recucerit de Armata ucraineană anul trecut, în timp ce în provincia Nord-Estică Harkov trupele ucrainene s-au retras din unele zone în faţa acţiunilor ofensive ale trupelor ruse, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Soldaţii ruşi "au eliberat localităţile Glibokie şi Lukianţi în regiunea Harkov şi au progresat în profunzimea liniilor defensive inamice", a susţinut Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Acele două sate, situate foarte aproape de frontiera cu Rusia, se află la Sud de mai multe localităţi deja ocupate de trupele ruse în ultimele zile, un semn al înaintării ruse în această zonă în faţa trupelor ucrainene.

Armata rusă a susţinut, de asemenea, că a ocupat din nou satul complet distrus Robotîne, în provincia Sud-estică Zaporojie, o localitate simbol întrucît a fost una dintre puţinele eliberate de Armata ucraineană în contraofensiva din Vara trecută care pe ansamblu a fost un eşec.

Armata rusă a sporit în ultimele luni presiunea pe frontul din Estul Ucrainei, în special în jurul oraşului Ceasiv Iar, şi la Vest de oraşul Avdiivka pe care l-a ocupat în Februarie după lupte sîngeroase, iar de o săptămînă a deschis un nou front în regiunea Nord-estică Harkov.

Premierul israelian neagă existența unei catastrofe umanitare la Rafah

Premierul izraelian, Benjamin Netanyahu, a apreciat, Miercuri, că Israelul a evitat "catastrofa umanitară" de care comunitatea internaţională se teme că s-ar putea produce la Rafah, oraş din extremitatea sudică a Fîşiei Gaza care găzduieşte 1,4 milioane de oameni şi de o săptămînă face obiectul unei operaţiuni militare israeliene, relatează AFP.

"Pentru moment, aproape o jumătate de milion de persoane au evacuat zona de lupte din Rafah. Catastrofa umanitară de care s-a vorbit nu s-a produs şi nu se va produce", a asigurat Netanyahu, într-un comunicat, adăugînd că forţele israeliene "luptă de-a lungul Fîşiei Gaza (...) evacuînd totodată populaţia civilă şi îndeplinindu-şi obligaţiile de a răspunde nevoilor umanitare ale acesteia".

Armata israeliană a intrat în Rafah cu tancuri pe 7 Mai, iar de atunci punctul de trecere a frontierei dintre Fîşia Gaza şi Egipt a rămas închis, deşi este crucial pentru convoaiele care transportă ajutoare pentru o populaţie ameninţată de foamete în Gaza, conform ONU.

Operaţiunea militară israeliană de la Rafah "duce la mai multe strămutări, risc de foamete şi suferinţă umană", a deplîns Uniunea Europeană, într-un mesaj publicat Miercuri, în care a cerut Israelului să "înceteze imediat" această operaţiune, pentru că în caz contrar relaţia sa cu UE ar putea fi pusă la încercare.

Benjamin Netanyahu a subliniat, totodată, Miercuri, după o şedinţă a Cabinetului său, că Guvernul israelian nu va "recompensa îngrozitorul masacru din 7 Octombrie", justificînd astfel respingerea de către Executiv a recomandării adoptate săptămîna trecută de Adunarea generală a ONU, care a cerut aderarea Palestinei ca stat cu drepturi depline în organizaţie.

"Nu le vom permite crearea unui stat terorist din care vor putea să ne atace în forţă", a adăugat Netanyahu, insistînd că nici Adunarea generală a ONU şi nici o altă organizaţie nu pot împiedica Israelul să-şi exercite dreptul la autoapărare, a consemnat dpa. ”Rezoluţia ONU nu va constitui baza unor viitoare negocieri şi nu contribuie la o soluţie paşnică, a mai declarat premierul israelian.

Egalitate, într-un sondaj  Reuters/Ipsos, între Biden şi Trump, cu cîte 40% din intenţiile de vot

Preşedintele american, democratul Joe Biden, şi rivalul său, predecesorul său republican Donald Trump, sunt la egalitate în cursa pentru alegerile prezidenţiale din Noiembrie, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos, difuzat Miercuri.

În sondajul desfăşurat pe parcursul a opt zile şi încheiat Marţi, 40% dintre alegătorii înregistraţi au spus că ar vota pentru Biden, dacă alegerile ar avea loc în ziua sondajului, tot 40% declarînd că l-ar vota pe Trump.

Scorurile celor doi sunt aproape neschimbate faţă de precedentul sondaj Reuters/Ipsos, din 29-30 Aprilie, în care Biden avea un avans de un punct procentual.

Ancheta are o marjă de eroare de circa 2 puncte procentuale, iar mulţi alegători înregistraţi sunt încă indecişi cu şase luni înaintea scrutinului din 5 Noiembrie.

În jur de 20% dintre alegătorii înregistraţi fie nu s-au decis încă asupra candidatului cu care vor vota, fie înclină spre o a treia opţiune, fie ar putea să nu voteze deloc.

Deşi în SUA sondajele la nivel naţional oferă semnale importante în privinţa sprijinului pentru candidaţii politici, în mod obişnuit doar o mînă de state sunt cele care înclină balanţa în colegiul electoral, care decide în cele din urmă cine a cîştigat alegerile prezidenţiale.

Protestele din ultimele săptămîni din universităţile americane au alimentat temerile democraţilor că unii alegători tineri s-ar putea întoarce împotriva lui Biden. Sondajul Reuters/Ipsos, desfăşurat la nivel naţional, a inclus mai multe modalităţi de măsurare a sprijinului pentru Biden şi Trump, şi majoritatea au indicat o cursă strînsă. Atît Biden, cît şi Trump au fost preferaţi de cîte 46% dintre intervievaţi dacă acestora nu li s-a dat opţiunea unui al treilea candidat, restul de 8/% alegînd varianta Nu ştie/Nu răspunde.
În rîndul alegătorilor care s-au declarat complet siguri cu cine vor vota în Noiembrie, Biden are un uşor avans de trei puncte procentuale. Sondajul Reuters/Ipsos a inclus răspunsurile a 3.208 de alegători înregistraţi, intervievaţi online.

Podoliak califică drept ipocrizie disponibilitatea pentru dialog exprimată de Putin pentru a pune capăt războiului

Consilierul Cancelariei prezidenţiale ucrainene, Mihailo Podoliak, care de obicei expune poziţia Kievului în probleme asupra cărora preşedintele Volodimir Zelenski nu se pronunţă, a calificat drept "ipocrită" disponibilitatea pentru dialog exprimată de preşedintele rus, Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei oficiale chineze Xinhua, în ajunul vizitei sale de stat în China, potrivit EFE şi Reuters.

Într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter), Podoliak i-a reproşat liderului rus că vorbeşte de posibile negocieri, în timp ce Rusia continuă să treacă prin foc oraşele din Donbas şi încearcă să pătrundă în regiunea Harkov. Consilierul prezidenţial ucrainean s-a referit la acţiunile ofensive ale Rusiei în regiunile din Estul Ucrainei, cărora li se adaugă acum cele desfăşurate începînd de Vinerea trecută în regiunea de frontieră Harkov (Nord-Est), unde forţele ruse au deschis un nou front care complică şi mai mult situaţia pentru Kiev.

Putin a lăudat propunerea Beijingului pentru o soluţie politică la războiul din Ucraina. Preşedintele rus a declarat că este "deschis la dialogul cu privire la Ucraina" atît timp cît sunt luate în considerare "interesele tuturor ţărilor implicate în conflict" .

Podoliak i-a reproşat lui Putin că "vorbeşte de pace" în timp ce ordonă bombardarea masivă a oraşelor şi satelor ucrainene. Consilierul prezidenţial ucrainean a declarat că pentru Putin, "format de KGB", diplomaţia este o "operaţiune specială, la fel ca războiul". "Orice armistiţiu va fi folosit de Rusia doar pentru a se reface şi desfăşura trupe", a reiterat Podoliak.

Ucraina insistă că orice negociere cu Rusia pentru a se pune capăt războiului fără o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean va fi utilizată de Kremlin pentru a-şi consolida forţele şi a lovi din nou pentru a-şi atinge obiectivele în Ucraina. 

Serviciile ucrainene au arestat şase agenţi ruşi acuzaţi că au ghidat bombardamente ale Rusiei

Ucraina a anunţat, Miercuri, arestarea a şase agenţi ai Serviciului de informaţii al Armatei ruse (GRU) în regiunea Doneţk, toţi aceştia fiind acuzaţi că au facilitat bombardamente ale Moscovei în Donbas, relatează AFP, scrie Agerpres. Operaţiunea, desfăşurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), "a permis arestarea simultană a şase agenţi ruşi" care "corectau" (coordonatele) tirurilor de artilerie în regiune", se afirmă într-un comunicat al serviciului publicat pe contul său de Telegram.

La 7 August 2023, indivizii - potrivit acuzaţiei - au furnizat trupelor ruse coordonatele unui imobil de locuit din Pokrovsk, atac soldat cu nouă morţi şi peste 80 de răniţi. "În plus, acest grup de agenţi pregătea coordonatele pentru atacuri cu rachete asupra unor situri ale forţelor de apărare în sectorul Avdiivka", un oraş din regiunea Doneţk cucerit de către trupele ruse, a indicat SBU.

Potrivit acuzării, agenţii arestaţi au comunicat prin intermediul unui sistem de mesagerie criptată şi "au postat comentarii anti-ucrainene". Arestaţi pentru "trădare", ei riscă închisoarea pe viaţă, potrivit SBU.

De la începutul invaziei ruse în Februarie 2022, Ucraina a afirmat că a arestat mai multe persoane care au fost acuzate că ghidau loviturile ruseşti de-a lungul liniei frontului. Aceste arestări intervin într-un moment în care Rusia avansează spre frontul de Est, în special în direcţia Ceasiv Iar, iar simultan desfăşoară o ofensiva în regiunea Harkov, mai la Nord, unde a cucerit mai multe localităţi în faţa unei armate ucrainene care se confruntă cu o criză de personal şi muniţie.

UE somează Israelul să-şi înceteze imediat operaţiunea militară de la Rafah

Uniunea Europeană a cerut Miercuri Israelului să-şi "înceteze imediat" operaţiunea militară de la Rafah, în Sudul Fîşiei Gaza, pentru că în caz contrar relaţia sa cu UE ar putea fi pusă la încercare, relatează AFP, potrivit Agerpres. "Uniunea Europeană îndeamnă Israelul să-şi înceteze imediat operaţiunea militară de la Rafah, a cărei continuare ar pune în mod inevitabil la încercare relaţia UE cu Israelul", a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat într-un comunicat.

Zeci de mii de civili au continuat să fugă Miercuri din oraşul Rafah din Sudul Fîşiei Gaza, care este atacat de Israel şi ameninţat cu o ofensivă terestră majoră. De asemenea, UE solicită Israelului ”să se abţină de la agravarea în continuare a situaţiei umanitare deja dezastruoase din Gaza şi să redeschidă punctul de trecere de la Rafah”.

Peste un milion de civili care s-au refugiat la Rafah au primit ordin să se evacueze în zone pe care ONU nu le consideră "sigure", denunţă UE, principalul donator de ajutor umanitar pentru palestinieni.

Armata israeliană a intrat în Rafah cu tancuri pe 7 Mai. De atunci, punctul de trecere a frontierei dintre Fîşia Gaza şi Egipt a rămas închis, deşi este crucial pentru convoaiele care transportă ajutoare pentru o populaţie ameninţată de foamete în Gaza, conform ONU. Operaţiunea militară israeliană de la Rafah "duce la mai multe strămutări, risc de foamete şi suferinţă umană", a mai deplîns UE în acest mesaj.

În urma revoltelor soldate cu trei morţi, preşedintele Franței a instituit stare de urgenţă în Noua Caledonie

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a decis, Miercuri, să declare "stare de urgenţă în Noua Caledonie, în urma revoltelor în cursul cărora au fost ucise trei persoane şi un jandarm a fost foarte grav rănit", a anunţat Cancelaria prezidenţială, citată de AFP, potrivit Agerpres.

"Toate violenţele sunt intolerabile şi vor face obiectul unui răspuns implacabil pentru a asigura întoarcerea la ordinea republicană", se adaugă în comunicatul de la Elysee, publicat după o reuniune de criză a Consiliului pentru apărare şi securitate naţională consacrată situaţiei din arhipelagul francez din Pacificul de Sud. "Preşedintele Republicii a amintit necesitatea reluării dialogului politic", menţionează comunicatul Preşedinţiei franceze.

Trei oameni au murit şi mai multe sute au fost răniţi în noaptea de Marţi spre Miercuri, în a doua seară de revolte în Noua Caledonie, în timp ce la Paris deputaţii votau o revizuire constituţională care a declanşat furia mişcării de independenţă. Revoltele au izbucnit Luni, cînd Adunarea Naţională franceză dezbătea un proiect de lege care le acordă miilor de cetăţeni francezi stabiliţi în arhipelag de cel puţin 10 ani dreptul să voteze şi, prin aceasta, mai multă influenţă politică.

Adunarea Naţională a adoptat reforma în cursul nopţii, cu 351 voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor ce se vor reuni în Congres la Versailles 'înainte de sfîrşitul lui iunie', potrivit preşedintelui Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.

Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km Est de Australia şi unde trăiesc în jur de 270.000 de locuitori, a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa. Locuitorii au votat să rămînă parte a Franţei în fiecare din cele trei referendumuri pe tema independenţei, în 2018, 2020 şi 2021. Cu toate acestea, mişcarea pro-independenţă a boicotat ultimul referendum şi a anunţat că nu îi va accepta rezultatul.

Într-o declaraţie comună, principalele partide pro-independenţă, dar şi loialiste din arhipelag au lansat Miercuri un "apel la calm şi raţiune". "În pofida situaţiei insurecţionale pe care o traversăm de 48 de ore şi pentru că suntem chemaţi să continuăm să trăim alături unul de altul, lansăm un apel solemn către întreaga populaţie la calm şi raţiune", se arată în declaraţie.