Zelenski și Europa recunosc rolul lui Trump în procesul de încetarea focului în Ucraina  

Cancelarul german, Olaf Scholz, a salutat disponibilitatea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a negocia o soluţie de pace cu Rusia, într-o convorbire telefonică purtată Miercuri, a anunţat purtătorul de cuvînt al Guvernului german Steffen Hebestreit, citat de dpa, notează Agerpres.

Potrivit lui Hebestreit, cei doi lideri au convenit asupra importanţei rolului conducător al preşedintelui SUA, Donald Trump, în obţinerea unei încetări timpurii a focului şi a unei păci durabile în Ucraina. El a adăugat că un prim pas ar putea fi încetarea atacurilor aeriene şi navale şi a atacurilor asupra infrastructurii energetice civile. Zelensky s-a declarat anterior gata să înceapă negocieri pentru o pace justă cît mai curînd posibil. Trump l-a îndemnat să facă acest lucru în cursul întîlnirii de la Casa Albă de Vinerea trecută.

În timpul întîlnirii, s-a produs o dispută fără precedent între Zelenski, Trump şi vicepreședintele SUA, J. D. Vance, în faţa camerelor, aminteşte dpa. Potrivit lui Hebestreit, în convorbirea sa cu Zelenski, Scholz a reiterat solidaritatea continuă şi neclintită a Germaniei cu Ucraina. El a promis sprijinul Germaniei în strînsă coordonare cu partenerii europeni şi internaţionali ”atît timp cît este nevoie pînă cînd se va realiza o pace justă, cuprinzătoare şi durabilă”. Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei după Statele Unite, mai aminteşte dpa.

Zelenski apreciază evoluția pozitivă în relaţiile cu SUA. Echipele SUA şi Ucrainei s-au pus de acord să se întîlnească în viitorul apropiat

Oficialii ucraineni şi americani au convenit să se întîlnească în viitorul apropiat, a declarat Andrii Iermak, principalul consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică avută cu Mike Waltz, consilierul american pentru securitate naţională, relatează CNN. În discursul său către naţiune de Miercuri seara, preşedintele ucrainean a salutat „mişcarea pozitivă” în relaţiile cu SUA, potrivit News.Ro.

Andrii Iermak, şeful de Cabinet al lui Zelenski, a declarat că, în timpul convorbirii, el şi Waltz au discutat despre noi paşi către o pace justă şi durabilă. ”De asemenea, am făcut schimb de opinii cu privire la problemele de securitate şi coordonarea poziţiilor în cadrul relaţiilor bilaterale dintre Ucraina şi Statele Unite”, a adăugat Iermak, precizînd că echipele din cele două ţări au convenit să se întîlnească „în viitorul apropiat pentru a continua această muncă importantă”.

Ulterior, în discursul său zilnic, Zelenski a confirmat că Kievul şi Washingtonul „lucrează la o întîlnire” care va avea loc în curînd, în urma convorbirii Iermak-Waltz, şi a spus că speră „să vadă primele rezultate săptămîna viitoare”. ”Toată lumea poate vedea cît de repede evoluează evenimentele diplomatice”, a spus el. ”Există progrese pozitive”, a asigurat preşedintele ucrainean. ”Sperăm să avem primele rezultate săptămîna viitoare”, a adăugat preşedintele.

Această evoluţie intervine în condiţiile în care, Miercuri, Administraţia Trump a confirmat o întrerupere cel puţin parţială a informaţiilor cruciale pe care SUA le împărtăşesc cu Ucraina pentru a se apăra împotriva invaziei la scară largă a Rusiei. Întrebat despre schimbul de informaţii cu Kievul, Waltz a declarat, pentru CBS News, că Administraţia ”face o pauză, evaluează, analizează totul în cadrul relaţiei de securitate”.

Guvernatorul Băncii Angliei a cerut SUA să facă un pas înapoi în privința războaielor comerciale

Guvernatorul Băncii Angliei (BoE), Andrew Bailey, a cerut Statelor Unite să-și rezolve temerile privind economia mondială mai degrabă prin dialog și nu prin tipul de taxe vamale impuse săptămîna aceasta de președintele Donald Trump, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Adresîndu-se parlamentarilor britanici, Bailey a afirmat: ”Dacă crezi că economia mondială se confruntă cu dezechilibre, locul unde rezolvi aceste probleme este un forum multilateral, și nu prin acțiuni bilaterale”.

Marți au intrat în vigoare taxe vamale de 25% la importurile SUA din Mexic și Canada, alături de noi tarife vamale la mărfurile din China, sporind temerile că aceste decizii vor afecta negativ creșterea economiei mondiale, și vor duce la majorarea inflației în SUA.

Bailey a atras atenția asupra faptului că China înregistrează un excedent de cont curent extrem de ridicat și a scos în evidență anunțul destul de radical al Germaniei, o altă țară cu excedent ridicat, privind un fond de 500 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și apărare.

Guvernatorul Băncii Angliei susține că o retragere a Statelor Unite de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială ar fi extrem de dăunătoare pentru omenire, și a adăugat că Scott Bessent, secretarul Trezoreriei americane, a spus că el crede într-o abordare multilaterală. 

Cehia își va spori treptat bugetul Apărării la 3% din PIB pînă în anul 2030

Guvernul ceh a decis o creștere eșalonată a cheltuielilor pentru Apărare, astfel încît bugetul alocat Armatei să ajungă la 3% din PIB pînă în anul 2030, față de aproximativ 2% în prezent, a declarat premierul Petr Fiala, potrivit Reuters, scrie Agerpres.
Bugetul ceh al Apărării ar urma astfel să crească cu 0,2% din PIB în fiecare an începînd cu 2026. În orice caz, a indicat premierul Fiala, cheltuielile cu Apărarea trebuie să crească în contextul noilor realități geopolitice. ”Creșterea cheltuielilor pentru Apărare este importantă pentru securitate, este necesară și esențială, fiind o oportunitate pentru economie”, a adăugat șeful Guvernului de la Praga.

Partidele de centru-dreapta care compun acest Guvern vor trece, Toamna aceasta, prin alegeri legislative și în sondaje sunt în urma partidului anti-sistem al fostului premier Andrej Babis, care consideră că Republica Cehă cheltuie deja prea mult pentru Apărare și că obiectivul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO ar trebui să fie suficient.

În Polonia, au demarat expulzările prin returnarea a 17 migranți georgieni acuzați de încălcarea legii

Polonia a anunțat expulzarea a 17 migranți georgieni acuzați de încălcarea legii, în cadrul unui plan de luptă împotriva infracționalității legate de migranți, anunțat în februarie de prim-ministrul Donald Tusk, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Expulzările au început. Dezmembrăm bande georgiene, a scris, Miercuri, Tusk pe platforma X.

Poliția poloneză a afirmat, recent, că bande originare din Georgia sunt responsabile de mai multe infracțiuni amplu mediatizate. Miercuri, purtătorul de cuvînt al Pazei de Frontieră a precizat, pentru presă, că 17 cetățeni georgieni au fost returnați în țara de origine cu un avion militar. ”Este vorba exclusiv despre bărbați între 24 și 58 de ani, care aveau un trecut infracțional sau se aflau în Polonia fără permis legal de ședere”, a indicat Andrzej Jozwiak, menționînd că ”este vorba despre prima operațiune de acest gen”.

Tusk, a cărui tabără centristă se confruntă cu presiunea naționaliștilor înaintea alegerilor prezidențiale din Mai, a anunțat, recent, o serie de măsuri restrictive împotriva migranților, inclusiv expulzări. De asemenea, Parlamentul a votat o lege care permite suspendarea dreptului de azil, iar Guvernul dorește să restrîngă anumite ajutoare acordate refugiaților ucraineni. În plus, Polonia se opune unor dispoziții ale mecanismului european de repartizare a migranților. 

Noul președinte american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele Apărării la 5% din PIB, idee considerată nerealistă și nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepția unor țări precum Polonia și cele trei state baltice foste republici sovietice care se tem în continuare de Rusia.
În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ținta de 2% din PIB pentru bugetele Apărării asumată în cadrul Alianței. O eventuală decizie de creștere a acestei ținte este așteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga, în Iunie 2025. Și alte state membre ale Alianței vorbesc despre creșterea acestui angajament la 3% din PIB, dar se mențin în continuare diviziuni pe acest subiect în rîndul țărilor europene. 

Potrivit Bloomberg, Germania solicită UE relaxarea regulilor fiscale pentru a majora fondurile pentru apărare

Germania a cerut reformarea regulilor fiscale ale UE pentru a permite țărilor să-și majoreze cheltuielile din domeniul apărării fără a intra în conflict cu reglementările bugetare, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Un reprezentant german la UE, a cerut blocului comunitar să permită marjă de manevră suplimentară statelor membre pentru a majora cheltuielile pe termen mai lung, ținînd cont de circumstanțele geopolitice, susțin sursele. Regulile fiscale limitează nivelul datoriei statelor membre UE la 60% din PIB și deficitul bugetar la 3% din PIB. Randamentele obligațiunilor guvernamentale germane au crescut, iar euro a continuat să se aprecieze față de dolar, investitorii estimînd noi emisiuni de bonduri.
În Germania, conservatorii și social-democrații au convenit, Marți, să creeze un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro și să revizuiască reglementările privind împrumuturile, o modificare fără precedent a politicii de cheltuieli a țării. Măsurile sunt menite să sporească activitatea industriei de apărare și să stimuleze revenirea pe creștere a celei mai mari economii europene.

Creșterea cheltuielilor militare pînă la 3% din PIB ar dubla investițiile anuale ale Germaniei, pînă la 25,5 miliarde euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă directe și indirecte și ar declanșa o activitate în producție și servicii de aproape 42 miliarde euro pe an. 

Austria va suspenda reunirea familială a solicitanților de azil

Noul Guvern austriac a informat Bruxelles-ul despre intenția sa de a suspenda programul de reîntregire familială pentru migranți, motivînd că sistemele de găzduire și integrare, în special școlile, sunt saturate, relatează agenția EFE, potrivit ziare.com.
”Reîntregirea familială a persoanelor care au dreptul la protecție este o provocare majoră pentru Austria”, semnalează ministrul austriac de Interne, Gerald Karner, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, potrivit agenției austriece de presă APA. Ministrul menționează că Austria, în calitate de membru al UE, respectă și aplică legile europene ce recunosc dreptul străinilor rezidenți legal într-o țară membră de a se reuni cu rudele lor cele mai apropiate, dar, în același timp, consideră necesară suspendarea temporară a permiselor de intrare și ședere în cazul rudelor migranților.

Din cauza afluxului de solicitanți de azil veniți din Siria și Afganistan, sistemele din Austria sunt la capacitate maximă ori și-au depășit cu mult limitele de capacitate, se arată în scrisoarea transmisă Bruxelles-ului de noul Guvern austriac, format din conservatori, social-democrați și liberali, care au depășit diferențele ce-i separă pentru a izola extrema dreaptă cîștigătoare a alegerilor legislative.

Ministrul de Interne austriac subliniază în aceeași scrisoare că o continuare a sprijinirii reîntregirii familiale ar pune în pericol sistemul de învățămînt al țării și funcționarea instituțiilor statului austriac. La sosirea sa la Bruxelles, Miercuri, pentru participarea la Consiliul Afaceri Interne, ministrul Gerald Karner a confirmat intenția sa de a discuta această chestiune cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Magnus Brunner, de asemenea austriac.

”Vom opri reunirile familiale pentru refugiați”, a spus ministrul austriac în fața presei, subliniind că aproape 18.000 de persoane au venit în Austria în ultimii doi ani pentru a profita de dreptul la reîntregire familială, dintre care peste 2.200 sunt copii de vîrstă școlară, fapt care a supraîncărcat masiv sistemul de învățămînt.

Germania solicită UE o distribuire corectă a refugiaților ucraineni

Ministrul de Interne german a atenționat că, dacă avansurile obținute de Rusia în Ucraina vor declanșa un nou exod de refugiați în Uniunea Europeană, UE trebuie să creeze un mecanism pentru distribuirea echitabilă a poverii între țările membre, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Nancy Faeser a explicat la o reuniune a miniștrilor de Interne din UE de la Bruxelles că escaladarea în continuare a conflictului de către Rusia, combinată cu posibilitatea ca președintele american Donald Trump să retragă în continuare ajutorul pentru Ucraina, ar putea duce la o deteriorare a situației din țara în război.

”În cazul unui nou val de refugiați ucraineni, va fi absolut clar că va fi nevoie de o distribuire obligatorie și constrîngătoare a refugiaților ucraineni, conform unui mecanism echitabil în întreaga UE”, a insistat ministrul de Interne german. În prezent, povara găzduirii refugiaților ucraineni a revenit în mare măsură Poloniei, Republicii Cehe și Germaniei, a remarcat ea. Numai Germania a primit peste 1 milion de cetățeni ucraineni. Conform unei directive speciale, refugiații care fug de războiul din Ucraina nu trebuie să solicite azil, ci sunt acceptați automat.

Premierul Groenlandei îi răspunde lui Trump: ”Nu vrem să fim nici americani, nici danezi, suntem groenlandezi”  

Premierul groenlandez, Mute Egede, i-a răspuns Miercuri lui Donald Trump, după discursul din Congresul american, că ”nu suntem de vînzare şi nu putem să fim luaţi pur şi simplu”, relatează AFP.

Mute Egede reacţionează astfel pe contul său Facebook postînd o fotografie în care apare cu steagul Groenlandei, după ce Donald Trump a făcut declaraţii în acest sens, într-un discurs pe care l-a susţinut în noaptea de Marţi spre Miercuri, în Congresul american.

”Nu vrem să fim nici americani şi nici danezi, noi suntem groenlandezi”, răspunde premierul dorinţei şefului statului american de a anexa acest teritoriu autonom danez. ”Americanii şi şeful lor trebuie să înţeleagă acest lucru”, scrie alesul groenlandez cu şase zile înaintea unor alegeri legislative locale. ”Noi nu suntem de vînzare şi nu putem fi luaţi pur şi simplu”, insistă el, răspunzîndu-i lui Trump, care vrea să ia Groenlanda ”într-un fel sau altul”.