După o convorbire la telefon de o oră şi un sfert cu Putin, Trump spune că nu va exista ”pace imediat” în Ucraina

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, Miercuri, pe reţeaua sa Truth Social, că a avut cu omologul său rus Vladimir Putin, o ”conversaţie bună (la telefon), dar nu o conversaţie care va conduce la o pace imediată” în Ucraina, relatează AFP, potrivit News.Ro.

”Preşedintele Putin mi-a spus, foarte ferm, că va trebui să riposteze la atacurile recente ucrainene vizînd bombardiere ruseşti”, adaugă preşedintele american.

El precizează că această convorbire la telefon a durat ”o oră şi cincisprezece minute”.

Donald Trump i-a spus lui Vladimir Putin că nu a fost informat în prealabil despre acest atac.

”Subiectul atacurilor pe aerodromurile militare a fost evocat. Donald Trump a subliniat că partea americană nu a fost informată în avans”, anunţă consilierul diplomatic al liderului de la Kremlin, Iuri Uşakov.

Kremlinul apreciază, la rîndul său, că această convorbire la telefon de o oră şi un sfert a fost ”pozitivă” şi ”productivă”. Cei doi lideri au convenit ”să rămînă în contact permanent”, anunţă Kremlinul.

La jumătatea acestei luni, UE va prezenta instrumente pentru a pune capăt importurilor de energie din Rusia

Executivul comunitar intenționează să prezinte, la mijlocul acestei luni, un set de reglementări pentru a elimina importurile de energie din Rusia pînă la finele lui 2027, au declarat, pentru Bloomberg, mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Potrivit surselor, în data de 17 Iunie, Comisia Europeană ar urma să dezvăluie măsuri pentru a impune o cotă zero de import pentru gazele rusești. În plus, pachetul va include instrumente pentru eliminarea petrolului rusesc și restricții la noi contracte de aprovizionare cu uraniu și alte materiale nucleare, au adăugat sursele care au dorit să își păstreze anonimatul.

Bruxellesul continuă astfel cu planul său pe termen lung de a renunța la combustibilii fosili din Rusia, după ce luna trecută a publicat o foaie de parcurs pentru ruperea legăturilor energetice cu o țară care odată era cel mai mare furnizor al său. Livrările de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma invadării Ucrainei în 2022, dar Rusia rămîne o sursă importantă de gaze, prin intermediul unei conducte prin Turcia și a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

O cotă zero de import le-ar permite cumpărătorilor europeni să invoce clauza de forța majoră pentru a rezilia acordurile cu furnizorii ruși. Aceasta ar fi aplicabilă în mod direct în toate statele membre, iar oficialii se așteaptă să fie comparabilă, ca eficiență, cu un regim de sancțiuni. De asemenea, măsura ar avea nevoie de sprijinul unei majorități calificate din partea Guvernelor statelor membre și de sprijinul unei majorități în Parlamentul European, pentru a intra în vigoare în tot blocul comunitar.

Conform foii de parcurs în două etape, Comisia vrea ca, inițial, să interzică toate contractele noi și să oprească acordurile existente pe piața spot, echivalentul a o treime din fluxurile de gaze rusești către blocul comunitar, pînă la sfîrșitul anului 2025. Contractele pe termen lung ar urma să fie eliminate treptat pînă la sfîrșitul anului 2027.

UE a evitat să propună sancțiuni cu privire la livrările de gaze rusești, din cauza opoziției Ungariei și a Slovaciei, țări care continuă să importe gaze rusești prin conducte, care ar fi însemnat că măsura nu ar fi beneficiat de sprijinul unanim necesar. În schimb, Comisia intenționează să se bazeze pe diverse dispoziții din legislația UE care permit utilizarea unor instrumente care necesită sprijinul unei majorități calificate. Astfel de instrumente sunt utilizate în mod obișnuit în politica comercială și pot fi utilizate în politica energetică pentru a asigura securitatea aprovizionării. De asemenea, UE s-a folosit de măsuri de sprijin adoptate cu o majoritate calificată pentru a limita o criză care în urmă cu trei ani a împins prețurile la energie la niveluri record în urma reducerii livrărilor de gaze rusești. 

Curtea Constituțională a Ungariei a decis recunoașterea căsătoriilor cuplurilor homosexuale în străinătate

Curtea Constituțională a Ungariei a decis, Miercuri, că trebuie recunoscute ca uniuni de fapt căsătoriile încheiate în țări unde căsătoria între persoanele de același sex este legală și a calificat drept ilegal refuzul Guvernului ultranaționalist de la Budapesta de a face acest lucru, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit Constituției adoptate în 2011 cu majoritatea absolută a partidului Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, căsătoria este uniunea dintre un bărbat și o femeie, motiv pentru care autoritățile au respins solicitările de recunoaștere a căsătoriilor între cupluri de același sex încheiate în străinătate, conform portalului Hvg.hu.
Curtea Constituțională face acum referire la un decret din 2016 în care Guvernul Orban a stabilit că, deși aceste căsătorii nu pot fi recunoscute, pot fi înregistrate ca uniuni de fapt, dar această dispoziție nu a fost inclusă în reglementare.

Potrivit Curții Supreme, recunoașterea și protecția uniunilor între persoane de același sex derivă din dreptul la demnitate umană, în principal din dreptul la autodeterminare, și adaugă că, în acest sens, de peste 15 ani există forma legală a uniunilor de fapt, similară căsătoriei.

Această posibilitate nu a fost aplicată căsătoriilor între cupluri de același sex încheiate în străinătate, ceea ce încalcă Constituția, conform acestei instanțe, care ordonă ca situația să fie remediată pînă la 31 Octombrie de către Parlament.

De cînd a ajuns la putere în 2010, Guvernul premierului Orban a limitat din punct de vedere legal drepturile persoanelor LGTB+. După definirea în Constituție a căsătoriei ca uniunea între un bărbat și o femeie, Guvernele premierului Orban au promovat legi ce interzic recunoașterea legală a schimbării de gen și a adopției pentru cuplurile de același sex. Majoritatea parlamentară a Fidesz a aprobat recent mai multe modificări legale prin care se preconizează interzicerea organizării unui Gay Pride la sfîrșitul lunii Iunie.

Comisia Europeană a anunțat recent că analizează controversata reformă legală și a avertizat că nu va ezita să adopte măsuri împotriva Ungariei dacă va considera necesar.

FBI a arestat doi cercetători chinezi

Doi cercetători chinezi, Yunqing Jian, în vîrstă de 33 de ani, şi Zunyong Liu, în vîrstă de 34 de ani, au fost arestaţi de Poliţia federală americană (FBI) şi acuzaţi de introducerea ilegală în Statele Unite, în vederea unor cercetări la Universitatea din Michigan, a ciupercii toxice ”Fusarium graminearum”, considerată o ”potenţială armă agroteroristă” care poate distruge recolte agricole şi cauza pierderi de miliarde de dolari, anunţă Departamentul american al Justiţiei, relatează AFP, transmite News.Ro.

Potrivit acuzării, Yunqing Jian a primit o finanţare din partea Guvernului chinez în vederea unor cercetări cu privire la această ciupercă în China, la care lucra împreună cu Zunyong Liu.

”Zunyong Liu a minţit mai întîi, după care a mărturisit că a introdus fusarium prin contrabandă în America, prin Aeroportul din Detroit, pentru a-şi continua cercetările cu privire la această ciupercă, în Laboratorul Universităţii Michigan, unde lucra partenera sa, doamna Jiang”, îl acuză Departamentul Justiţiei.

Această ciupercă este foarte nocivă în agricultură. Ea provoacă ”mana spicului” şi mai este denumită ”fusariose spicului” de grîu, orz, porumb sau orez. Potrivit unor estimări, ea provoacă anual pagube unor culturi estimate la miliarde de dolari. În cazul în care este mîncat un aliment atins de ciupercă, poate cauza vomă şi leziuni hepatice la om şi animale.

Secretara Justiţiei, Pam Bondi, se felicită, într-un comunicat, cu privire la faptul că  ”acuzata care a încercat să introducă clandestin în Statele Unite o substanţă distrugătoare riscă ani după gratii”.

În alt caz, o cercetătoare rusă de la Facultatea de Medicină Harvard, Kseniia Petrova, a fost arestată, în Februarie, pe aeroportul din Boston, acuzată că a omis să declare eşantioane biologice pe care le transporta în bagaje.

Viza rusoaicei a fost revocată, iar cercetătoarea a fost transferată la un centru de detenţie în vederea unei expulzări. Ea a fost inculpată în Mai de contrabandă.

Președintele Donald Trump crede că “este extrem de greu” să facă un acord cu Xi Jinping, pe fondul tensiunilor comerciale

Preşedintele american Donald Trump a declarat, Miercuri, că este ”extrem de greu” să ajungă la un acord cu omologul său chinez, Xi Jinping, într-un moment în care Casa Albă sugera că cei doi lideri ar putea avea o convorbire telefonică în această săptămînă, pe fondul escaladării disputelor comerciale, transmite CNBC, potrivit News.Ro.

Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a confirmat, Joia trecută, că discuţiile comerciale sunt ”cam blocate” şi că probabil va fi nevoie de intervenția directă a celor doi lideri. Un oficial al Casei Albe a spus, Luni, că o convorbire Trump-Xi ar putea avea loc curînd, dar nu era clar dacă a fost deja programată.

”Îmi place de preşedintele XI al Chinei, mereu mi-a plăcut şi îmi va plăcea mereu, dar este FOARTE DUR şi EXTREM DE GREU DE ÎNCHEIAT UN ACORD CU EL!!!” a scris Trump pe Truth Social.

Washingtonul şi Beijingul se acuză reciproc că au încălcat acordul semnat pe 12 Mai la Geneva, care prevedea o suspendare de 90 de zile a majorităţii tarifelor şi eliminarea măsurilor de retorsiune comercială ale Chinei impuse din Aprilie. Însă Beijingul nu a relaxat exporturile de pămînturi rare, aşa cum se aşteptau americanii, şi a criticat SUA pentru restricţionarea accesului la tehnologie avansată. În plus, Administraţia Trump a anunţat recent revo­carea vizelor pentru studenţi chinezi.

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a spus Marţi noului ambasador american la Beijing, David Perdue, că măsurile ”negative” recente luate de SUA sunt nefondate şi afectează interesele legitime ale Chinei.

Potrivit Beijingului, Perdue a transmis că Trump are ”un mare respect” pentru Xi şi că SUA ar trebui ”să întîmpine China la jumătate de drum” pentru a readuce relaţiile bilaterale ”pe calea cea bună”.

”Faptul că Beijingul menţionează public o posibilă convorbire indică apropierea apelului telefonic,” a comentat Neo Wang, economist şef pe China la Evercore ISI. El a explicat că discuţia dintre Perdue şi ministrul chinez a avut rolul de a construi încrederea necesară pentru ca Xi să nu fie pus într-o situaţie stînjenitoare de Trump după convorbire.

Trump şi Xi au vorbit ultima oară în Ianuarie, înainte de învestirea oficială a lui Trump pentru al doilea mandat. În pofida dorinţei recente a lui Trump de a discuta cu Xi, analiştii spun că Beijingul va accepta doar dacă va avea garanţia că nu vor exista surprize din partea Washingtonului în timpul convorbirii.

Ambasadorul Perdue a subliniat, Marţi, pe reţeaua X, că a discutat cu Wang despre priorităţile SUA – comerţ, fentanyl şi imigraţia ilegală – şi despre importanţa menţinerii dialogului bilateral.

UE a propus prelungirea protecției acordată refugiaților ucraineni, dar începe un proces de reflecție asupra viitorului lor

Comisia Europeană a propus prelungirea cu un an, pînă în Martie 2027, a protecției acordate refugiaților ucraineni în UE și s-a angajat, pentru prima dată, într-o reflecție asupra viitorului lor, transmite AFP. Ucrainenii care au fugit de conflictul cu Rusia beneficiază din Martie 2022 de un statut unic care le permite să rămînă, să muncească și să aibă acces la ajutoare în Uniunea Europeană. În prezent, 4,3 milioane de ucraineni se află în această situație, fiind distribuiți în principal în Germania, Polonia și Cehia.

Acest statut trebuie reînnoit anual, ceea ce Executivul european își propune să o facă pentru a patra oară, pînă în Martie 2027, avînd în vedere că războiul este încă în desfășurare. Propunerea Comisiei va fi examinată la mijlocul lunii Iunie de miniștrii de Interne ai celor 27 de state membre, care ar trebui să o adopte, în cazul în care nu apare vreo surpriză.

Unele țări din UE încep să dea semne de nerăbdare în fața acestui conflict fără o soluție evidentă, precum Polonia, de mult timp un susținător neclintit al Kievului, dar care are de Duminică un nou președinte ales pe promisiunea de a reduce avantajele acordate refugiaților ucraineni, sau Germania, al cărei Guvern își înăsprește din ce în ce mai mult politica migratorie și ia în considerare reducerea ajutoarelor acordate refugiaților ucraineni.

Conștientă de aceste tensiuni, CE pune pentru prima dată pe masă recomandări cu privire la viitorul ucrainenilor pentru a asigura statutul celor care rămîn în Europa și pentru a pregăti primele întoarceri în Ucraina.

”Din 2022, protejăm persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuăm să o facem”, a subliniat șefa Executivului european, Ursula von der Leyen. ”Și, împreună cu Ucraina, pregătim terenul pentru ca oamenii să poată să se întoarcă acasă și să își reconstruiască locuințele cînd va fi sigur” a afirmat ea.

Concret, CE propune ca statele membre să înceapă să le acorde ucrainenilor vize naționale, de exemplu, vize de muncă sau de student. O altă propunere vizează facilitarea deschiderii de centre de informare în întreaga Europă pentru a permite ucrainenilor să se informeze despre situația din Ucraina și să faciliteze demersuri administrative, precum reînnoirea pașapoartelor. Programe de returnare voluntară pentru ucraineni și vizite organizate pentru a constata starea de distrugere a orașelor lor este o altă propunere prezentată de CE. Se au în vedere, de asemenea, excepții în această politică de returnare pentru persoanele cu probleme de sănătate (de exemplu cele care urmează chimioterapie), persoanele vulnerabile și familiile cu copii.

Bruxellesul dă asigurări că aceste măsuri au fost stabilite în strînsă coordonare cu Ucraina, ”care are nevoie de cetățenii săi pentru reconstrucția țării”.

”Aceste măsuri vor putea fi aplicate cînd situația o va permite”, o formulare destul de vagă, care nu menționează în mod deliberat sfîrșitul războiului.

Dincolo de situația din Ucraina, Executivul european este supus unor presiuni tot mai mari pentru a înăspri politicile sale migratorii din cauza creșterii dreptei și a extremei drepte pe întreg continentul european. CE avansează metodic pe acest dosar, prezentînd în ultimele luni măsuri care să accelereze expulzările străinilor în situație neregulamentară și să limiteze posibilitățile de azil pentru cetățenii din anumite țări, notează AFP.

Țările membre ale UE au accesat pînă acum mai puțin de jumătate din fondurile de redresare după pandemie

Mai mult de 335 miliarde de euro încă nu au fost accesate din resursele Uniunii Europene create pentru a ajuta la redresarea după pandemia de coronavirus, termenul limită pentru plățile finale fiind stabilit pentru sfîrșitul anului 2026, a declarat Comisia Europeană, transmite dpa, potrivit Agerpres. Mai puțin de jumătate din cele 650 miliarde de euro alocate Facilității de Redresare și Reziliență au fost plătite pînă acum, a indicat Comisia de la Bruxelles. Statele membre au termen pînă în August 2026 pentru a îndeplini jaloanele și țintele pentru solicitarea de fonduri.

”Statele membre au fost invitate să își revizuiască planurile și să exploreze măsuri alternative pentru a utiliza alocările financiare rămase”, a declarat Comisia, precizînd că pune la dispoziție îndrumări asupra unui ansamblu de opțiuni în acest scop.
Facilitatea de Redresare și Reziliență a fost creată în 2021 pentru a sprijini statele membre ale UE să se redreseze economic după pandemia de COVID-19. Alocările prin acest program sunt finanțate prin granturi și împrumuturi acordate de Comisia Europeană.
Pentru a accesa fondurile, statele membre trebuie să prezinte un plan de reformă și investiții. Fondurile sunt bazate pe performanță și sunt plătite numai după ce țintele economice și de digitalizare convenite au fost îndeplinite. Unele state membre au încercat să prelungească termenele pentru a facilita plățile din acest instrument, însă solicitările ar fi fost respinse de oficiali UE, adaugă dpa.

ONU acuză alegerea deliberată a Israelului de a-i priva pe locuitorii din Gaza de mijloacele de supraviețuire

Șeful Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare (OCHA), Tom Fletcher, a declarat, Miercuri, că moartea a zeci de persoane, ucise Marți în Fîșia Gaza în timp ce încercau să ajungă la un centru de distribuție a hranei, ”a fost rezultatul unor alegeri deliberate ale Israelului”, relatează AFP, transmite Agerpres. ”Numai ieri (Marți), zeci de decese au fost raportate în spitale după ce forțele israeliene au anunțat că au deschis focul. Acesta este rezultatul unei serii de alegeri deliberate care au privat sistematic două milioane de persoane de bunuri esențiale pentru supraviețuire”, a scris Tom Fletcher într-un comunicat.

Centrele de ajutor administrate de Fundația Umanitară din Gaza (GHF), care este susținută de Statele Unite și Israel, au fost închise Miercuri în teritoriul palestinian, unde drumurile care duc la centrele de distribuție a ajutoarelor sunt ”zone de luptă”, a avertizat Armata israeliană.

Anunțul GHF vine în urma unei serii de incidente mortale în apropierea celor cîtorva centre pe care le gestionează. Marți, 27 de persoane au fost ucise în Sudul Fîșiei Gaza, cînd trupele israeliene au deschis focul în apropierea unui centru GHF. Armata a declarat că incidentul este în curs de investigare.

”Lumea este martoră, zi de zi, la scene oribile în care palestinieni sunt împușcați și uciși în Gaza în timp ce încercau doar să se hrănească”, a declarat Tom Fletcher.

El a reiterat apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru anchete independente asupra acestor incidente sîngeroase, pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili. ”Nimeni nu ar trebui să-și riște viața pentru a-și hrăni copiii”, a insistat Fletcher.

Națiunile Unite au cerut în permanență ca Israelul să deschidă punctele de trecere către teritoriul palestinian pentru a permite intrarea unor cantități suficiente de ajutor pentru a satisface nevoile unei populații înfometate și traumatizate de război.

”Trebuie să ni se permită să ne facem treaba: avem echipele, planul, mijloacele și experiența pentru a distribui ajutoare”, a insistat Tom Fletcher. ”Deschideți toate punctele de trecere. Lăsați să intre ajutoare vitale la scară largă (...). Ridicați restricțiile privind tipul și cantitatea de ajutoare pe care le putem livra”, a cerut el autorităților israeliene. ”Asigurați-vă că nu sunt întîrziate și blocate convoaiele noastre. Eliberați ostaticii. Implementați încetarea focului”, a adăugat el.

Berlinul este în continuare pregătit să sprijine Israelul cu livrări de arme

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a apărat Miercuri în fața deputaților sprijinul țării sale pentru Israel, inclusiv prin livrări de arme din ce în ce mai controversate, în timpul unei ședințe în Bundestag marcate de incidente, relatează AFP, transmite Agerpres.

”Germania va continua să sprijine statul Israel, inclusiv prin livrări de arme”, a declarat ministrul conservator Johann Wadephul în Bundestag, referindu-se, printre altele, la atacurile regulate ale rebelilor houthi din Yemen sau la cele ale Hezbollah din Liban, la care este supus statul evreu, amenințat și de Iran. ”De aceea, ajutorul rămîne necesar”, a insistat ministrul.

Sesiunea de întrebări a fost perturbată de o femeie aflată în tribuna spectatorilor din Bundestag, care a strigat în engleză ”Eliberați Palestina” și ”Nu genocidului”, cu referire la războiul purtat de Israel în Fîșia Gaza. Un agent de securitate a scos-o din sală cu forța. O deputată din partidul de extremă stînga Die Linke, Cansin Koktürk, a fost rugată de președinta Bundestagului, Julia Klöckner, să părăsească sala pentru că purta un tricou gri cu inscripția ”Palestina”.

Sprijinul neclintit pentru Israel este un subiect din ce în ce mai dezbătut în Germania, care, alături de Statele Unite, este unul dintre cei mai fideli aliați ai statului evreu datorită responsabilității sale pentru exterminarea a peste șase milioane de evrei în timpul Holocaustului.

Peste 54.607 palestinieni, majoritatea civili, au fost uciși în atacurile israeliene în războiul din Fîșia Gaza, conform datelor oferite de Ministerul Sănătății din Gaza. Cei aproximativ 2,4 milioane de locuitori ai teritoriului palestinian asediat de Israel sunt amenințați de foamete, potrivit ONU. Germania și-a înăsprit tonul în această chestiune: pentru prima dată, cancelarul Friedrich Merz a amenințat, săptămîna trecută, Guvernul condus de Benjamin Netanyahu că nu îi va mai oferi sprijin, din cauza intensificării ofensivei sale în Fîșia Gaza. ”Sincer, nu înțeleg ce face Armata israeliană în Fîșia Gaza”, a spus el. Wadephul a denunțat situația umanitară ca fiind intolerabilă.
Acuzațiile de genocid la adresa Israelului sunt din ce în ce mai numeroase, venind din partea ONU, a grupurilor pentru drepturile omului, a artiștilor și a unui număr tot mai mare de țări, acuzații respinse însă de Israel.