Kremlinul este potrivnic unui summit între Zelenski, Putin şi Trump

Kremlinul a respins, Miercuri, o propunere a preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a unui summit cu omologii săi rus Vladimir Putin şi american Donald Trump, care să facă să avanseze negocieri de pace după peste trei ani de la invazia rusă, relatează AFP, transmite News.Ro.

”O asemenea întîlnire trebuie să fie rezultatul acordurilor concrete între cele două delegaţii, rusă şi ucraineană”, a declarat într-un briefing cotidian la care participa şi AFP un purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ignorat deja o invitaţie a lui Volodimir Zelenski la o întîlnire în Turcia, la jumătatea lui Mai.

Volodimir Zelenski a evocat de această dată posibilitatea unui ”format Trump-Poutine-eu” într-o conferinţă de presă. ”Dacă Putin nu se simte în largul său într-o reuniune bilaterală sau dacă toată lumea vrea o reuniune trilaterală, asta nu mă deranjează”, a declarat el.

Preşedintele american şi-a exprimat deja, în ultima perioadă, frustrarea atît faţă de Vladmir Putin, cît şi faţă de Volodimir Zelenski, pe care-i acuză că sunt prea înceţi în găsirea unui acord care să pună capăt luptelor.

Președintele Belarusului le cere fermierilor să cultive mai mulți cartofi pentru a putea hrăni Rusia

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a lansat, Miercuri, un apel către fermieri să cultive mai mulți cartofi, în contextul unei grav deficit înregistrat în prezent la acest produs important și a creșterii cererii din partea țării vecine Rusia, transmite DPA, potrivit Agerpres.

”Trebuie să cultivăm o cantitate suficientă pentru nevoile noastre și pentru Rusia”, a spus Lukașenko la o întîlnire cu oficialii regionali la Minsk.

În trecut, cartoful a fost un simbol al regimului Lukașenko în Belarus, o țară puternic dependentă de agricultură. Chiar și Lukașenko a fost la un moment dat șef al unei cooperative agricole de stat, denumite sovkhoz.

Probleme în aprovizionarea cu alimente au apărut recent în Belarus, unde economia este în mare parte sub controlul statului. Lukașenko a dat vina pentru aceste probleme pe agricultura rusească, susținînd că Rusia a cumpărat stocurile Belarusului.
”Trebuie să îi ajutăm pe ruși, frații noștri”, a spus Lukașenko, adăugînd că o modalitate importantă prin care Belarus poate ajuta este cultivarea de cartofi. De asemenea, în opinia liderului din Belarus, aceasta este și o activitate profitabilă.

Prețul alimentelor a crescut dramatic în Rusia, iar prețurile la cartofi au înregistrat unele din cele mai mari creșteri.

În urmă cu cîteva săptămîni, criza a obligat Guvernul de la Minsk să majoreze prețurile la legume, care sunt fixate de stat. Zilele trecute, autoritățile de la Minsk au ridicat o interdicție referitoare la importul de fructe și legume din Uniunea Europeană, interdicție impusă în luna Decembrie 2021, ca răspuns la sancțiunile occidentale. Datele oficiale arată că, în 2024, Belarus a exportat o cantitate record de 170.000 de tone de cartofi în Rusia, o creștere de 60,8% în ritm anual. Aceasta în condițiile în care în Rusia cartofii se vînd la un preț aproape dublu față de cel din Belarus.

Premierul israelian a anunțat eliminarea şefului Hamas din Gaza

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat, Miercuri, că şeful din Gaza la Hamas, Mohammad Sinwar, unul dintre cei mai căutaţi lideri palestinieni şi fratele mai mic al liderului decedat al grupării, Yahya Sinwar, a fost eliminat, relatează Reuters şi AFP, potrivit News.Ro. ”L-am eliminat pe Mohammed Sinwar”, a declarat premierul israelian într-o şedinţă a Parlamentului.

Mohammad Sinwar a fost ridicat la rangul de lider al grupării militante palestiniene anul trecut, după ce Israelul l-a ucis pe fratele său Yahya în luptă, în timpul războiului în curs din Gaza.

Yahya Sinwar a pus la cale atacul din Octombrie 2023 asupra Israelului care a declanșat războiul, iar ulterior a fost numit lider general al grupării după ce Israelul l-a ucis pe predecesorul său, Ismail Haniyeh, în Iran.

În urmp cu două săptămîni, Israelul a atacat un spital din Khan Younis, în Sudul Fîşiei Gaza, vizîndu-l pe Mohammad Sinwar, dar moartea lui nu a fost confirmată imediat.

Oficialii israelieni îl considerau pe Mohammad Sinwar la fel de intransigent ca fratele său, Yahya, dar cu o experienţă militară mult mai mare. Potrivit Armatei israeliene (IDF), el a comandat Brigada Khan Younis pînă în 2016. Ca şi Yahya, este considerat unul dintre principalii organizatori ai atacului terorist din 7 Octombrie 2023 asupra Israelului.

De la începutul războiului, el a rămas ascuns, împreună cu mulţi dintre liderii de rang înalt ai Hamas din Gaza. În Decembrie 2023, IDF a difuzat o înregistrare video în care susţinea că este Mohammad Sinwar conducînd un vehicul printr-un tunel din Gaza. În Februarie 2024, IDF a declarat că a localizat biroul său în Vestul oraşului Khan Younis.

Fostul ambasador al SUA în Israel, Dan Shapiro, a declarat că Sinwar era probabil un obstacol în calea negocierilor. ”Există puţine şanse ca războiul să se încheie înainte ca el să moară”, a declarat, pentru CNN, Shapiro, membru senior al Atlantic Council. ”Înlăturarea sa ar putea deschide uşa pentru eliberarea tuturor ostaticilor şi începerea mişcării către un viitor postbelic pentru Gaza fără Hamas”, a punctat Shapiro.

Înainte de atacul din Octombrie, Yahya Sinwar era în primul rînd cel care se afla în vizorul Armatei israeliene. Închis pentru patru condamnări pe viaţă în 1988, Yahya a devenit fluent în ebraică şi a declarat că şi-a petrecut anii studiindu-şi inamicul. A fost eliberat în 2011, ca parte a acordului de eliberare a soldatului israelian Gilad Shalit, care fusese ţinut ostatic de Hamas în Gaza timp de cinci ani. Eliberarea sa a fost atribuită faptului că fratele său, Mohammad, a fost unul dintre răpitorii lui Shalit şi a insistat pentru includerea lui Yahya în acord.

Întors în Gaza, Yahya a avansat rapid în rîndurile organizaţiei militante, ajungînd în cele din urmă liderul acesteia.

După 7 Octombrie, Yahya a devenit cel mai căutat om de către Israel. Oficialii americani au crezut că Israelul s-a apropiat de Yahya de mai multe ori, scoţîndu-l din ascunzătorile subterane. Însă Yahya se deplasa nedetectat în tunelurile de sub Gaza, ieşind rar la suprafață şi evitînd detectarea de către supravegherea electronică a Israelului. În cele din urmă, corpul lui Yahya a fost descoperit în Rafah, în Sudul Fîşiei, de o patrulă israeliană de rutină care s-a angajat într-un schimb de focuri.

Friedrich Merz a anunțat că va face totul pentru a împiedica repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2

Cancelarul federal german, Friedrich Merz, a promis, Miercuri, că țara sa va face totul pentru a împiedica o repunere în funcțiune a gazoductul Nord Stream 2, ipoteză din nou evocată pentru aprovizionarea Europei cu gaz rusesc, informează AFP, transmite Agerpres.

”Vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a declarat cancelarul federal german, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Berlin. ”Vom face tot ce este în puterea noastră pentru a împiedica repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2”, a adăugat el, răspunzînd promotorilor acestui scenariu.

Căi pentru tranzitarea gazului rus spre Europa, conductele Nord Stream 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică sunt abandonate după explozii încă neexplicate care au avut loc în Septembrie 2022, la numai cîteva luni după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei.

Cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 1, în funcțiune din 2011, au fost, la rîndul lor, distruse, în timp ce o conductă a Nord Stream 2 părea intactă. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat în 2021, nu a obținut niciodată autorizația de exploatare necesară pentru a începe să transporte gaz, date fiind acutizarea tensiunilor cu Rusia, acuzată că se folosește de livrările de gaz pentru a exercita presiuni asupra Europei și Ucrainei. Mai multe media au evocat însă în ultimele luni ipoteza pînă acum de neimaginat privind repunerea lui în funcțiune, în cadrul unei reapropieri între Kremlin și președintele american Donald Trump.

Societatea de exploatare a Nord Stream 2, cu sediul în Suedia, este în prezent proprietatea gigantului energetic rus Gazprom. Insolvabilă, această societate a scăpat recent de lichidare, Justiția aprobînd un acord încheiat cu creditorii săi, printre care mai multe companii energetice europene precum Engie, OMV, Shell, Uniper și Wintershall.
Această decizie a Justiției lasă în teorie societății ce exploatează gazoductul posibilitatea de a căuta un nou investitor. Însă provocările tehnice, financiare și geopolitice pe care le-ar presupune o eventuală repunere în funcțiune a Nord Stream 2 sunt foarte numeroase, pe primul loc plasîndu-se refuzul Germaniei de a acorda o certificare acestui echipament care trece pe teritoriul său.

Israelienii dezmint că au tras în mulțime la distribuirea ajutoarelor în Gaza, unde au fost răniți circa 40 de palestinieni

Un înalt oficial din ONU a afirmat, Miercuri, că aproximativ 40 de palestinieni din miile care s-au năpustit asupra ajutoarelor distribuite Marți în Fîșia Gaza au fost răniți de focuri de armă trase de militari israelieni, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Ajith Sunghay, șeful Biroului Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului în Teritoriile Palestiniene, a declarat presei că ”circa 47 de persoane au fost rănite, (...) majoritatea de gloanțe, iar focurile au fost trase de Armata israeliană”.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului din Geneva a repetat acuzația că militarii israelieni au deschis focul și a comunicat agenției dpa, prin purtătoarea de cuvînt Ravina Shamdasani, că o persoană a fost ucisă.

Marți, mii de palestinieni au luat cu asalt noul centru de distribuire a ajutoarelor alimentare deschis de Fundația Umanitară din Gaza (GHF) la Rafah. Presa israeliană și martorii oculari au relatat scene haotice, obiectivul respectiv fiind în cele din urmă invadat și jefuit. Armata israeliană a raportat că soldații au tras focuri de avertisment, în afara centrului. Colonelul Olivier Rafowicz, purtător de cuvînt, a declarat agenției France Presse că ”verificăm informațiile ONU. La ora la care discutăm, nu avem nici o informație despre acest subiect”. El a insistat însă că ”militarii au tras focuri de somație în aer, în zona din exterior, (...) în nici un caz către oameni”.

ONU încearcă, la rîndul său, să verifice informațiile, dar deocamdată nu există indicii că paznicii americani care lucrează pentru GHF au deschis focul, iar bilanțul victimelor este încă provizoriu, a spus Shamdasani. Presa israeliană transmisese inițial că focurile de avertisment au provenit de la gărzile respective. Echipajele de prim-ajutor palestiniene au afirmat ulterior că trei persoane au fost ucise și alte zeci au suferit răni după ce israelienii au tras în mulțime.

Israelul nu permite accesul presei străine în Gaza, reamintește dpa. Guvernul israelian intenționează să lase distribuirea ajutoarelor în seama GHF, în timp ce organizații din cadrul ONU au respins ideea de a coopera cu fundația respectivă, acuzată de colaborare cu Israelul și de lipsa implicării palestinienilor. Lucrătorii ONU din domeniul umanitar consideră că numărul redus de puncte de distribuție planificat inițial de GHF îi va forța pe civilii din Gaza să se deplaseze riscant pe distanțe mari pentru a ajunge la ajutoare.

Sunghay a subliniat că ”ceea ce am văzut ieri este un exemplu foarte clar de pericole ale distribuției de alimente în condițiile implementate de Fundația Umanitară din Gaza”.
Potrivit AFP, unii palestinieni care au fost nevoiți să ajungă pînă la Rafah, la extremitatea sudică a Fîșiei Gaza, se tem că vor fi reținuți sau împiedicați să revină în Nordul teritoriului. Sunghay a arătat că ”asta s-a mai întîmplat deja, cînd populația s-a mutat din Nord în Sud: la trecerea prin punctele de control, oamenii au fost arestați de forțele de apărare israeliene”. Concluzia lui a fost că ”din multe motive, aceasta nu este soluția viabilă pentru a face față situației cu care ne confruntăm în Gaza”. 

Cancelarul german a declarat că țara sa va ajuta Kievul să producă rachete fără vreo restricționare a razei de acțiune 

Cancelarul Friedrich Merz a anunțat, Miercuri, că Germania urmează să ajute Ucraina să producă pe teritoriul ucrainean rachete fără vreo restricţie a razei de acţiune, relatează AFP, potrivit News.Ro.

”Ministerele noastre ale Apărării vor semna astăzi (Miercuri) un protocol al unui acord privind achiziţia unor sisteme de armament cu rază lungă de acţiune de fabricație ucraineană (...). Ucraina va putea astfel să se apere deplin, inclusiv de ţinte militare din afara teritoriului său național. Aceasta este o veste foarte bună”, a declarat Merz, într-o conferință de presă comună, la Berlin, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut NATO, Miercuri, în această vizită în Germania, să invite Ucraina la următorul summit, prevăzut în Iunie. O neinvitare a Ucrainei ar fi ”o victorie” a liderului rus Vladimir Putin, a apreciat el. ”Dacă Ucraina nu este prezentă, va fi o victorie a lui Putin, dar nu împotriva Ucrainei, ci împotriva NATO. Decizia le aparține, deci, partenerilor noștri”, a declarat el.

Următorul summit NATO este prevăzut la 24-25 Iunie la Haga, în Olanda.

La comentariile lui Trump legate de Ucraina, Putin pune interesele naționale pe primul loc

Kremlinul a declarat, Miercuri, că interesele naționale sunt primordiale pentru președintele Vladimir Putin, după ce omologul său american Donald Trump afirmase că liderul rus ”se joacă cu focul” atunci cînd refuză să se angajeze în discuții cu Kievul pentru încetarea focului în Ucraina, transmit Reuters, AFP și EFE, potrivit Agerpres.
Trump, care în campania electorală a promis să pună capăt rapid conflictului din Ucraina, a dat înapoi în ceea ce privește o reconciliere cu Moscova și l-a atacat verbal pe Putin într-o postare făcută în această săptămînă pe rețeaua sa online, Truth Social.
”Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, în Rusia s-ar fi întîmplat o mulțime de lucruri rele, vreau să spun CU ADEVÃRAT RELE. El se joacă cu focul”, a scris Trump Marți. Liderul american a făcut acest comentariu în contextul unuia din cele mai grave atacuri cu drone și rachete lansate de forțele ruse în ultimii trei ani în Ucraina vecină.

Întrebat Miercuri despre afirmațiile președintelui SUA, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că ”Administrația Trump face eforturi considerabile către o soluționare pașnică și că Rusia este recunoscătoare pentru eforturile de mediere ale președintelui Trump personal”.

Însă Peskov a adăugat că ”există o mulțime de nuanțe care trebuie să fie clarificate înainte de a se ajunge la un acord de pace”. ”Exact ca Statele Unite, Rusia are propriile interesele naționale, care sunt mai presus de orice pentru noi și pentru președintele nostru. De aceea, și noi suntem angajați într-o muncă intensă, ne pregătim pentru următoarea rundă de negocieri cu partea ucraineană și ne vom continua contactele cu americanii”, a afirmat Dmitri Peskov într-o conferință de presă.

NATO va cere Germaniei să furnizeze încă 7 brigăzi în baza noilor ținte

NATO va cere Germaniei să furnizeze încă șapte brigăzi, ceea ce înseamnă în jur de 40.000 de militari, pentru apărarea Alianței, pe baza noilor obiective privind numărul de armamente și de militari asupra cărora miniștrii Apărării din statele membre urmează să se pună de acord săptămîna viitoare, au indicat trei surse citate Miercuri de Reuters, potrivit Agerpres.

NATO își crește dramatic obiectivele de capacitate militară, deoarece consideră Rusia o amenințare mult mai mare de la invazia în Ucraina în 2022.

Cifrele exacte ale acestor ținte, fie totale, fie pe fiecare țară, sunt dificil de verificat, avînd în vedere că informațiile sunt înalt clasificate. Un responsabil militar de rang înalt care, la fel ca și celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului, a afirmat că ținta pentru numărul total de brigăzi pe care aliații din NATO vor trebui să le furnizeze în viitor va crește la 120-130. Aceasta ar însemna o creștere cu circa 50% față de obiectivul actual de aproximativ 80 de brigăzi, potrivit sursei. O sursă guvernamentală a indicat ținta de 130 de brigăzi pentru întreaga Alianță.

Nici Ministerul german al Apărării, nici NATO nu au răspuns pînă acum solicitării de a comenta. În 2021, Germania a fost de acord să furnizeze 10 brigăzi - formațiuni ce cuprind de obicei în jur de 5.000 de militari - pentru NATO pînă în 2030. Ea deține în prezent opt brigăzi și o constituie pe a noua în Lituania pentru a fi gata din 2027.

Furnizarea a încă 40.000 de militari activi va fi însă o mare provocare pentru Berlin. Armata sa (Bundeswehr) nu a atins încă obiectivul de 203.000 de soldați stabilit în 2018 și, în prezent, are un deficit de aproximativ 20.000 de soldați în Armata regulată, conform datelor Ministerului Apărării.

Potrivit unei știri Reuters de anul trecut, NATO ar avea nevoie de 35 pînă la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-și îndeplini total noile planuri de apărare împotriva unui atac al Rusiei, iar Germania singură ar trebui să își mărească de patru ori capabilitățile de apărare aeriană.

În plus, noile obiective stabilite de NATO nu reflectă încă nici o dispoziție de retragere de trupe americane din Europa, au afirmat sursele, a cărei perspectivă i-a zdruncinat pe europeni întrucît planurile de apărare ale NATO depind masiv de capabilitățile americane.

Washingtonul a declarat că va începe discutarea cu aliații a planurilor sale de astfel de reduceri mai tîrziu în acest an. Administrația președintelui Donald Trump le-a spus europenilor că Statele Unite nu se mai pot concentra în primul rînd pe securitatea europeană.

În perioada Războiului Rece, Republica Federală Germania avea 500.000 de militari activi și 800.000 de rezerviști. În prezent, împreună cu Polonia, este însărcinată de NATO cu punerea la dispoziție a grosului forțelor terestre de primă reacție în cazul unui atac al Rusiei pe flancul estic al Alianței.