Populația Europei este îndemnată să aibă provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore în caz de criză

Europa ar trebui să-și crească stocurile de echipamente critice și să încurajeze populația să aibă provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore în caz de criză, a transmis Comisia Europeană, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Comisia a declarat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că UE se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre.

”Familiile care trăiesc în zone inundabile ar trebui să știe ce să facă atunci cînd apele cresc. Sistemele de avertizare timpurie pot preveni ca regiunile afectate de incendii să piardă timp prețios”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

Strategia se concentrează pe îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie, pe asigurarea continuității serviciilor esențiale, precum asistența medicală și apa potabilă, și pe sprijinirea cetățenilor de a se pregăti pentru a răspunde la situații de criză.
Hadja Lahbib, comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, a declarat că îngrijorările diferă în rîndul țărilor din blocul comunitar, dar că toți cetățenii ar trebui să depună eforturi pentru a fi pregătiți pentru situații de urgență. ”Gata pentru orice, acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european”, a scris ea într-o postare pe platforma X.

”Comisia va elabora acum linii directoare pentru a atinge o autosuficiență a populației de minim 72 de ore”, conform planului noii strategii a UE. Într-un video postat pe rețelele sociale, Lahbib a enumerat proviziile esențiale pentru a supraviețui 72 de ore într-o situație de criză - alimente și apă, o lanternă, o baterie externă, un radio, bani în numerar și medicamente.

Potrivit Reuters, o reţea chineză secretă încearcă să recruteze angajaţii federali concediaţi de Elon Musk

O reţea de companii operate de o enigmatică firmă chineză de tehnologie a încercat să recruteze angajaţi guvernamentali americani concediaţi recent, potrivit anunţurilor de angajare şi unui expert care a descoperit această campanie, transmite News.Ro. Max Lesser, analist principal pentru ameninţări emergente în cadrul think tank-ului Foundation for Defense of Democracies (FDD, Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor), cu sediul la Washington, a declarat că unele companii care au publicat anunţuri de recrutare „fac parte dintr-o reţea mai amplă de false firme de consultanţă şi headhunting care vizează foşti angajaţi guvernamentali şi cercetători din domeniul inteligenţei artificiale”.

Puţine informaţii publice sunt disponibile cu privire la cele patru companii de consultanţă şi recrutare care ar fi implicate în reţea, dar, în unele cazuri, au site-uri web care se suprapun, au fost găzduite de acelaşi server sau au avut alte legături digitale, potrivit Reuters şi cercetărilor lui Lesser.

Site-urile web ale celor patru companii sunt găzduite de aceeaşi adresă IP alături de Smiao Intelligence, o companie de servicii de internet al cărei site web a devenit indisponibil în momentul în care Reuters scria despre asta, aşa că Reuters nu a putut determina natura relaţiei dintre Smiao Intelligence şi cele patru companii. Încercările agenţiei de ştiri de a depista cele patru companii şi Smiao Intelligence s-au lovit de numeroase impasuri, inclusiv apeluri telefonice fără răspuns, numere de telefon care nu mai funcţionează, adrese false, adrese care duc la cîmpuri goale, e-mailuri fără răspuns şi liste de locuri de muncă şterse de pe LinkedIn, precizează Reuters.

Lesser, care a descoperit reţeaua şi a împărtăşit cercetările sale cu Reuters înainte de publicarea articolului, a declarat că această campanie urmează tehnici „bine stabilite”, utilizate de operaţiuni anterioare ale serviciilor de informaţii chineze. „Ceea ce face această activitate semnificativă”, a spus el, ”este faptul că reţeaua încearcă să exploateze vulnerabilităţile financiare ale foştilor lucrători federali afectaţi de recentele concedieri în masă”.

În premieră europeană, Austria suspendă reunificările familiale pentru refugiați

Noul Guvern austriac și-a anunțat intenția de a pune capăt reunificărilor familiale în cazul refugiaților, pentru a proteja țara alpină de afluxul de refugiați din ultimii ani, o premieră în Uniunea Europeană, relatează AFP. În acest sens, va fi publicat un decret, iar ”pînă în luna Mai, în doar cîteva săptămîni, această hotărîre va deveni realitate”, a declarat ministrul Integrării, Claudia Plakolm, cu ocazia Consiliului de Miniștri de la Viena. ”Am atins limitele capacității noastre de primire”, a spus ea, subliniind că ”Guvernul vrea să protejeze sistemele de sănătate, angajare și educație”.
Potrivit ministrului conservator, ”probabilitatea unei integrări de succes scade cu fiecare nouă sosire”. ”Sarcina este titanică, deoarece mulți refugiați se confruntă cu dificultăți în a învăța limba germană, în a-și găsi de lucru și un loc în școli”. Aceasta măsură, care va fi inițial în vigoare timp de șase luni, poate fi prelungită pînă în Mai 2027. Ea are loc într-un moment în care mai multe state UE își înăspresc politicile privind migrația, pe fundalul ascensiunii extremei drepte.

În Austria, partidul naționalist FPO a obținut o victorie istorică la alegerile parlamentare de la sfîrșitul lunii Septembrie și, deși nu a reușit să formeze o coaliție, rămîne de departe principalul partid în sondajele din țară. Cancelarul conservator Christian Stocker, aflat la putere de la începutul lunii Martie alături de social-democrați și liberali, se află sub presiune pentru a menține o linie dură.

Austria, care a înregistrat un aflux de refugiați în timpul crizei migrației din 2015, afirmă că a înregistrat o creștere semnificativă a numărului sosirilor membrilor de familie ai celor cărora li s-a acordat azil sau au dreptul la protecție subsidiară, deoarece țara lor de origine este considerată nesigură. În 2023, numărul acestora era de aproape 9.300, iar anul trecut, de 7.800, într-o țară cu 9,2 milioane de locuitori.

Administrația Trump intenționează să sisteze fondurile pentru vaccinuri destinate copiilor din țările sărace

Administrația președintelui Donald Trump intenționează să pună capăt finanțării americane pentru Gavi, o organizație care face achiziții de vaccinuri destinate copiilor din țările sărace, și să reducă eforturile de combatere a malariei, alături de alte tăieri de fonduri menționate într-un document pregătit de către Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID), informează Reuters, potrivit Hotnews.ro. Administrația va continua să finanțeze unele granturi destinate medicamentelor împotriva HIV și a tuberculozei și să furnizeze ajutor alimentar acolo unde există războaie civile sau unde apar dezastre naturale, se arată în documentul invocat anterior de către New York Times. Documentul prezintă o listă cu programele umanitare care vor fi desființate, precum și pe cele care vor continua să existe.

Washingtonul a redus drastic ajutorul pentru străinătate de la începutul celui de-al doilea mandat, cu 80% dintre contracte întrerupte brusc ca o măsură de aliniere a politicii „America First” a noii Administrații, ceea ce a generat haos, confuzie și suferință în multe țări. Documentul de 281 de pagini enumeră 898 de programe care vor rămîne active, ce totalizează cheltuieli de 78 de miliarde de dolari, dintre care majoritatea au fost deja alocate. Programele care vor fi suspendate totalizează 76 de miliarde de dolari.

Gavi a precizat că sprijinul SUA pentru operațiunile sale este „vital”. „Cu sprijinul Statelor Unite, putem salva peste 8.000.000 de vieți în următorii cinci ani și să dăm la milioane de copii o șansă mai bună pentru un viitor sănătos și prosper”, a transmis Gavi, pe X.

Kosovo a obținut recunoașterea ca stat independent din partea Kenyei

Kenya a recunoscut Kosovo ca stat independent, prima țară care a făcut acest lucru după aproape cinci ani de stagnare a eforturilor autorităților de la Priștina de a obține o recunoaștere internațională suplimentară, informează Reuters, scrie Agerpres. Provincia Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, dar nu este membră a ONU ca urmare a opoziției Serbiei și a aliaților săi, printre care se numără Rusia și China. Peste 110 țări, inclusiv SUA și majoritatea statelor europene, au recunoscut independența Kosovo.

Anunțul a fost făcut de fostul președinte kosovar Behgjet Pacolli, care a distribuit fotografii pe pagina sa de Facebook cu președintele kenyan William Ruto, în timp ce semna scrisoarea de recunoaștere. ”Am mers din ușă în ușă, din birou în birou, cu un singur scop, să fac auzite vocea și dreptul poporului kosovar pentru libertate, independență și suveranitate”, a spus Pacolli, adăugînd că desfășoară activități de lobby pentru recunoașterea independenței Kosovo din 2009. Ultima țară care a recunoscut Kosovo ca stat independent a fost Israelul, în Septembrie 2020. 

Bulgaria va cumpăra rachete americane în valoare de zeci de milioane de dolari

Parlamentul Bulgariei a aprobat achiziționarea de rachete ghidate antitanc Javelin din SUA, în valoare de 82,7 milioane de dolari, pentru modernizarea Armatei și protejarea integrității teritoriale a țării, a informat agenția de presă BTA, citată de Reuters, potrivit Mediafax. În luna Septembrie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vînzarea potențială către Bulgaria a rachetelor Javelin FGM-148F și a echipamentelor aferente, în valoare de 114 milioane de dolari. Achiziția va furniza rachetele necesare pentru vehiculele de luptă Stryker, pe care Bulgaria a convenit să le cumpere din SUA în 2023, pentru suma de 1,5 miliarde de dolari, au precizat parlamentarii.

Bulgaria, membră a NATO și a Uniunii Europene, și-a intensificat eforturile de a înlocui sistemele de armament învechite din era sovietică cu unele moderne, în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în Februarie 2022. De asemenea, țara intenționează să crească producția de armament, în contextul în care UE urmărește să majoreze finanțarea în domeniul apărării pentru statele membre.

Netanyahu amenință că Israelul va captura părți de teritoriu din Fîșia Gaza dacă ostaticii nu vor fi eliberați

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a amenințat că Israelul va captura părți din Fîșia Gaza dacă Hamas refuză să elibereze ostaticii aflați încă în teritoriul palestinian, transmite AFP, scrie Agerpres. Netanyahu a avertizat Hamas că ar putea intensifica și mai mult presiunea asupra Fîșiei Gaza, unde Armata israeliană a reluat operațiunile începînd din 18 Martie, după un armistițiu în vigoare de două luni.

”Cu cît Hamas va persista mai mult în refuzul de a elibera ostaticii, cu atît presiunea pe care o vom exercita va fi mai mare”, a declarat Netanyahu, într-o ședință a Parlamentului, la Ierusalim. ”Îi spun (...) Hamas: aceasta include preluarea de teritorii, precum și alte măsuri pe care nu le voi detalia aici”, a adăugat el.

În aceeași ședință furtunoasă, Netanyahu a acuzat opoziția că alimentează anarhia prin susținerea protestelor antiguvernamentale față de demiterea șefului Shin Bet și față de reluarea ostilităților în Gaza. ”Ați putea încerca de data aceasta să respectați voința poporului? Poate veți înceta să alimentați nesupunerea, ura și anarhia pe străzi?”, li s-a adresat el colegilor din opoziție.

Potrivit AFP, amenințarea adresată de Netanyahu mișcării palestiniene survine la cîteva zile după ce ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat că a ordonat Armatei să captureze mai mult teritoriu în Gaza, în timp ce evacuează populația. ”Cu cît Hamas va refuza să elibereze ostaticii, cu atît va pierde din teritoriu, care va fi anexat la Israel”, a adăugat el într-un comunicat.

Hamas a afirmat că ostaticii ar putea fi uciși dacă Israelul ar încerca să-i elibereze prin forță și dacă loviturile asupra teritoriului palestinian vor continua. Într-un comunicat, Hamas a afirmat că ”va face tot posibilul pentru a menține ostaticii în viață, însă bombardamentul sionist orb le pune viața în pericol”. ”De fiecare dată cînd ocupația israeliană încearcă să-și recupereze captivii prin forță, sfîrșește prin a-i aduce în sicrie”, a adăugat Hamas.

Pe parcursul primei faze a încetării focului intrate în vigoare pe 19 Ianuarie, Hamas a eliberat 33 de ostatici - israelieni sau cu dublă cetățenie -, dintre care opt nu mai erau în viață. Israelul a eliberat la schimb în jur de 1.800 de deținuți palestinieni din închisorile sale. Din cei 251 de ostatici răpiți în atacul din 7 Octombrie 2023, în Gaza se mai află 58, dintre care 34 sunt morți, potrivit Armatei israeliene.

Generalul american Ben Hodges: ”Dacă securitatea şi suveranitatea nu le vor fi garantate, ucrainenii de ce ar încheia un acord de pace?”

Generalul american în rezervă Ben Hodges afirmă, în legătură cu discuţiile privind încheierea unei înţelegeri între Rusia şi Ucraina pentru încetarea războiului, că Putin dă impresia că este interesat de aşa ceva, dar în realitate vrea doar să cîştige timp. ”Dacă securitatea şi suveranitatea nu le vor fi garantate, ucrainenii de ce ar încheia un acord de pace?”, se întreabă retoric fostul comandant al forţelor militare americane din Europa, transmite News.Ro.

”Ruşii nu au nici un interes să accepte o înţelegere rezonabilă şi paşnică, unde garanţiile de securitate şi suveranitate ale Ucrainei să fie protejate. Putin dă impresia că este interesat de aşa ceva, dar în realitate vrea doar să cîştige timp (...). Doar forţaţi ruşii ar putea respecta o înţelegere”, a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges.
Întrebîndu-se retoric dacă există vreo speranţă să se încheie un real acord de pace, generalul american a afirmat că Ucraina, o ţară suverană care ţine piept Rusiei, şi-ar putea pune problema să nu accepte un acord dezavantajos, fără garanţii sigure de securitate şi ţinînd cont şi de faptul că la acest moment cîştigă teren.

„Dacă nu sunt implicaţi direct în negocieri şi dacă securitatea lor pe viitor nu va fi garantată, dacă nu se pot baza pe SUA şi îşi dau seama că Rusia nu va respecta partea ei de înţelegere şi dacă nu există o garanţie că altcineva va fi acolo să îi ajute şi să îi forţeze pe ruşi să respecte ceea ce s-a stabilit, atunci de ce ar mai încheia un acord de pace?”, consideră generalul Hodges.

Acesta mai spune că, la acest moment, Ucraina „cîştigă teren pe cîmpul de luptă”. „Ruşii nu au fost în stare să îi înfrîngă pe ucraineni în 11 ani, deşi au avut toate avantajele. De aceea, cred că în aceste momente ucrainenii se întreabă de ce să accepte un acord dezavantajos cînd, de fapt, Rusia este cea aflată în încurcătură? Cei care spun că Ucraina nu are nici o carte avantajoasă, nu înţeleg natura războiului şi nici de ce luptă poporul ucrainean”, a mai declarat generalul american în rezervă Ben Hodges.

Potrivit unei relatări POLITICO, preşedintele american Donald Trump a admis că Vladimir Putin ar putea să încerce să întîrzie un armistiţiu complet cu Ucraina, adăugînd că el crede în continuare că Moscova doreşte în cele din urmă să pună capăt războiului.

Inginer ucrainean de la centrala nucleară Zaporojie condamnat în Rusia la 18 ani de închisoare pentru o tentativă de atentat

Un Tribunal militar rus din regiunea Rostov a condamnat, Miercuri, un angajat ucrainean al centralei nucleare Zaporojie la 18 ani de închisoare pentru o tentativă de atentat asupra inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), ce se aflau în această centrală ucraineană preluată sub control de Rusia odată cu invazia în Ucraina, relatează agenția EFE, transmite Agerpres. Este vorba despre un inginer din departamentul de automatizare și metrologie al centralei nucleare, prezentat sub numele de Serghei Potînga, acuzat că a pus la cale un atac împotriva inspectorilor AIEA la ordinul serviciului militar de informații al Ucrainei.

Potrivit autorităților ruse, el s-a alăturat unui grup terorist creat de serviciile secrete ucrainene în Martie 2023, pentru a studia toate vehiculele care au acces în centrala nucleară, în vederea detonării ulterioare a unui dispozitiv exploziv care să fie amplasat sub vehiculul inspectorilor AIEA, scopul urmărit fiind acela de a discredita Rusia în fața comunității internaționale și de a provoca daune centralei.

Conform Parchetului Militar rus, acuzatul a primit prin sistemul de mesagerie elvețian Trheema indicații despre o ascunzătoare unde se afla dispozitivul exploziv, care cîntărea un kilogram și pe care l-a preluat de acolo și l-a dus la domiciliul său din orașul Energodar, în apropierea centralei nucleare. În Mai 2023, Serghei Potînga a amplasat bomba sub un autoturism Hyundai IX35, dar nu a reușit să o detoneze întrucît a fost detectată de agenții de securitate ai centralei.

Negociatorii americani și ruși discută despre repunerea în funcțiune a gazoductelor Nord Stream

Rusia și SUA poartă discuții asupra gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, dar au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj în anul 2022 după începerea războiului din Ucraina, a declarat, Miercuri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres. Vorbind la televiziunea publică rusă, Lavrov a spus că va fi interesant de văzut dacă americanii își vor folosi influența asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzarea gazului rusesc. El nu a dezvoltat subiectul, dar declarația sa confirmă relatări anterioare despre posibilitatea ca gazoductul Nord Stream 2, din care un tronson este în continuare utilizabil, să fie inclus într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean, înțelegere ce ar putea cuprinde și implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.

Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, situație care a forțat industria Germaniei să plătească prețuri mai mari pentru energie, efectele fiind scăderea competitivității acestei industrii și intrarea Germaniei în recesiune. Cu toate acestea, politicieni germani și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au spus că nu vor repune în funcțiune Nord Stream pentru nimic în lume, a mai comentat ministrul rus. ”Acești oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigași”, a adăugat Lavrov.

În Septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit și care pînă atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în același timp și în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.

Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitînd reparații complexe - și Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocînd invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decît gazele naturale transportate prin conductele existente.