Netanyahu a anunțat că Israelul îşi extinde zona-tampon în Sudul Libanului

Israelul lărgeşte o zonă-tampon în Sudul Libanului, la frontiera cu Israelul, pentru a îndepărta ameninţarea rachetelor mişcării Hezbollah, a anunţat Miercuri, într-o înregistrare video difuzată de către biroul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Am creat o adevărată zonă de securitate care împiedică orice infiltrare către Galileea şi frontiera de Nord a Israelului”, a declarat Netanyahu. ”Lărgim această zonă pentru a îndepărta ameninţarea rachetelor antitanc şi a crea o zonă-tampon mai extinsă”, a anunţat el. Armata israeliană continuă să înainteze în mai multe sate în zonă, relatează The Associated Press. Netanyahu a făcut aceste declaraţii într-o întîlnire cu lideri locali, în Nordul Israelului, o zonă vizată aproape zilnic de obuze trase din Liban, anunţă biroul său. Israelul a ocupat Sudul Libanului din 1982 şi pînă în 2000. Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah a fost înfiinţată în anii '80 ca o forţă de gherilă pentru a lupta împotriva ocupaţiei israeliene la acea vreme. Israelul a desfăşurat cîteva mii de militari în Sudul Libanului, în ultimele săptămîni, în cadrul a ceea ce prezintă drept o operaţiune ”defensivă” vizînd apărarea populaţiei din Nordul Israelului.

Aceşti mii de militari înaintează pe teritoriul Libanului către Nord, în cadrul unei operaţiuni prin care Israelul susţine că vrea să scoată Hezbollahul din Sudul Libanului.

Într-o operaţiune comună cu Spania, la Tanger şi Mallorca, 3 presupuşi membri ai Statului Islamic au fost arestaţi

Trei presupuşi membri ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI) au fost arestaţi Miercuri între Maroc şi Spania, într-o operaţiune comună în domeniul securităţii, a anunţat Poliţia antiteroristă marocană, relatează AFP, potrivit News.ro. Forţa Specială a Direcţiei Generale a Supravegherii Teritoriului (DGST) a arestat două persoane la Tanger (Nord), iar Comisariatul General spaniol al Informațiilor l-a arestat pe şeful acestei celule teroriste la Mallorca, a anunţat, într-un comunicat, Biroul Central de Investigaţii Judiciare (BCIJ), citat de agenţia oficială marocană MAP. Potrivit primelor elemente ale anchetei marocane, cei doi suspecţi, plasaţi în arest preventiv, sunt implicaţi în finanțarea şi susţinerea logistică a unor combatanţi SI în Sahel şi în Somalia, potrivit aceleiaşi surse. ”Şeful acestei celule este suspectat de faptul că a planificat executarea unui atentat terorist în Spania, prin modul de operare al terorismului individual”, se arată în comunicat. Cooperarea marocano-spaniolă în domeniul securităţii a permis destructurarea a peste 30 de celule teroriste, începînd din 2014, în ambele ţări, contribuind la înfruntarea unor ameninţări majore şi la dejucarea unor comploturi periculoase care aduceau atingere securităţii lor, potrivit BCIJ.

Iranul a emis bancnote de 10 mil. riali, valorînd 6,56 €, în plin război cu SUA şi Israelul

Iranul a pus în circulaţie, în plin război cu Israelul şi Statele Unite, o nouă bancnotă cu cea mai mare valoare din istoria sa, cu şapte zerouri, de zece milioane de riali, care valorează aproape mai nimic - 6,56 euro, după ce valoarea rialului a scăzut cu 97% atît faţă de dolar, cît şi faţă de euro. Această nouă bancnotă a început să fie pusă în circulaţie de către bănci la mijlocul lui Martie, scrie cotidianul Financial Times (FT). Ea reprezintă un răspuns la o cerere tot mai mare de lichidităţi a populaţiei, afectată de o inflaţie exponenţială, de 47,5% în decurs de un an, în Februarie, pe măsură ce Iranul se cufundă în război.

Un studiu realizat de re-asigurătorul Munich Re demonstrează că dacă criminalitatea cibernetică ar fi o ţară, ea ar fi a treia economie mondială

Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate şi automatizate, din cauza revoluţiei inteligenţei artificiale (AI), cauzînd pagube majore întreprinderilor, alertează re-asigurătorul Munich Re într-un studiu publicat Miercuri, relatează AFP, transmite News.ro. ”Dacă criminalitatea cibernetică ar fi o ţară, ea ar fi a treia economie mondială, după Statele Unite şi China, provocînd pierderi globale estimate la 14.000 de miliarde de dolari în 2026, potrivit unor date ale Cabinetului de analiză de piaţă Statista, preluate către re-asigurător. În contextul unei ameninţări tot mai sistematice, ”automatizarea joacă de-acum un rol central”, declară AFP un însărcinat cu riscurile cibernetice la Munich Re, Martin Kreuzer. ”Atacatorii folosesc inteligenţa artificială pentru a-şi face atacurile mai eficiente şi mai bine ţintite, cu ajutorul unor sisteme capabile să acţioneze în mod autonom, să ia decizii şi să ocolească mecanisme de apărare”, precizează el. Acest lucru include e-mailuri de phishing extrem de personalizate, software-uri generate automat, deepfake-uri, clone vocale şi identităţi sintetice care par întru totul credibile. Cele mai răspîndire atacuri cibernetice rămîn ransomware-urile, cu care hackeri blochează sisteme şi cer bani pentru a le debloca. Numărul ransomware-urilor a crescut cu 50% în 2025, iar această tendinţă continuă în 2026, în pofida arestării unor actori majori, se arată în studiu. Atacurile coordonate prin reţele de maşini piratate, cu scopul de a satura reţelele, s-au dublat în 2025 şi se ”democratizează” cu ajutorul propunerii unor servicii de închiriere. La un nivel avansat, infractorii colaborează cu state, mascînd originea atacurilor şi accelerînd operaţiunile mondiale. Atenţia publicului se concentrează în continuare asupra întreprinderilor mari, însă majoritatea incidentelor şi sinistrelor cibernetice atinge microîntreprinderi şi IMM-uri, arată autorii studiului.

Statul Minnesota a depus plîngere împotriva Administrației Trump

Statul Minnesota a depus o plîngere, la Washington, împotriva Departamentelor Justiţiei şi Securităţii Interne, în cadrul unei anchete cu privire la uciderea a doi cetăţeni americani la începutul anului de către agenţi ai Poliţiei Imigraţiei (ICE), relatează AFP, transmite News.ro. În plîngere, pe care AFP scrie că a văzut-o, Guvernul federal este acuzat de faptul că nu şi-a respectat angajamentele iniţiale de a coopera în ancheta cu privire la uciderea americanilor Renee Good şi Alex Pretti şi rănirea unui cetăţean venezuelean, Julio Cesar Sosa-Celis, în marja unor manifestaţii împotriva politicii migraţiei, la Minneapolis. ”Statul Minnesota are autoritatea şi responsabilitatea să-şi protejeze populaţia de violenţă şi să lupte împotriva ei pe teritoriul său prin urmărirea autorilor omuciderilor, tentativelor de omucidere şi agresiunilor”, se arată în plîngere. ”Această responsabilitate le revine în principal forţelor de ordine şi autorităţilor judiciare ale Minnesotei, care trebuie să culeagă probe, să evalueze faptele şi să stabilească dacă a fost încălcat dreptul penal al Minnesotei”, se subliniază în document. Potrivit acestei plîngeri, Guvernul federal a împiedicat accesul autorităţilor din Minnesota la elemente ale anchetei de care are nevoie pentru a ancheta cele trei atacuri armate. În Ianuarie, agenţi federali i-au ucis pe Renée Good şi Alex Pretti, doi americani rezidenţi la Minneapolis, care manifestau împotriva metodelor Poliţiei Imigraţiei (ICE). Tot agenţi federali l-au rănit prin împuşcare pe Julio Cesar Sosa-Celis, un imigrant venezuelean fără acte, împuşcat într-un picior în timpul unei urmăriri în apropierea locuinţei acestuia.

Țările arabe din Golf acuză că atacurile iraniene reprezintă o ameninţare existenţială la adresa lor

Statele arabe din Golf au declarat, Miercuri, în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, că se confruntă cu o ameninţare existenţială odată cu atacurile iraniene asupra infrastructurii lor, care, potrivit şefului ONU pentru Drepturile Omului, ar putea constitui crime de război, relatează Reuters. Războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, care durează de aproape o lună, a declanșat represalii iraniene la scară largă sub forma unor atacuri cu drone şi rachete asupra infrastructurii energetice şi civile din ţările din Golf, ucigînd civili şi determinînd creşterea preţurilor petrolului. ”Asistăm la o ameninţare existenţială la adresa securităţii internaţionale şi regionale. Această abordare agresivă subminează dreptul internaţional şi suveranitatea”, a declarat ambasadorul Kuweitului, Naser Abdullah H. M. Alhayen, în faţa Consiliului ONU, care are sediul la Geneva. Alte state din Golf au afirmat că acţiunile Iranului sunt menite să răspîndească teroarea, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite, Jamal Jama al Musharakh, denunţînd „încercarea Iranului de a destabiliza ordinea internaţională prin aventuri nesăbuite de expansionism”. Ţările membre ale Consiliului, format din 47 de state, au adoptat prin consens o moţiune prin care condamnă atacurile „neprovocate şi deliberate” ale Iranului, solicitînd despăgubiri din partea Iranului şi cerînd şefului ONU pentru Drepturile Omului să monitorizeze situaţia, se arată în document. Iranul şi-a apărat acţiunile, afirmînd că peste 1.500 de civili au fost ucişi pînă acum în atacurile americane şi israeliene. Iranul, susţinut de China, va ţine propria sesiune de urgenţă, Vineri, cu privire la un atac mortal asupra unei şcoli primare. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a condamnat atacurile Iranului împotriva vecinilor săi din Golf şi a cerut „compensaţii” complete şi rapide pentru toate victimele acestor atacuri. În unanimitate, Consiliul a aprobat rezoluţia prezentată de cele şase ţări ale Consiliului de Cooperare al Golfului şi de Iordania, condamnînd acţiunile Teheranului menite să închidă Strîmtoarea Ormuz şi cerînd Iranului să înceteze imediat toate atacurile neprovocate.

Iranul nu va accepta un armistiţiu

Iranul nu va accepta un armistiţiu şi consideră că nu ar fi logic să iniţieze negocieri cu Statele Unite, a relatat Miercuri agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Fars, citînd o sursă la curent cu activitatea diplomatică, relatează CNN. ”O sursă bine informată, care a vorbit cu Fars News, a subliniat eşecul părţii adverse de a-şi atinge obiectivele, şi a declarat: «Iranul nu acceptă un armistiţiu. În esenţă, iniţierea unui astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică»”, a relatat agenţia de stat iraniană. Fars News a citat, de asemenea, această sursă care a afirmat că Iranul intenţionează să-şi atingă obiectivele strategice înainte de a pune capăt războiului. Pe de altă parte, potrivit Axios, canalul iranian de limbă engleză Press TV susţine că Iranul a informat Statele Unite, prin intermediari, că respinge propunerea în 15 puncte a Administraţiei Trump pentru negocieri. Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Press TV că termenii SUA sunt „excesivi” şi că războiul se va termina doar „în condiţiile şi conform calendarului stabilite de Teheran”. Oficialul iranian a declarat pentru Press TV că Teheranul consideră că ultima propunere a Administraţiei Trump de a purta negocieri este „o manevră tactică”. Oferta SUA includea numeroase elemente la care Teheranul s-a opus în repetate rînduri, însă respingerea ei categorică ar putea spori riscul unei escaladări majore, inclusiv posibilitatea ca Trump să reia ameninţarea de a distruge centralele electrice iraniene, scrie Axios.

Un oficial militar al NATO consideră că țările membre trebuie să găsească rapid noi arme pentru a se proteja

Țările NATO trebuie să găsească de urgenţă noi mijloace pentru a-şi asigura apărarea în faţa rivalilor lor şi nu au conştientizat încă gravitatea situaţiei, în special în ceea ce priveşte volumul producţiei lor de arme, a avertizat Miercuri un oficial militar de rang înalt din NATO, citat de AFP, potrivit News.ro. ”Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce suferă în prezent ţările din Golf, atacate de Iran”, a avertizat comandantul suprem aliat pentru transformare (SACT), amiralul francez Pierre Vandier, în cadrul Forumului pentru strategie de apărare, care a reunit actori din sectorul Apărării timp de trei zile la Paris. ”Pentru NATO, miza nu este să reuşim să facem mai mult din ceea ce făceam înainte, ci să găsim răspunsuri la provocările pe care le ridică Rusia sau Iranul prin modul lor de a face război, în ceea ce priveşte volumul armamentului şi viteza de evoluţie a acestuia”, a insistat amiralul. ”Asistăm la revenirea unei producţii în masă, iar industria noastră a produs sisteme de arme care nu pot fi fabricate în serie”, a subliniat el, amintind, de exemplu, că Statele Unite produc o baterie de rachete Patriot în timpul în care Rusia sau Iranul fabrică cel puţin patru rachete balistice. ”În faţa acestor ameninţări şi a producţiei în serie de drone precum cele iraniene şi ruse de tip Shahed, a te mulţumi doar cu o producţie mai mare duce într-un impas şi trebuie inventat ceva nou”, a explicat amiralul. Cealaltă miză crucială este cea a „vitezei de adaptare”, mult prea scăzută, în opinia sa. În cadrul proiectelor comune supravegheate de SAC-T, aliaţii au nevoie de doi pînă la trei ani doar „pentru a defini nevoile. Este o problemă enormă, deoarece fiecare ţară spune că doreşte specificaţii pentru a-şi proteja industria”, a arătat el. ”Între timp, viteza evoluţiilor este incredibilă. Shahed, de exemplu, a cunoscut 5 evoluţii de cînd unele dintre ele au căzut în Polonia, în Septembrie 2025”. Prin urmare, în opinia sa, ”este indispensabil să existe nou veniţi în industria de apărare, a cărei capacitate de a produce programe de anvergură, precum avioane de luptă sau portavioane, rămîne totuşi indispensabilă”.

Peskov a declarat că Rusia nu a primit nici o informaţie din partea Iranului cu privire la presupusul plan american în 15 puncte

Rusia nu a primit nici o informaţie din partea Iranului cu privire la un presupus plan american în 15 puncte, astfel încît Moscova nu poate evalua fiabilitatea informaţiilor din presă, a declarat Miercuri purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters. ”Prietenii noştri iranieni nu ne-au transmis nici o astfel de informaţie. Nu ştim cît de fiabile sunt aceste relatări”, a spus Peskov. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat, la începutul acestei săptămîni, că Teheranul doreşte un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. O sursă a declarat pentru Reuters că Washingtonul a trimis Iranului un plan în 15 puncte. Purtătorul de cuvînt al Armatei iraniene a negat ulterior că ar fi primit un astfel de plan, declarînd că Statele Unite „negociază cu ele însele”, a informat presa de stat iraniană.

SUA pot lua în calcul un asalt al trupelor aeropurtate şi al puşcaşilor marini asupra insulei iraniene Kharg

Divizia 82 aeropurtată şi Unitatea 31 expediţionară, trupe suplimentare pe care Pentagonul le-ar fi trimis în zona Golfului, ar putea încerca să cucerească insula iraniană Kharg din Golful Persic, o regiune-cheie a Iranului, prin care tranzitează 90% din petrolul iranian, scrie The New York Times. De o săptămînă, Donald Trump menţine în mod voit o ambiguitate în declaraţii în jurul unei operaţiuni militare menite să controleze cei treizeci de kilometri pătraţi prin care tranzitează 90% din petrolul iranian destinat exportului. La jumătatea lunii Martie, capacităţile militare concentrate pe insulă au fost bombardate în „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”, potrivit preşedintelui american. Dar acum este posibil ca el să dorească să meargă şi mai departe. Ar avea în vedere să desfăşoare Divizia 82 Aeropurtată a Armatei Terestre, mai precis 3.000 de militari selectaţi din forţa sa de reacţie rapidă, o brigadă capabilă să intervină oriunde în lume în 18 ore, pentru a cuceri acest teritoriu iranian, scrie The New York Times. Avantajul Diviziei 82 este capacitatea sa de a efectua asalturi nocturne, dar soldaţii nu dispun de echipamente grele, precum blindatele. Aşa că, de data aceasta, insula Kharg ar fi luată cu asalt de aproximativ 2.500 de puşcaşi marini din unitatea expediţionară 31, transportaţi de nava amfibie USS Tripoli, a cărei sosire este prevăzută pentru Vineri. Aceştia - pregătiţi pentru lupta de debarcare - ar cuceri insula, iar apoi geniştii lor de luptă ar repara infrastructura aeroportuară pentru a permite transportul de întăriri şi, în special, de echipamente grele, trimise cu avioane C-130. Însă puşcaşii marini nu dispun de rezistenţa forţelor din Divizia 82 Aeropurtată, care ar putea fi utilizate pentru a lua locul puşcaşilor marini după atacul iniţial asupra insulei, arată The New York Times. Zvonuri despre lupte pe uscat şi, prin urmare, despre cuceriri terestre circulă de două săptămîni, notează Le Figaro. Aceste zvonuri sunt confirmate de trimiterea de noi unităţi pentru a întări forţele americane din largul Iranului, în special USS Tripoli, un portelicopter conceput pentru debarcarea de luptă. Acesta, însoţit de grupul său amfibiu, a plecat din Okinawa, Japonia, pe 11 Martie. El va fi însoţit de un al doilea grup format în jurul navei USS Boxer, care a părăsit San Diego pe 18 Martie.