Un atac asupra sediului unei companii de apărare de lîngă Ankara s-a soldat cu patru morţi şi 14 răniţi

Patru persoane au fost ucise şi 14 au fost rănite într-un atac asupra sediului unei companii din industria de apărare a Turciei, lîngă capitala Ankara, a anunţat, Miercuri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează dpa.

Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a revizuit bilanţul anterior de "trei martiri", confirmînd că patru persoane au fost ucise şi că "trei dintre cei 14 răniţi se află în stare critică".

Termenul "martir" este folosit în general pentru a anunţa moartea soldaţilor sau a victimelor actelor violente. ”Doi terorişti au fost neutralizaţi”, a adăugat Yerlikaya, promiţînd să continue lupta împotriva terorismului. "Condamn acest atac terorist atroce", a spus Erdogan, în marja summitului BRICS de la Kazan, în Rusia.

Atacul a avut loc asupra sediului companiei aerospaţiale turce TUSAS de lîngă Ankara, unde au fost desfăşurate importante forţe de Poliţie şi ale serviciilor de urgenţă. Zona a fost închisă. Compania TUSAS dezvoltă şi produce sisteme aerospaţiale, între care avioane de luptă şi drone.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică se află alături de Turcia, una dintre ţările sale membre, după atacul de Miercuri soldat cu patru morţi şi care a vizat sediul companiei TUSAS de lîngă Ankara. "Tocmai am vorbit cu Erdogan despre atacul terorist de la Ankara. Mesajul meu a fost clar: NATO stă alături de Turcia", a scris oficialul olandez pe contul său de X.

La rîndul său, preşedintele rus, Vladimir Putin, a transmis, Miercuri, condoleanţe omologului său turc Recep Tayyip Erdogan după atacul sîngeros comis în apropiere de Ankara. "Condamnăm orice astfel de act, oricare ar fi motivaţiile sale", a spus Putin în prezenţa liderul turc, în marja summitului BRICS.

Conform unui canal privat de televiziune, focuri de armă au continuat să se audă după o explozie produsă în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT) şi au încetat în jurul orei 17:30 (14:30 GMT), la sediul companiei aflate la circa 40 de km de Ankara. Un alt canal de televiziune, Habertürk, a informat că au fost luaţi "ostatici", fără a oferi alte detalii.

Ministerul turc al Justiţiei a anunţat deschiderea unei anchete. Atacul nu a fost încă revendicat. Potrivit NTV, ar fi fost vorba despre un atac sinucigaş, un grup de terorişti ajungînd în faţa intrării în clădire, iar unul dintre ei ar fi detonat un dispozitiv exploziv pe care l-ar fi avut asupra sa.

Iranul nu este îngrijorat în legătură cu un posibil atac israelian

Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează dpa, potrivit Agerpres. "Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. ”Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, răspunsul iranian ar fi unul devastator”, a mai spus el.

Infrastructura militară a Iranului, industria sa petrolieră şi instalaţiile sale nucleare sunt toate văzute ca posibile ţinte pentru un atac israelian planificat, ca represalii după atacul cu rachete lansat pe 1 Octombrie asupra Israelului de către Iran. Observatorii cred că un atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene ar putea avea ca efect o escaladare a situaţiei în regiune şi atragerea Statelor Unite în conflict, iar un atac asupra industriei petroliere ar putea conduce la o creşterea globală a preţurilor la energie.

Participarea lui Antonio Guterres la summitul BRICS din Rusia suscită critici

Estonia şi Lituania au criticat, Miercuri, participarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la summitul naţiunilor industriale emergente găzduit de Rusia, informează DPA. Summitul BRICS reuneşte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, grupul iniţial de membri de la care provine abrevierea alianţei. Membrilor iniţiali li s-au alăturat în acest an Iran, Egipt, Etiopia şi Emiratele Arabe Unite.

Prin participarea la summitul BRICS găzduit de Rusia, Guterres "oferă o victorie propagandistică clară regimului Putin", a declarat ministrul estonian de Externe Margus Tsahkna, într-o postare pe reţeaua X. "Nu ar trebui să se revină la afaceri cu un agresor care poartă un război sîngeros în Ucraina şi încalcă flagrant Carta ONU", a apreciat şeful diplomaţiei estoniene.

Omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, a scris "inacceptabil" într-o reacţie la o postare a Ministerului ucrainean de Externe care anunţa vizita secretarului general al ONU la summitul BRICS din Kazan, oraş rusesc pe malurile Volgăi.

În acelaşi timp, Kievul a declarat, Miercuri, că Rusia nu a reuşit să obţină sprijin pentru invazia sa în Ucraina la acest summit BRICS, potrivit AFP. "Summitul BRICS, pe care Rusia intenţiona să îl folosească pentru a diviza lumea, a demonstrat, încă o dată, că majoritatea lumii rămîne de partea Ucrainei în încercarea sa de a asigura o pace globală, justă şi durabilă", a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat. 

Experţi ai ONU somează Rusia să ofere clarificări despre jurnalista ucraineană care ar fi decedat în detenţia din Rusia

Experţi ai ONU au făcut, Miercuri, apel la Rusia să clarifice soarta jurnalistei ucrainene Viktoria Roşcina, arestată de forţele ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi decedată în detenţie, conform autorităţilor ucrainene, care au cerut repatrierea corpului neînsufleţit al acesteia dacă moartea sa se confirmă, potrivit AFP, scrie Agerpres.
Viktoria Roşcina, care ar fi împlinit 28 de ani în Octombrie, a dispărut în August 2023, după ce a mers în partea de Est a Ucrainei controlată de soldaţi ruşi pentru a realiza un reportaj. În Aprilie 2024, tatăl ei a primit o scrisoare de la Ministerul rus al Apărării în care era anunţat că fiica sa se află în detenţie pe teritoriul Federaţiei Ruse, potrivit Uniunii Jurnaliştilor Ucraineni. Circumstanţele arestării sale nu au fost făcute publice şi nu au fost furnizate informaţii despre locul exact în care era deţinută.
Purtătorul de cuvînt al Centrului ucrainean pentru prizonierii de război, Petro Iaţenko, a anunţat, la 10 Octombrie, că Viktoria Roşcina a decedat în timpul detenţiei. "Avînd în vedere că detenţia şi presupusa moarte a Victoriei nu au fost niciodată confirmate oficial, prin furnizarea de dovezi, facem apel la Guvernul rus să confirme imediat soarta şi locul unde se află aceasta", au declarat experţii, personalităţi independente mandatate de Consiliul ONU pentru drepturile omului, dar care nu vorbesc în numele Organizaţiei Naţiunilor Unite. ”Dacă s-ar confirma moartea sa într-o închisoare de stat, autorităţile ruse ar purta responsabilitatea pentru decesul ei”, afirmă aceştia.

Experţii solicită, în cazul confirmării morţii sale, "restituirea imediată a corpului ei, astfel încît să poată fi efectuată o anchetă independentă asupra cauzelor şi împrejurărilor morţii sale, inclusiv o autopsie independentă".

Comunicatul a fost semnat de raportori speciali pentru drepturile omului în Rusia, apărători ai drepturilor omului şi ai libertăţii de exprimare şi reprezentanţi ai grupului de lucru privind dispariţiile forţate. Potrivit experţilor, se presupune că Viktoria Roşcina a fost deţinută în secret la Taganrog, în Sud-Vestul Rusiei, "într-un centru de detenţie cu o reputaţie sinistră pentru practicarea torturii împotriva civililor şi prizonierilor ucraineni". Deţinuţii care au stat acolo evocă în special tortura prin "şocuri electrice, bătăi şi violuri".

Viktoria Roşcina a lucrat în calitate de jurnalist independent pentru diferite media ucrainene, inclusiv Ukrainska Pravda, şi a colaborat cu serviciul ucrainean al Radio Free Europe/Europa Liberă, un post de radio finanţat de SUA. În 2022, ea a primit Premiul pentru curaj în jurnalism din partea Fundaţiei internaţionale a femeilor din media pentru reportajele sale din Estul Ucrainei. Conform experţilor, cel puţin 1.672 de civili ucraineni, între care cel puţin 25 de jurnalişti, sunt deţinuţi în Rusia. Ei cer Guvernului rus ”să ofere informaţii despre soarta lor şi să îi elibereze imediat pe toţi ucrainenii arestaţi, deportaţi şi deţinuţi în mod arbitrar”. 

Israelul este pregătit pentru alte luni de lupte în Liban şi Fîşia Gaza 

Armata israeliană este pregătită pentru alte luni de lupte în Fîşia Gaza şi Liban, a declarat, Miercuri, o sursă de securitate, într-un interviu cu mai mulţi jurnalişti străini, relatează AFP, potrivit Agerpres. "Suntem pregătiţi pentru luni de zile şi vom rămîne pregătiţi atît timp cît este necesar pentru a ne asigura securitatea", a mai spus sursa, sub rezerva anonimatului, referindu-se la operaţiunile militare în derulare în Fîşia Gaza şi Liban, dar şi la un potenţial răspuns israelian la atacul iranian cu rachete de la 1 Octombrie.

”Ţara nu poartă un război împotriva Gazei, nici un alt război împotriva Libanului, ci un război împotriva Iranului, uneori direct, alteori indirect, prin intermediul aliaţilor Iranului”, a mai spus sursa citată. ”Israelul a reuşit să elimine întreg lanţul de comandă al grupării Hamas palestiniene şi al aliatului său libanez Hezbollah, ambele sprijinite de Teheran, precum şi să demonteze o mare parte a capacităţilor lor militare”, a precizat sursa, discutînd despre operaţiunile militare recente.

După un an de ofensivă israeliană în Fîşia Gaza, declanşată de atacul fără precedent al Hamas în Israel, războiul s-a extins în Septembrie pînă în Liban, unde Israelul desfăşoară operaţiuni terestre, sprijinite de atacuri aeriene, împotriva Hezbollah. În Fîşia Gaza, Armata israeliană desfăşoară în prezent o ofensivă majoră în Nordul teritoriului, soldată cu un număr mare de morţi, potrivit surselor palestiniene.

Din 7 Octombrie 2023, 29 de soldaţi israelieni au murit în schimburi de focuri cu Hezbollah, iar 358 au fost ucişi în Gaza, potrivit unui bilanţ stabilit de AFP pe baza cifrelor oficiale israeliene. Obiectivul Armatei este să slăbească pe cît posibil aceste grupări teroriste, a explicat sursa de securitate. "În Fîşia Gaza, este mai multă contra-insurgenţă", a mai spus sursa, care estimează, de asemenea, că ”mişcarea islamistă are circa o mie de luptători şi cel mult o sută de rachete care pot atinge Tel Aviv-ul”.

Pentru a putea beneficia de bani europeni, CE a aprobat agendele de reformă ale ţărilor balcanice

Comisia Europeană şi-a dat acordul, Miercuri, pentru agendele de reformă pe care Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord le-au prezentat, necesare pentru a se putea califica pentru primirea celor şase miliarde de euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde ţărilor din Balcanii de Vest pentru a le aduce mai aproape de Uniune, transmite EFE.

"Sunt impresionată de munca partenerilor noştri din Balcanii de Vest cu privire la agendele lor de reformă. (...) Este foaia noastră de parcurs pentru a aduce economiile din Balcanii de Vest mai aproape de ale noastre și pentru a oferi companiilor lor acces şi mijloace pentru a concura pe piaţa noastră unică", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

Obiectivul pachetului de şase miliarde de euro - două miliarde sub formă de granturi şi patru miliarde ca împrumuturi - vizează promovarea reformelor socio-economice în ţările candidate în vederea aderării, precum şi măsuri legate de respectarea statului de drept şi a valorilor fundamentale ale UE. Bruxellesul va face plăţile de două ori pe an, de acum pînă în 2027, atît timp cît ţările din Balcanii de Vest respectă planul de reformă pe care l-au prezentat Comisiei Europene. Serbia şi Kosovo trebuie, de asemenea, să avanseze în procesul de normalizare a relaţiilor, sub auspiciile Bruxellesului, proces care nu a înregistrat progrese în ultimii ani.

Dintre cele cinci ţări, Albania, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord au statutul de ţară candidată, în timp ce Kosovo şi-a depus, fără succes, cererea, din cauza opoziţiei Spaniei, Greciei, Ciprului, Slovaciei şi României, care nu recunosc independenţa declarată unilateral de Priştina în 2008. Comisia europeană a indicat, Miercuri, că aşteaptă ca Bosnia şi Herţegovina, care are statutul de ţară candidată, să îşi prezinte planul de reforme. 

Fostul şef de Cabinet al lui Trump, John Kelly, afirmă că acesta își dorește o dictatură personală

Candidatul republican la Preşedinţia Statelor Unite ale Americii ”corespunde definiţiei unui fascist şi preferă o abordare dictatorială a guvernării”, susţine John Kelly, fostul şef de Cabinet al lui Donald Trump pe cînd acesta era preşedinte, într-o serie de interviuri publicate Marţi, potrivit Reuters. Cu mai puţin de două săptămîni pînă la alegerile din 5 Noiembrie, John Kelly, un vechi critic al lui Trump, a declarat, pentru New York Times, că fostul preşedinte republican nu înţelege Constituţia SUA sau conceptul de stat de drept şi a avertizat că, dacă acesta va reveni la Casa Albă, va încerca să conducă în stil autoritar.

Kelly, general în rezervă din Corpul Puşcaşilor Marini al SUA, a fost şeful de Cabinet al lui Trump la Casa Albă între 2017 şi 2019. De atunci, relaţia dintre cei doi s-a deteriorat şi ambii îşi exprimă ostilitatea pe care o simt unul faţă de celălalt. Kelly a mai făcut comentarii critice la adresa lui Trump în interviuri anterioare.
Steven Cheung, purtător de cuvînt al campaniei lui Trump, a afirmat, într-o declaraţie, că John Kelly "s-a făcut de rîs cu aceste poveşti care au fost dezminţite".

Pentru sprijinirea jurnalismului şi a alfabetizării mediatice din întreaga Europă, CE pune la dispoziţie o finanţare de 16 milioane de euro

Comisia Europeană (CE) pune la dispoziţie o finanţare de 16 milioane de euro pentru sprijinirea jurnalismului şi a alfabetizării mediatice din întreaga Europă, a anunţat, Miercuri, Reprezentanţa în România. Comisia a publicat trei cereri de propuneri, în cadrul programului "Europa creativă", care vizează sprijinirea libertăţii şi a pluralismului mass-mediei, consolidarea rezilienţei mass-mediei şi contribuirea la îmbunătăţirea alfabetizării mediatice.

Prima cerere de propuneri va finanţa acţiuni privind pluralismul şi colaborarea, pentru promovarea parteneriatelor jurnalistice, şi va avea o valoare totală de 10,5 milioane EUR. Acţiunea privind pluralismul vizează organizaţiile care pot constitui şi distribui fonduri către mass-media de ştiri din sectoare care prezintă un interes deosebit pentru democraţie, în timp ce acţiunea privind colaborarea urmăreşte să sprijine propunerile de colaborare transfrontalieră între mass-media de ştiri, punînd accentul pe modele de afaceri inovatoare şi pe proiecte jurnalistice, în întreaga Europă.
O altă cerere de propuneri, în valoare de 3 milioane de euro, vizează crearea unui sistem de răspuns rapid care va monitoriza în mod sistematic şi cuprinzător încălcările libertăţii presei şi a mass-mediei în întreaga UE, precum şi în ţările care participă la programul "Europa creativă" şi în ţările candidate. Obiectivul general este ca această monitorizare să permită colectarea de date şi de informaţii mai bune cu privire la riscurile legate de libertatea şi de pluralismul mass-mediei.

Pe lîngă acestea, 2,5 milioane de euro sunt dedicate proiectelor transfrontaliere inovatoare care contribuie la consolidarea competenţelor în ceea ce priveşte alfabetizarea mediatică din Europa şi la limitarea efectelor negative ale dezinformării. Granturile vor încuraja schimbul de cunoştinţe cu privire la practicile de alfabetizare mediatică, precum şi consolidarea acestora, dincolo de frontierele naţionale, culturale şi lingvistice. Aceste cereri de propuneri din cadrul programului "Europa creativă" fac parte dintr-un sprijin mai larg acordat de UE sectorului mass-mediei de ştiri.

Prezenţa soldaţilor Nord-coreeni în Rusia a fost confirmată de către SUA şi NATO

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a confirmat, Miercuri, că există dovezi în legătură cu prezenţa unor soldaţi Nord-coreeni în Rusia, adăugînd că încă nu este clar ce vor face aceste trupe acolo, şi anume dacă vor fi implicate în războiul cu Ucraina, transmite Reuters. "Dacă sunt co-beligeranţi, dacă intenţia lor este de a participa la acest război de partea Rusiei, atunci ar fi o chestiune foarte, foarte serioasă", a avertizat el. "Ce vor face exact? Asta rămîne de văzut. Sunt lucruri pe care mai trebuie să le clarificăm", a completat secretarul american al Apărării, adresîndu-se presei, în timpul unei vizite la Roma.

NATO a anunţat, de asemenea, Miercuri, că este în măsură să confirme desfăşurarea unor soldaţi Nord-coreeni în Rusia, mişcare în care organizaţia vede un risc de escaladare a războiului din Ucraina. Ţările Alianţei Nord-Atlantice "au confirmat dovezile desfăşurării de trupe ale Coreei de Nord în Rusia", a declarat o purtătoare de cuvînt a NATO, citată de AFP. "Dacă misiunea acestor trupe este de a lupta în Ucraina, aceasta ar marca o escaladare semnificativă a sprijinului Coreei de Nord faţă de războiul ilegal al Rusiei", a adăugat reprezentanta Alianţei.

Serviciul militar de informaţii ucrainean (GUR) a afirmat, săptămîna trecută, că Rusia intenţionează să încorporeze într-una dintre brigăzile sale de asalt circa 3.000 de soldaţi Nord-coreeni, care ar putea fi desfăşuraţi în provincia rusă de graniţă Kursk, unde Armata ucraineană a ocupat o porţiune de teritoriu. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, ulterior, că două unităţi, care ar putea însuma pînă la 12.000 de soldaţi Nord-coreeni, sunt în curs de pregătire pentru a se alătura trupelor ruse în război. În opinia secretarului american al Apărării, o implicare a soldaţilor Nord-coreeni în acest conflict ar ilustra dificultăţile Armatei ruse de a-şi completa pierderile pe front.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a contracarat o tentative rusească de atentat într-un loc aglomerat din Kiev

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat, Miercuri, că a arestat doi ucraineni care lucrau pentru serviciile secrete ruse şi care intenţionau să provoace "un număr cît mai mare de victime civile" în cadrul unui posibil atentat pe care urmau să-l comită într-un loc aglomerat din Kiev, despre care nu a oferit mai multe detalii, potrivit EFE şi Unian. "SBU şi Poliţia Naţională au preîntîmpinat un posibil act terorist sîngeros la Kiev, planificat de serviciile de informaţii militare ale Federaţiei Ruse, mai bine cunoscute ca GRU", a indicat Serviciul secret ucrainean într-un comunicat, adăugînd că atacul avea drept scop "să semene panică în rîndul cetăţenilor ucraineni" prin utilizarea de explozibili artizanali.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Februarie 2022, SBU a raportat destructurarea mai multor grupuri de agenţi ruşi care ar fi pregătit acţiuni teroriste sau de sabotaj împotriva infrastructurii civile sau militare pe teritoriul Ucrainei. Autorităţile ucrainene nu au raportat pînă în prezent nici un atac terorist împotriva populaţiei civile din Ucraina implicînd amplasarea de explozibili.

"Pentru a comite actul terorist, serviciile secrete ruse au contactat la distanţă o tînără de 20 de ani, rezidentă în Zaporojie, care căuta venituri uşoare pe canalele Telegram", arată SBU, în comunicat, explicînd că presupusa agentă recrutată primise "instrucţiuni detaliate" de la spionajul militar rus despre confecţionarea de explozibilii şi detonarea acestora prin telecomandă. Celălalt suspect arestat este prietenul de 26 de ani al tinerei recrutate de GRU. Cei doi suspecţi au fost arestaţi în timp ce încercau să incendieze un vehicul de luptă ucrainean în apropierea frontului din Sudul ţării care trece prin regiunea Zaporojie, a cărei capitală este oraşul cu acelaşi nume în care locuiau aceştia.

Potrivit SBU, GRU le-a cerut, înainte de a trece la atacul de la Kiev, să incendieze mai multe vehicule ale Armatei ucrainene, o practică ce a devenit obişnuită în Ucraina şi pentru care serviciile secrete ruseşti recrutează, contra cost, adolescenţi ucraineni pe internet, potrivit autorităţilor de la Kiev.

Cei doi sunt acuzaţi de trădare în conformitate cu legea marţială în vigoare pe timp de război în Ucraina, ceea ce ar putea duce la închisoare pe viaţă şi la confiscarea proprietăţilor lor, potrivit SBU.