Rușii i-au acuzat pe ucraineni de atacarea cu două drone a unui petrolier grec sub pavilionul Maltei la Marea Neagră

Ministerul rus al Apărării a acuzat Miercuri Ucraina de un atac cu dronă care a atins, Marţi, un petrolier grec la Marea Neagră, relatează AFP. ”Petrolierul Matilda, sub pavilionul Maltei, a fost atacat cu două drone ucrainene la aproximativ 100 de kilometri de oraşul Anapa”, acuză Ministerul rus. Un semnal SOS a fost primit în apele Mării Negre, precizează el. Atena a condamnat Miercuri atacul, fără să precizeze însă originea dronelor. Grecia evocă atacarea a două petroliere.

Americanii retrag o parte din trupe din bazele cheie din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauţie

Statele Unite retrag o parte din personal din bazele-cheie pe care le are în regiune, ca măsură de precauţie, avînd în vedere tensiunile regionale crescute, a declarat, pentru Reuters, un oficial american, sub condiţia anonimatului. Dezvăluirea vine după declaraţiile unui oficial iranian de rang înalt, care a declarat, pentru Reuters, că Teheranul a avertizat ţările vecine care găzduiesc trupe americane că va lovi bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac. Şi înaintea atacurilor SUA asupra Iranului din Iunie anul trecut, în timpul războiului de 12 zile, o parte din personalul militar a fost mutat din bazele americane din Orientul Mijlociu. La rîndul său, CNN, care citează un oficial american, spune că unii membri ai personalului celei mai mari baze militare americane din Orientul Mijlociu au fost îndemnaţi să părăsească zona, în contextul în care Administraţia Trump ia în considerare posibilitatea unei acţiuni militare împotriva Iranului. Oficialul a descris directiva adresată unor membri ai personalului de a părăsi baza aeriană Al-Udeid din Qatar ca fiind o „măsură de precauţie”, avînd în vedere tensiunile actuale din regiune. Baza a fost ţinta Iranului în Iunie, după ce SUA au atacat instalaţiile nucleare iraniene. Acum, în timp ce preşedintele american Donald Trump ia în considerare posibile atacuri asupra Iranului, baza - care găzduieşte aproximativ 10.000 de soldaţi americani - ar putea deveni din nou o ţintă. Pe de altă parte, potrivit CNN, Turcia este în contact cu oficialii iranieni şi americani în legătură cu revenirea la masa negocierilor, a declarat, pentru CNN, o sursă diplomatică regională, dar a avertizat totodată că s-ar putea să fie „prea tîrziu”. „În prezent, se discută despre negocieri. Ritmul discuţiilor este lent şi, la această viteză, s-ar putea să fie prea tîrziu”, a spus sursa.

Lars Løkke Rasmussen: ”Este clar că preşedintele american Donald Trump are dorinţa să cucerească Groenlanda”

Danemarca şi Statele Unite au un ”dezacord fundamental” cu privire la o anexare a Groenlandei, a anunţat Miercuri, într-o conferinţă de presă, în faţa sediului Ambasadei Danemarcei la Washington, ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, în urma unei întîlniri la Casa Albă cu oficiali americani, evocînd poziţii care ”diferă”, relatează AFP. ”Este clar că preşedintele american Donald Trump nutreşte dorinţa de a cuceri Groenlanda”, a declarat el presei. Lars Løkke Rasmussen a anunţat că vrea ”să lucreze în strînsă colaborare cu Statele Unite, dar aceasta trebuie să fie, bineînţeles, o cooperare respectuoasă”. Danemarca şi Statele Unite au un ”dezacord fundamental” cu privire la anexarea Groenlandei şi poziţii care ”diferă” a subliniat el. Nu este ”absolut deloc necesar” ca Statele Unite să cucerească acest teritoriu, aşa cum a ameninţat preşedintele american Donald Trump, a subliniat ministrul. Această întîlnire a miniştrilor de Externe danez Lars Løkke Rasmussen şi goernlandez Vivian Motzfeldt cu omologul lor american Marco Rubio şi vicepreşedintele J. D. Vance a durat un pic peste o oră. ”Am convenit că trebuie să privim către viitor şi să lucrăm la un acord consolidat între ţări”, a declarat şefa diplomaţiei groenlandeze Vivian Motzfeldt. Întîlnirea a fost precedată de noi ameninţări ale lui Donald Trump cu privire la anexarea insulei arctice.

”Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive de securitate naţională. Ea este vitală Domului de Aur pe care-l construim”, a scris el pe reţeaua sa Truth Social, referindu-se la un proeict american uriaş de scut antirachetă. Donald Trump a cerut NATO să-l susţină în demersul său. Danemarca a anunţat Miercuri că îşi consolidează ”încă de azi (Miercuri)” prezenţa militară în Groenlanda. Suedia, Germania, Norvegia şi Franţa au anunţat că participă la o misiune militară europeană pe insula artică.

Președintele american a declarat că Iranul a renunţat la executarea unui protestatar

Preşedintele SUA Donald Trump a declarat, Miercuri, că Iranul „nu are nici un plan de execuţii”, în contextul temerilor legate de soarta unui protestatar antiguvernamental aflat în detenţie, relatează CNN. „Ni s-a spus că uciderile din Iran se opresc şi că nu există nici un plan de execuţii”, a declarat el, în Biroul Oval. „Uciderea s-a oprit. Execuţiile s-au oprit”, a adăugat Trump. În ultimele zile, Iranul evocase posibilitatea executării protestatarului iranian Erfan Soltani, în vîrstă de 26 de ani, care fusese reţinut cu mai puţin de o săptămînă înainte, potrivit unui membru al familiei şi Departamentului de Stat al SUA. Conform organizaţiei Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, cel puţin 2.400 de protestatari au fost ucişi de la începutul represiunii în Iran, luna trecută. „Nu există nici un plan de execuţii sau vreo execuţie”, a spus Trump. „Am fost informat din surse sigure. Vom afla. Sunt sigur că, dacă se va întîmpla, voi fi foarte supărat”, a spubliniat preşedintele SUA. Declaraţiile vin în contextul în care Trump a analizat o serie de posibile acţiuni împotriva Iranului, ca răspuns la reprimarea sîngeroasă a protestelor antiguvernamentale, inclusiv posibilitatea unor lovituri militare.

În ultimele zile, Trump şi-a exprimat sprijinul pentru protestatari, promiţînd că „ajutorul este pe drum” şi avertizînd Iranul să nu execute nici un protestatar.

Președintele ucrainean intenționează să decretizeze starea de urgenţă în sectorul energetic, atacat de Rusia

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, Miercuri, că intenţionează să decreteze ”starea de urgenţă” în sectorul energetic ucrainean, pus la grea încercare de o serie de atacuri masive ruseşti şi care se confruntă cu o Iarnă grea, relatează AFP. ”Consecinţele atacurilor ruseşti şi degradării condiţiilor meteorologice sunt grave”, subliniază în discursul său zilnic, postat pe reţele de socializare, preşedntele ucrainean. El anunţă că Guvernul ”a primit misiunea să supervizeze munca de susţinere a populaţiei”. Ucraina le va cere un ajutor partenerilor săi din Occident, pentru a ”obţine  echipamentul necesar şi o susţinere suplimentară”, anunţă el. ”Lucrări sunt, de asemenea, în curs, în vederea unei creşteri semnificative a volumului importurilor de electricitate ale Ucrainei”, anunţă el. ”Un cartier general permanent de coordonare urmează să fie înfiinţat pentru a gestiona situaţia oraşului Kiev, afectat dur de atacuri săptămîna trecută”, a anunțaat Volodimir Zelenski. Bombardamente ruse au lăsat jumătate din capitala ucraineană fără încălzire. Primarul Vitali Kliciko le-a cerut celor care pot să evacueze ”temporar” capitala. Funcţionarea celei mai mari părţi a reţelei a fost restabilită, însă infrastructurile rămîn ameninţate de noi atacuri. Mai multe alte oraşe ucrainene, ca de exemplu Dnipro (centru) şi Odesa (Sud), au fost afectate de întrerupri de electricitate de amploare în ultimele săptămîni, în urma unor atacuri ruseşti.

Iran Human Rights afirmă că cel puţin 3.428 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul protestelor, la 28 Decembrie

Organizaţia nonguvernamentală (ONG) Iran Human Rights (IHR) a anunţat, Miercuri, că cel puţin 3.428 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul contestării actuale, la 28 Decembrie, şi că peste 10.000 de persoane au fost arestate, relatează AFP. IHR, care citează surse din cadrul Ministerului iranian al Sănătăţii şi Educaţiei Medicale, anunţă că 3.379 de persoane au fost ucise în perioada 8-12 Ianuarie. ”Această cifră este un minimum absolut”, avertizează IHR, ONG-ul precizează că a primit ”noi rapoarte şi mărturii care arată şi mai mult amploarea violenţelor”.

Lars Klingbeil: ”Relaţia transatlantică este pe cale să se dizolve, iar Europa îşi vede toate certitudinile puse în discuţie”

”Relaţia transatlantică este pe cale să se dizolve, iar Europa îşi vede toate certitudinile puse în discuţie”, a avertizat Miercuri vice-cancelarul german Lars Klingbeil, în contextul tensiunilor geopolitice provocate de către preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, relatează AFP. ”Alianţa transatlantică suferă o mutaţie mult mai profundă decît poate că am fi vrut să recunoaştem pînă acum”, a declarat vice-cancelarul Lars Klingbeil, totodată ministru al Finanţelor, într-un discurs pe care l-a susţinut la Institutul Economic DIW, cu sediul la Berlin. Liderul Partidului Social-Democrat (SPD), partenerul minoritar al coaliţiei conservatorilor lui Friedrich Merz, se exprimă astfel în termeni mai duri decît cancelarul german. Numărul doi al Guvernului german a evocat mai întîi intervenţia militară americană în Venezuela, în care a fost răpit preşedintele Nicolas Maduro, îndepărtat de la putere. El a denunţat o ”încălcare” a dreptului internaţional care ”trebuie să ne alerteze”. El a citat, de asemneea, ameninţările lui Donald Trump la adresa Mexicului, Columbiei, Cubei şi Groenlandei, un teritoriu autonom danez care face parte din NATO. Miercuri, preşedintele american şi-a reiterat dorinţa de a dobîndi această insulă arctică uriaşă ”din motive de securitate naţională”. ”În această perioadă de bulversări istorice, toate certitudinile pe care noi puteam conta în Europa sunt puse în discuţie”, dă asigurări Lars Klingbeil. Cu doar două zile mai înainte, Lars Klingbeil a particopat la un summit, la Washington privind pămînturile rare, materii prime considerate cruciale, în urma căruia a cerut o cooperare comercială ”mai strînsă” în cadrul Grupului Celor Şapte (G7). De la întoarcerea miliardarului republican la Casa Albă, relaţiile Washingtonului cu Berlinul, foarte strînse începînd din 1945, s-au deteriorat. O creştere puternică a taxelor vamale americane, impuse în 2025, fragilizează economia germană, foarte dependentă de exporturile sale. ”Asta nu înseamnă, cu toate acestea, că noi rnunţăm la liber-schimb sau la pieţe deschise”, a dat asigurări Lars Klingbeil. El consideră că este posibilă o compensare a ”două treimi” dintre scăderea exporturilor germane către Statele Unite prin intermediul unor ”acorduri de liber-schimb” ale Uniunii Europene (UE) ”cu ţările Mersosur, India şi indonezia”.

În atacurile ucrainene cu dronă în oraşul rus Rostov-pe-Don şi în regiunea Belgrorod, două persoane au fost ucise, iar alte cinci rănite, inclusiv un copil în vîrstă de patru ani

La Rostov-pe-Don, un oraş cu peste un milion de locuitori, situat în Sudul Rusiei, un atac cu drone  a provocat un incendiu într-un bloc şi a avariat două apartamente, a anunţat pe Telegram guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar. Cadavrul unui bărbat ucis în atac a fost descoperit la îndepărtatrea molozului într-o locuinţă avariată, a precizat guvernatorul. Alte patru persoane, inclusiv un copil în vîrstă de patru ani, au fost rănite în atacuri cu dronă care au avut loc în noaptea de Marţi spre Miercuri în regiunea Rostov. Mai multe localuri situate într-o zonă industrială au fost incendiate. În regiunea Belgorod, o femeie a fost ucisă, iar un bărbat a fost rănit într-un atac cu dronă al ”forţelor armate ucrainene vizînd o maşină care a fost distrusă de foc”, a anunţat pe Telegram guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov. Ucraina lansează zeci de drone, în fiecare noapte, către teritoriul rus, răspunzînd astfel unor bombardamente ruseşti zilnice pe teritoriul ucrainean de aproape patru ani. Kievul dă asigurări că-şi concentrează aceste atacuri asupra infrastructurilor energetice care-i permit Moscovei să-şi finanţeze războiul în Ucraina.