”Reînnoirea Marii Britanii prin  planuri de cheltuieli, cu accent pe apărare şi sănătate”

Ministrul britanic de Finanţe, Rachel Reeves (foto), a prezentat în Parlament planul de cheltuieli al Guvernului, care include creşteri substanţiale ale fondurilor destinate sănătăţii şi apărării, promiţînd ”reînnoirea Marii Britanii”, transmite CNBC, potrivit News.Ro. Aceasta a expus modul în care vor fi alocate miliarde de lire sterline între departamente şi proiecte de infrastructură, subliniind că sănătatea şi apărarea vor primi creşteri substanţiale de fonduri, în timp ce alte domenii vor trebui să facă faţă reducerilor. Reeves a declarat că obiectivul său este de ”a schimba” realitatea actuală, într-o perioadă de constrîngeri bugetare stricte. Bugetele zilnice vor creşte cu 1,2% pe an în următorii trei ani, iar investiţiile de capital vor urca cu 1,3% pe an în următorii patru ani, conform cifrelor Trezoreriei.

Bugetul apărării va creşte la 2,6% din PIB pînă în aprilie 2027, susţinut de reduceri ale ajutoarelor externe. Se vor construi 12 submarine nucleare, se vor dezvolta drone şi armament şi vor fi întărite capabilităţile cibernetice. Ştiinţă şi tehnologie: 86 de miliarde de lire vor merge către cercetare şi dezvoltare în următorii patru ani, cu scopul de a stimula inovaţia şi creşterea economică. Justiţie şi Poliţie: 7 miliarde de lire vor fi alocate pentru construirea a 14.000 de noi locuri în închisori, iar cheltuielile cu Poliţia vor creşte cu 2,3% pe an, urmînd să fie angajaţi 13.000 de noi ofiţeri şi sprijinitori ai comunităţii.

Opoziţia conservatoare a criticat planul lui Reeves, catalogîndu-l drept „un plan de cheltuieli acum şi taxe mai tîrziu”.

Ambasada americană din Irak se pregătește de evacuare din cauza riscurilor de securitate

Ambasada SUA din Irak se pregătește pentru evacuare ordonată. Surse americane și irakiene confirmă informația. Decizia are legătură cu „riscurile de securitate”, conform Mediafax Informația a fost prezentată Miercuri de un oficial de securitate irakian și o sursă americană, potrivit Reuters.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat anterior că Teheranul ar putea ataca bazele americane din regiune dacă vor apărea conflicte cu Washingtonul provocate de programul nuclear iranian.

Kosovo vrea să primească migranţi expulzaţi din Statele Unite

Kosovo a acceptat, „ca răspuns la cererea Washingtonului”, să primească pe teritoriul său pînă la 50 de cetăţeni ai ţărilor terţe expulzaţi din Statele Unite, a anunţat, Miercuri, prim-ministrul Albin Kurti, citat de AFP, transmite News.Ro.

În mesajul său postat pe Facebook, exprimînd recunoştinţa eternă a Kosovo faţă de Statele Unite „pentru sprijinul şi cooperarea lor”, Albin Kurti a adăugat că acordul a fost dat pentru un an şi că persoanele trimise în Kosovo, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, vor fi selectate „de pe o listă propusă” de Statele Unite.

Acest anunţ vine într-un moment în care în California au loc demonstraţii împotriva politicii migratorii represive a lui Donald Trump. El intervine, de asemenea, la cîteva luni după semnarea unui acord între Kosovo şi Danemarca pentru primirea prizonierilor străini condamnaţi de Danemarca, care îşi vor putea executa pedeapsa într-o închisoare kosovară.

Din punctul de vedere al Pristinei, acest ajutor este văzut ca un mod de a arăta „recunoştinţa eternă” a Kosovo faţă de Statele Unite, care au apărat întotdeauna independenţa acestei foste provincii sîrbe, declarată în 2008. Kosovarii se descriu drept cei mai americanofili oameni din lume, iar drapelele americane sunt prezente peste tot în capitala Pristina. Unul dintre cele mai mari bulevarde ale oraşului îl onorează pe fostul preşedinte George W. Bush. Bill Clinton are, de asemenea, un bulevard şi o statuie. Popularitatea Statelor Unite este egalată de influenţa economică şi politică considerabilă a acestora, iar unii kosovari glumesc spunînd că teritoriul are două Guverne: unul ales de popor, celălalt cu sediul în Ambasada SUA.

Danemarca aprobă un acord cu SUA ce va permite amplasarea de baze militare americane pe teritoriul său

Parlamentul danez a aprobat, Miercuri, un nou acord de apărare care va permite Statelor Unite să mențină baze militare în Danemarca și să stocheze acolo echipamente militare, relatează agenția EFE, transmite Agerpres. Acordul, semnat în Decembrie 2023 cu precedenta Administrație americană a președintelui democrat Joe Biden, a fost votat cu sprijinul principalelor partide daneze, numai două formațiuni ale opoziției de stînga votînd împotrivă.

Interesul actualului președinte republican al SUA, Donald Trump, de a anexa teritoriul autonom danez Groenlanda, cumpărînd această insulă, dar insinuînd, de asemenea, că ar putea recurge în acest scop la forța militară, a determinat mai multe partide daneze să exprime îndoieli cu privire la oportunitatea acordului aprobat acum de Legislativ.

În pofida tensiunilor provocate de Trump cu privire la Groenlanda, șefa Guvernului danez, Mette Frederiksen, și-a exprimat sprijinul pentru consolidarea relațiilor cu SUA. ''Problema nu este că SUA se implică prea mult în Europa. Dimpotrivă, există riscul să se retragă și să-și mute trupele sau să suspende ajutoarele (militare) pentru Ucraina'', a declarat social-democrata Frederiksen, sub conducerea căreia Danemarca s-a remarcat printre țările cele mai active în oferirea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia, deși nu are frontieră comună și nici diferende cu aceasta din urmă.

Criticii acordului de colaborare militară cu SUA, printre care se numără, de asemenea, organizații precum Amnesty International și Institutul pentru Drepturile Omului, au denunțat ceea ce consideră a fi o cedare de suveranitate, dar Guvernul de la Copenhaga asigură că autoritățile daneze își vor păstra responsabilitatea principală pentru securitatea din interiorul și din afara bazelor. ''Este un acord care presupune că vor exista zone în Danemarca aflate sub jurisdicție americană, unde autoritățile daneze nu-și vor putea exercita controlul și unde vor putea fi comise abuzuri asupra prizonierilor'', a avertizat deputatul danez Pelle Dragsted, făcînd aluzie la cazul închisorilor secrete ale CIA. 

Guvernul proeuropean al lui Donald Tusk a obținut un vot de încredere în Parlament

Guvernul proeuropean din Polonia a obţinut, Miercuri, un vot de încredere în Parlament, convocat de către premierul Donald Tusk, după o înfrîngere majoră a coaliţiei aflate la putere în alegerile prezidenţiale, relatează AFP, scrie News.Ro. Guvernul a obţinut 243 de voturi, iar alţi 210 au refuzat să-i acorde încrederea în acest vot cu majoritate simplă.  Acest vot a fost convocat de către premierul Donald Tusk după ce naţionalistul Karol Nawrocki a obţinut o vixtorie în alegerile prezidenţiale la 1 Iunie.

”Aveam nevoie de această întoarcere a încrederii din motive evidente”, a declarat presei, după vot, Donald Tusk. ”Intenţia mea nu era să arăt că sunt puternic şi că aveam o majoritate, ci să pun capăt tuturor speculaţiilor”, a subliniat el.

Potrivit unor experţi, Karol Nawrocki, un simpatizant al preşedintelui american Donald Trump, va încerca să doboare de la putere Guvernul proeuropean şi să consolideze principalul partid din opoziţie, Lege şi Justiţie (PIS), care-l susţine.

Întrebat de presă despre viitoarea coabitare, premierul a răspuns că ”ar fi mai bine pentru Polonia dacă se găseşte un teren de înţelegere. Dacă preşedintele decide să opteze în favoarea confruntării, îl compătimesc”.

Următoarele alegeri legislative sunt prevăzute în 2027, însă unii analişti estimează că Guvernul ar putea să nu reziste pînă atunci, din cauza lui Nawrocki.

Comisia Europeană își declină competența privitoare la interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron

Comisia Europeană s-a opus Miercuri interzicerii accesului minorilor cu vîrste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres. ''Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron, dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucît aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre'', a precizat un purtător de cuvînt comunitar, Thomas Regnier.

Macron a declarat, Marți, că va încerca să interzică accesul copiilor cu vîrste de sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal un agent de securitate al școlii. Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care Vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vîrste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental. Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vîrstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.

Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vîrstă din intervalul 13-16 ani ca vîrstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare ''statele membre pot folosi această opțiune''. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vîrstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani.

Trump este favorabil acordului comercial convenit cu China, care va furniza SUA pămînturi rare

Președintele american Donald Trump a salutat Miercuri acordul de principiu convenit Marți noaptea, la Londra, de SUA și China, și care ar urma să permită furnizarea de minereuri rare Statelor Unite, el lăudînd relația „excelentă” care există între cele două țări, transmit France Presse și Agerpres. ”S-a ajuns la un acord cu China, ce va fi supus unei aprobări finale din partea președintelui Xi și a mea”, a scris liderul de la Casa Albă pe rețeaua Truth Social. ”Ne vom respecta partea noastră de înțelegere, în special permițîndu-le studenților chinezi să vină în universitățile noastre”, a adăugat Donald Trump.

Negociatorii americani și chinezi au anunțat, în noaptea de Marți spre Miercuri, că s-au pus de acord asupra unui „cadru general” pentru a-și soluționa diferendele comerciale, lăsînd în grija președinților lor validarea documentului.

Este vorba despre epilogul unei perioade de două zile de reuniuni organizate la Londra și care urmează discuțiilor din luna Mai, ce au condus, la Geneva, la un acord temporar între China și SUA pentru reducerea taxelor vamale.

Pămînturile rare chineze ar constitui o miză importantă a negocierilor din capitala britanică, SUA dorind să restabilească ritmul expedierilor acestor metale strategice, considerat în prezent de către Casa Albă drept prea mic. Aceste minereuri sunt esențiale pentru bateriile electrice, centralele eoliene și chiar pentru sistemele de apărare (rachete, radare, sateliți).

De partea sa, Beijingul așteaptă ca Washingtonul să reconsidere anumite controale asupra exporturilor de produse americane, în special tehnologice, cu destinația China.

O jurnalistă estoniană a fost condamnată pentru trădare

Un Tribunal din Estonia a condamnat-o la şase ani de închisoare pentru trădare pe jurnalista Svetlana Burceva, care lucrase pentru mass-media de stat ruse, sentinţa nefiind definitivă, informează AFP, preluată de Agerpres. Un comunicat al instanţei arată că Burceva a fost implicată alături de Roman Romacev, un ofiţer în rezervă al serviciului de informaţii rus FSB, în „activităţi direcţionate împotriva independenţei şi suveranităţii Estoniei”. Ei intenţionau „să publice diverse texte cu scopul de a promova activităţile de politică externă şi de securitate ale Federaţiei Ruse”.

Cei doi au publicat împreună o carte despre războiul hibrid apreciată de Tribunal drept „o operă de propagandă lipsită de caracteristicile unei analize independente”.

Burceva a obţinut cetăţenia estonă în 1994 şi a colaborat din 2014 cu mai multe site-uri de internet controlate de grupul media rus Rossia Segodnia. Jurnalista – al cărei nume este ortografiat Burţeva în presa rusă – are la dispoziţie 30 de zile pentru a face apel. S-a aflat în arest preventiv din 28 Februarie 2024, iar perioada de atunci pînă în prezent va fi scăzută din termenul la care a fost condamnată.

Estonia, fostă republică sovietică, acum membră a Uniunii Europene şi a NATO, are o minoritate rusă semnificativă şi totodată relații tensionate cu Moscova, chiar mai mult după ce Rusia a invadat Ucraina.

Armata israeliană este pregătită să lanseze o operaţiune militară împotriva Iranului

Israelul este complet pregătit să declanşeze o operaţiune militară împotriva Iranului, potrivit unor surse citate de CBS News. În acest context, autorităţile americane anticipează posibile represalii ale Iranului prin atacuri asupra unor obiective americane din Irak. Ca măsură preventivă, Departamentul de Stat al SUA a ordonat retragerea personalului guvernamental neesenţial din Irak, invocînd “tensiuni regionale ridicate”, iar Pentagonul a permis membrilor de familie ai militarilor să părăsească voluntar Orientul Mijlociu, transmite CBS News, citînd un oficilai din domeniul apărării.

În paralel, emisarul preşedintelui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urmează să participe la o nouă rundă de negocieri cu Iranul privind programul nuclear al Teheranului, au precizat oficiali americani.

Comentînd situaţia, preşedintele Trump a declarat Miercuri, în cadrul unui eveniment la Kennedy Center, că avertismentele pentru cetăţenii americani au fost emise “pentru că regiunea ar putea deveni periculoasă” şi a reafirmat poziţia SUA de a nu permite Iranului să dezvolte arme nucleare.

La rîndul său, ministrul Apărării din Iran, Aziz Nasirzadeh, le-a spus reporterilor Miercuri că, dacă negocierile nucleare eşuează şi „un conflict ne este impus”, Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice „va viza toate bazele americane din ţările gazdă”.

Organizaţia Maritimă de Comerţ a Regatului Unit a sfătuit Miercuri navele să manifeste prudenţă în Golful Persic, Strîmtoarea Hormuz şi Golful Oman – trei căi navigabile esenţiale pentru comerţul global cu petrol – din cauza „tensiunilor crescute din regiune, care ar putea duce la o escaladare a activităţilor militare”.

Oficialii israelieni şi purtătorii de cuvînt ai Casei Albe au refuzat să comenteze.