REALITATEA INTERNAȚIONALĂ (12 DECEMBRIE 2024)
CE a adoptat o metodologie de ajutor pentru ţările Est-europene împotriva atacurilor hibride
Comisia Europeană (CE) a adoptat, Miercuri, o comunicare ce include o serie de măsuri pentru a ajuta ţările Est-europene membre ale UE să abordeze ameninţările "hibride" de la graniţele cu Rusia şi Belarus, demers care va include o finanţare suplimentară din fonduri europene, în valoare de 170 de milioane de euro, pentru modernizarea echipamentelor electronice de supraveghere şi alte acţiuni, relatează agenţia EFE, scrie Agerpres.
Bruxelles-ul intenţionează, astfel, să transmită "un semnal ferm de sprijin tuturor statelor membre care sunt afectate", a declarat vicepreședinta Comisiei Europene pentru Suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, Henna Virkkunen.
De cele 170 milioane de euro vor beneficia Estonia (19,4 milioane euro), Finlanda (50 milioane), Letonia (17 milioane), Lituania (15,4 milioane), Polonia (52 milioane) şi Norvegia (16,4 milioane), aceasta din urmă nefiind membră a UE.
Finanţarea va contribui la modernizarea reţelelor de telecomunicaţii, la implementarea echipamentelor mobile de detectare şi la combaterea intruziunilor cu drone, asigurînd astfel cunoaşterea situaţiei de pe teren în timp real şi creşterea mobilităţii patrulelor de frontieră, precizează Comisia într-un comunicat.
Aceasta din urmă consideră pe de altă parte că statele UE pot fi exceptate de la aplicarea regulilor europene în ce priveşte azilul pentru migranţi, "în mod excepţional şi în condiţii stricte", în cazul în care migranţii sunt "instrumentalizaţi" de Rusia şi Belarus într-un "război hibrid", respectiv ca instrument politic pentru a destabiliza UE şi a pune în pericol securitatea şi integritatea spaţiului Schengen şi securitatea UE în ansamblu, spune Executivul comunitar.
Cancelarul german recomandă companiilor din țara sa să investească în Ucraina, ca viitoare membră a UE
Cancelarul german, Olaf Scholz, le-a adresat, Miercuri, companiilor germane apelul de a investi în Ucraina, care, în opinia sa, este ''o viitoare membră a Uniunii Europene'', în timpul unei conferinţe privind cooperarea economică între Berlin şi Kiev, transmite AFP.
''Dacă investiţi în Ucraina astăzi şi în anii care vin, investiţi într-o viitoare membră a UE'', a spus Olaf Scholz, în cadrul celui de-al 7-lea forum economic germano-ucrainean, desfăşurat la Berlin.
Aproximativ 2.000 de companii germane sunt active în Ucraina, ţară cu care schimburile comerciale ale Berlinului au sporit de la 8 miliarde la 10 miliarde de euro între 2021 şi 2023.
În opinia cancelarului german, după războiul declanşat de invazia rusă, începută în Februarie 2022, ”Ucraina va cunoaşte ritmuri de creştere şi oportunităţi pe care le-am văzut doar în ţările Europei Centrale şi de Est ce au aderat la UE în cursul ultimelor două decenii”.
Această extindere a UE a fost benefică pentru economia germană, a subliniat Olaf Scholz, ”un motiv în plus pentru a sprijini Kievul în căutarea unei păci juste ce respectă şi menţine independenţa şi alegerea liberă ale Ucrainei pentru viitorul său în Europa”. Pentru şeful Executivului german, ”procesul de aderare la UE va crea certitudinea că Ucraina va deveni membră deplină a Uniunii Europene”. În Iunie, Bruxellesul a lansat negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, un proces pe care Rusia a încercat prin toate mijloacele să îl obstrucţioneze şi care se anunţă îndelungat şi dificil.
Premierul Ucrainei: "Cu Germania avem cele mai mari societăți mixte în sectorul apărării"
Premierul ucrainean, Denis Şmîhal, a afirmat, Miercuri, că ţara sa vede mari oportunităţi de a coopera cu Germania în sectorul apărării, în contextul participării sale la un forum de afaceri germano-ucrainean la Berlin, relatează dpa, potrivit Agerpres.
"Cu Germania avem cele mai mari societăţi mixte în sectorul apărării", a declarat Şmîhal, dînd ca exemplu proiecte de reparare şi întreţinere a tancurilor, producţia de vehicule de luptă moderne de infanterie şi sisteme de apărare aeriană. "Avem proiecte şi în producţia de rachete antitanc şi mine antitanc", a amintit el. Potrivit lui Şmîhal, industria de apărare ucraineană, care este în creştere rapidă ca urmare a invaziei ruse, are deja peste 300.000 de angajaţi în circa 800 de companii. "Producţia noastră de apărare creşte şi va valora deja în jur de 30 de miliarde de dolari în 2024", a adăugat el.
Premierul ucrainean şi-a exprimat recunoştinţa pentru faptul că nici o companie germană nu a părăsit piaţa ucraineană după începutul războiului, în 2022. El a menţionat cu acelaşi prilej, în ceea ce priveşte potenţialul economic al ţării sale, rezervele de pămînturi rare, precum şi capacităţile mari de stocare pentru gaze naturale.
"Avem cele mai mari instalaţii subterane de stocare a gazelor din Europa, cu peste 30 de miliarde de metri cubi, care ar putea deveni seiful de gaz al Europei", a mai spus Smîhal.
Polonia solicită ca mai multe ţări ale NATO să participe la patrularea în Marea Baltică
Polonia doreşte ca forţele navale ale mai multor state membre NATO decît în prezent să participe la misiunea de poliţie în Marea Baltică, inclusiv ţări din afara acestei regiuni, în contextul unei ameninţări potenţiale din partea Rusiei, a declarat ministrul Apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, relatează Reuters. Varşovia va solicita o implicare mai largă din partea aliaţilor cu ocazia Summitului NATO de la Haga din luna Iunie, a spus Kosiniak-Kamysz, într-un interviu acordat agenţiei de presă britanice.
Importanţa securizării Mării Balticii a revenit în atenţia publică în urma unui incident din Noiembrie, cînd două cabluri subterane cu fibră optică au fost secţionate, ţările aliate afirmînd că suspectează un act de sabotaj.
Demnitarul polonez a spus că, aşa cum aliaţii patrulează şi securizează spaţiul aerian deasupra Mării Baltice, ţări din afara regiunii ar trebui să contribuie la patrulele navale. ''Cei care sunt departe de conflictul din Ucraina, acele ţări care nu sunt angajate direct ca Polonia, ar trebui să contribuie la securitate în acest fel'', a subliniat Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. El a indicat că Germania şi Franţa ar putea contribui la forţele navale ce patrulează în Marea Baltică. Întrebat dacă Statele Unite ar putea contribui, Kosiniak-Kamysz a răspuns: ''Suntem într-un punct unde Europa trebuie să-şi demonstreze capacitatea de a se apăra pentru a păstra americanii în Europa''.
Realegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA a ridicat întrebări despre angajamentul Washingtonului de a sprijini Ucraina în războiul contra Rusiei, dar şi despre rolul Statelor Unite în interiorul NATO. În opinia ministrului polonez, Uniunea Europeană trebuie să cheltuiască cel puţin 100 de miliarde de euro pentru apărare, întrucît ''fără o schimbare în abordarea Uniunii Europene, care astăzi cheltuie 1,5 miliarde euro pentru industria apărării, acest lucru se va încheia rău''.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei să-şi sporească sprijinul militar pentru Ucraina pentru a consolida poziţia Kievului în lupta contra Rusiei.
Rusia vrea crearea unei alianţe pentru dezvoltarea Inteligenţei Artificiale împreună cu țările BRICS
Rusia va coopera cu partenerii din BRICS şi cu alte ţări pentru dezvoltarea Inteligenţei Artificiale (AI), cu obiectivul de a elimina, prin concurenţă, dominaţia Statelor Unite într-una dintre cele mai promiţătoare şi cruciale tehnologii ale secolului al XXI-lea, a declarat, Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin la o conferinţă pe această temă, la Moscova, relatează Reuters.
"Rusia trebuie să participe, în condiții egale, la cursa globală de creare a unei Inteligențe Artificiale puternice. Este vorba chiar despre soluţiile avansate la care lucrează cercetătorii ruşi", a spus Putin. "Invităm cercetători din întreaga lume să se alăture colaborării", a adăugat el.
În urma sancţiunilor occidentale menite să restricţioneze accesul Rusiei la tehnologiile de care aceasta are nevoie în războiul din Ucraina, marii producători mondiali de semiconductori şi-au oprit exporturile către Rusia, ceea ce a limitat ambiţiile acesteia în domeniul AI.
Dezvoltarea acestui domeniu în Rusia este susţinută financiar în special de banca Sberbank, care a anunţat, Miercuri, că asociaţii naţionale de AI din ţările grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, şi Africa de Sud), dar şi din Serbia, Indonezia şi alte ţări s-au alăturat "Reţelei Alianţei AI". Această reţea, explică Sberbank, va facilita cercetarea comună în domeniul tehnologiei şi reglementării AI şi va oferi oportunităţi de comercializare a produselor AI pe pieţele ţărilor membre.
SUA şi China sunt în prezent cele mai avansate în sectorul AI, pe care preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, s-a angajat să-l trateze cu o atenţie specială, astfel încît SUA să rămînă prima putere tehnologică a lumii. Deşi Rusia este rămasă în urmă la acest capitol, mişcarea lui Putin de a se alia cu China ar putea schimba dinamica în competiţia AI.
Rusia este, totuşi, una dintre cele 10 ţări, alături de SUA, China, Marea Britanie şi Israel, care îşi dezvoltă propriile modele generative de AI, ceea ce îi oferă potenţialul de a deveni un jucător mult mai important, explică compania de consultanţa Yakov&Partners, condusă de foşti angajaţi McKinsey din Moscova.
O estimare a Guvernului rus arată că utilizarea tehnologiilor AI în toate sectoarele va adăuga circa 109 miliarde de dolari la PIB-ul Rusiei în anul 2030, faţă de cîştigul de 1,9 miliarde de dolari obţinut astfel în 2023. Strategia Moscovei la capitolul AI mai menţionează că 80% dintre toţi lucrătorii ar trebui să dobîndească abilităţi pentru folosirea Inteligenţei Artificiale pînă în 2030, comparativ cu 5% dintre ei în 2023, în timp ce investiţiile în AI ar trebui să crească de şapte ori, pînă la 850 de miliarde de ruble.
Sberbank, care a dezvoltat un model generativ de AI numit GigaChat, şi compania Yandex, cu modelul său YandexGPT, domină piaţa internă de AI în Rusia, ţară ce ocupă în prezent locul 31 dintr-un clasament cu 83 de ţări în implementarea AI, conform Global AI Index, ceea ce o situează cu mult în urma nu numai a Statelor Unite şi Chinei, ci şi a Braziliei şi Indiei, ţări partenere în grupul BRICS.
Zelenski a declarat că discuţia telefonică dintre Orban şi Putin subminează unitatea europeană
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a acuzat, Miercuri, pe premierul ungar Viktor Orban de subminarea ''unităţii'' europene în faţa invaziei ruse în Ucraina, prin apelul său telefonic cu liderul rus Vladimir Putin, informează AFP, potrivit Agerpres.
''Nimeni nu îşi poate promova propria imagine în detrimentul unităţii. Unitatea în Europa a fost întotdeauna cheia'' pentru a se pune capăt invaziei ruse, a spus Zelenski. ''Nu pot exista discuţii fără Ucraina despre războiul pe care Rusia îl desfăşoară contra Ucrainei'', a adăugat şeful statului ucrainean, într-un mesaj pe Telegram.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul ungar, Viktor Orban, au discutat, Miercuri, la telefon, despre războiul din Ucraina şi cooperarea bilaterală în sectorul energetic.
"A avut loc un schimb substanţial de opinii cu privire la conflictul din Ucraina. Viktor Orban şi-a exprimat interesul de a sprijini căutarea comună a unor soluţii politico-diplomatice la criză, ţinînd cont de contactele sale cu o serie de lideri occidentali", a informat Preşedinţia rusă. La rîndul său, a spus Kremlinul, preşedintele Putin i-a transmis premierului ungar că "Rusia evaluează situaţia actuală în privinţa Ucrainei şi politica distructivă a regimului de la Kiev, care continuă să excludă posibilitatea unei soluţii paşnice a conflictului".
Viktor Orban, considerat un aliat al Kremlinului în cadrul UE, şi-a apărat contactele controversate cu Putin şi chiar a călătorit în Rusia pentru a promova o soluţie care să pună capăt războiului din Ucraina, în pofida atitudinii adverse a Uniunii.
Suedia abandonează politica de a fi o putere morală globală şi se va concentra pe interesele şi securitatea ţării
Suedia renunţă la politică externă de a căuta să fie o mare putere morală pe scena globală şi se va concentra mai mult pe interesele şi securitatea ţării, a declarat ministrul de Externe, Maria Malmer Stenergard, transmite Reuters.
Angajamentul politicilor externe trecute de a păstra o poziţie de neutralitate a slăbit influenţa ţării, plasînd-o uneori în dezacord cu parteneri din Vest, se spune în textul discursului ţinut de Stenergard la un centru de reflecţie din Stockholm. ”Prea multă vreme, politica externă a Suediei a fost determinată de ideea că ar trebui să fim o mare putere morală”, a afirmat ea, în discursul în care a definit priorităţile de politică externă. ”O mare putere morală a cărei morală a constat în a nu alege tabere. O mare putere morală cu credinţa că am putea da contur lumii nu prin acţiune, ci prin politică simbolică”, a adăugat ea. ”Cu acest Guvern, am încredinţat această concepţie cărţilor de istorie”, a mai afirmat ministrul.
După ce a traversat cele peste patru decenii ale Războiului Rece ca stat nealiniat militar, Suedia şi-a revizuit radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina şi s-a alăturat NATO în acest an. Stenergard a fost numită ministru de Externe după demisia neaşteptată a predecesorului său, Tobias Billstrom, care condusese procesul de aderare la NATO. Sub ambii miniştri, Suedia a fost unul din cei mai fermi aliaţi ai Ucrainei în Europa.
Politica externă din trecut a Suediei, axată pe neutralitate şi nealiniere, i-a permis să joace un rol influent în soluţionarea unor conflicte pe glob, punctînd adesea peste greutatea sa în calitate de mediator de pace, uneori criticînd cu virulenţă politica Occidentului.
”Este o chestiune de prioritizare. Ar trebui să utilizăm capitalul de politică externă al Suediei acolo unde puteam face cea mai mare diferenţă şi unde interesele noastre sunt cele mai puternice”, a afirmat Stenergard. ”Avem o responsabilitate parţială de a face bine în lume, dar responsabilitatea deplină de a apăra securitatea şi interesele suedeze”, a mai subliniat ministrul de Externe.
Luni, miniștri de Externe din UE vor adopta oficial al 15-lea set de sancţiuni contra Rusiei
Ambasadorii statelor membre pe lîngă Uniunea Europeană au convenit, Miercuri, asupra celui de-al 15-lea set de sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul său de agresiune contra Ucrainei, a anunţat Preşedinţia ungară a Consiliului UE, transmit Reuters şi DPA. Într-o postare pe X, Preşedinţia ungară a Consiliului UE a afirmat că noile măsuri vizează nave din ţări terţe ce susţin războiul Rusiei contra Ucrainei şi adaugă noi nume pe lista indivizilor şi entităţilor supuse sancţiunilor.
''Salut adoptarea celui de-al 15-lea pachet de sancţiuni al nostru, ce vizează în special flota fantomă a Rusiei'', a scris, pe platforma X, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pachetul de sancţiuni va fi adoptat oficial Luni de miniștri de Externe din UE şi vizează aproape 30 de entităţi, peste 50 de indivizi şi 45 de nave petroliere. Aceste nave vor avea interdicţie de a transporta ţiţei şi produse petroliere ruseşti din porturile UE şi de a folosi serviciile companiilor europene. În Iunie, circa 25 de nave ce transportau ţiţei rusesc au fost deja sancţionate de Uniunea Europeană. Rusia a fost acuzată de mai mult timp că foloseşte nave care nu sunt deţinute de companii de transport maritim occidentale sau asigurate de companii europene, pentru a putea ocoli plafonul aplicat de Occident asupra preţului exporturilor de petrol rusesc către ţări din afara UE.
O republicană a fost atacată la Capitoliu pentru un proiect de lege privind persoanele transgender
Reprezentanta republicană Nancy Mace a anunţat că a fost atacată în timp ce se afla la Capitoliu (sediul Legislativului) de un militant furios din cauza unui proiect de lege pe care l-a introdus ea şi care vizează să-l împiedice pe primul membru declarat transgender al Camerei reprezentanţilor să folosească toaletele femeilor, relatează agenţia Reuters. Poliţia Capitoliului a asigurat că atacatorul a fost arestat în urma incidentului petrecut Marţi.
"Am fost acostată fizic aseară, în incinta Capitoliului, în legătură cu lupta mea pentru apărarea femeilor. Poliţia Capitoliului l-a arestat", a transmis Mace, Marţi seara, pe X. "Toată violenţa şi ameninţările nu fac decît să demonstreze că avem dreptate. Femeile merită să fie în siguranţă".
Poliţia Capitoliului a spus că, după ce Mace a anunţat incidentul, l-a arestat pe James McIntyre, în vîrstă de 33 de ani, din Illinois, în aripa Rayburn House a Capitoliului, şi l-a pus sub acuzare pentru asalt asupra unui oficial guvernamental, fără a da alte detalii. McIntyre a trecut prin filtrul de securitate înainte de a intra în complexul care găzduieşte Congresul, a mai menţionat Poliţia.
Democrata Sarah McBride, care a cîştigat mandatul la alegerile din Noiembrie, a devenit primul membru al Camerei Reprezentanţilor care se declară deschis transgender. McBride a afirmat, anterior, că va respecta ordinul dat de preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, cu privire la utilizarea toaletelor, adăugînd însă că acest lucru distrage atenţia de la alte chestiuni mai serioase.
Republicanii din Congres susţin de mai mulţi ani legi anti-trans la nivel naţional, menţionează Reuters.
După declaraţiile lui Trump, Ministerul rus de Externe a declarat că Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea războiului în Ucraina
Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi propunerile preşedintelui rus Vladimir Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare, a transmis, Miercuri, Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.
Purtătoarea de cuvînt a acestui Minister, Maria Zakharova, a făcut aceste comentarii în contextul unui apel al preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care, în urma unei discuţii avute Sîmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia. "Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia", a scris după acea discuţie Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugînd că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă", a indicat viitorul preşedinte al SUA. "Îl cunosc bine pe Vladimir Putin. Acum este pentru el momentul să acţioneze. China poate ajuta. Lumea aşteaptă!", a adăugat Trump, cu referire la preşedintele rus.
Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe a spus, Miercuri, că Rusia este pregătită să discute asupra Ucrainei cu noua Administraţie americană, dar nu a primit încă opţiuni serioase şi viabile pentru a aborda ceea ce ea a descris drept preocupările legitime de securitate ale Rusiei şi îngrijorările cu privire la drepturile populaţiei rusofone din Ucraina.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care face eforturi intense pentru ca ţara sa să fie invitată să adere la NATO, a insistat, în urma declaraţiilor lui Trump, că Ucraina are nevoie de garanţii clare de securitate. Însă Zaharova a susţinut, în declaraţia sa, că oricine are impresia că Rusia va face concesii Ucrainei se înșală. "În primul rînd, Rusia acţionează. În al doilea rînd, dacă cineva se aşteaptă ca Rusia să facă orice fel de concesii, înseamnă că aceşti oameni au o memorie scurtă şi o cunoaştere insuficientă a problemei", a indicat purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe. ”Propunerile de pace ale lui Putin trebuie puse în aplicare”, a punctat ea.
Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în Iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul, în Martie-Aprilie 2022, şi includ, în principal, retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în Decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în Februarie 2022.