Discursul Ursulei von der Leyen despre starea Uniunii

Acum cinci ani, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a dedicat primul discurs despre starea Uniunii Europene planurilor sale de a folosi pandemia de Covid drept catalizator pentru schimbări pozitive. Acum, ea spune că „Europa trebuie să lupte”. Discursul preşedintei Comisiei Europene de Miercuri a fost marcat de o interpretare sumbră a evenimentelor geopolitice – de la războiul şi vărsarea de sînge din Ucraina şi Gaza, la presiunea economică exercitată de preşedintele american Donald Trump şi la creşterea costurilor, relatează POLITICO. ”Uniunea noastră este, în esenţă, un proiect de pace”, a declarat von der Leyen în faţa unui Parlament divizat. „Dar adevărul este că lumea de astăzi este nemiloasă”, a avertizat preşedinta Comisiei Europene. ”Europa trebuie să lupte pentru locul său într-o lume marcată de ambiţii imperiale şi dependenţe care sunt folosite fără milă ca arme”, a explicat ea.

POLITICO prezintă cinci concluzii rapide desprinse după discursul Ursulei von der Leyen: Sprijin pentru flancul estic al Europei împotriva lui Putin; Tragerea la răspundere a Israelului; Urmărirea activelor ruseşti îngheţate; Împotrivire faţă de Trump; O abordare surprinzătoare spre stînga: Poate pentru că simte că flancul de centru-stînga al coaliţiei sale este în declin, poate pentru că problemele legate de carnetul de cecuri sunt bine primite de electorat, indiferent de motiv, cînd a venit vorba de economie, von der Leyen a prezentat o serie de concesii cu o tentă social-democrată. În teorie, din 2017, UE a făcut din drepturile sociale unul dintre pilonii săi oficiali. În practică, considerentele economice mai simple legate de integrarea pieţei au avut prioritate. Poate că acest lucru începe să se schimbe.

Viktor Orban consideră că încălcarea integrităţii teritoriale a Poloniei este inacceptabilă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reacţionat la incidentul cu dronele din spaţiul aerian polonez. ”Ungaria este în deplină solidaritate cu Polonia în urma recentului incident cu drona. Încălcarea integrităţii teritoriale a Poloniei este inacceptabilă”, a admis Viktor Orban pe X. ”A trăi în umbra unui război este plin de riscuri şi pericole”, spune Orban. ”Incidentul dovedește că politica noastră de a solicita pacea în războiul dintre Rusia şi Ucraina este rezonabilă şi raţională”, afirmă el. ”Este timpul să punem capăt acestui lucru! În acest scop, sprijinim eforturile preşedintelui Donald Trump menite să aducă pacea”, îşi încheie postarea Viktor Orban. 

Partidul Franța Nesupusă va prezenta o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului Lecornu

Partidul Franța Nesupusă (LFI) condus de Jean-Luc Melenchon va prezenta o moțiune de cenzură împotriva noului prim-ministru numit, Sebastien Lecornu, de îndată ce va începe sesiunea parlamentară, cu excepția cazului în care acesta se va supune voluntar unei moțiuni de încredere în Adunarea Națională, informează EFE, potrivit Agerpres. Anunțul a fost făcut de coordonatorul LFI, Manuel Bompard, care, într-un interviu acordat canalului BFMTV, a subliniat că nu este dispus să participe la negocieri dacă Lecornu îi cere partidului său acest lucru, cu excepția cazului în care mai întîi convoacă această moțiune de încredere. Bompard a subliniat că numirea acestui prim-ministru, care a fost un fidel colaborator al președintelui francez, Emmanuel Macron, de cînd acesta a ajuns la Palatul Elysee în 2017, intenționează să continue aceeași politică pe care ei o denunță. Adunarea Națională este extrem de fragmentată și polarizată, cu trei mari blocuri care au poziții ireconciliabile, rezultate din alegerile anticipate convocate la începutul Verii anului trecut de către președintele Emmanuel Macron, după ce a suferit o înfrîngere electorală în alegerile europene.

Armata rusă a dat asigurări că nu intenţionează să atace Polonia şi se oferă să poarte consultări cu Varşovia pe această temă

Armata rusă a dat asigurări Miercuri că nu a vizat Polonia, după incursiunea şi distrugerea în timpul nopţii a unor drone deasupra teritoriului polonez, subliniind, fără a confirma sau infirma incidentul, că nu are nici o intenţie în sensul unei provocări, aşa cum acuză Varşovia. Varşovia a acuzat Moscova că a lansat aceste aparate în cadrul unei „provocări”.

„Nu a existat nici o intenţie de a ataca ţinte pe teritoriul polonez”, a declarat Ministerul Apărării rus într-un mesaj referitor la noile sale atacuri nocturne împotriva Ucrainei, fără a confirma însă că aceste drone au intrat într-adevăr în spaţiul aerian polonez. „Suntem pregătiţi să avem consultări pe această temă cu Ministerul Apărării polonez”, a transmis ministrul rus. Potrivit TASS, Ministerul rus al Apărării susţine că raza maximă de acţiune a dronelor utilizate nu depăşeşte 700 km şi ele au lovit întreprinderile din industria militară a Ucrainei din regiunile Ivano-Frankivsk, Hmelnîţki, Jîtomîr, precum şi din oraşele Vinnţia şi Liov.

Anterior, jurnaliştii au cerut o reacţie de la Kremlin în privinţa incidentului din Polonia şi a acuzaţiilor care sunt aduse de Varşovia, dar purtătorul de cuvînt al lui Vladimir Putin a refuzat să comenteze şi i-a îndemnat pe jurnalişti să se adreseze Ministerului rus al Apărării.

Soția premierului spaniol este audiată într-un dosar în care este suspectată de deturnare de fonduri publice

Soția prim-ministrului spaniol Pedro Sachez, Begona Gomez, a compărut Miercuri din nou în faţa unui judecător, într-un dosar în care este suspectată de deturnare de fonduri publice, transmite AFP, relatează Agerpres. Begona Gomez, care a făcut apel pentru a evita această audiere, desfăşurată cu uşile închise, nu a răspuns decît la trei sau patru întrebări ale avocatului său timp de un minut şi jumătate spre două minute, a indicat o sursă judiciară prezentă la interogatoriu.

Judecătorul Juan Carlos Peinado, care a audiat-o, caută să afle dacă o funcţionară angajată la serviciile prim-ministrului a lucrat pentru Gomez pe cînd aceasta conducea un program de masterat la Universitatea Complutense din Madrid. ”Dacă această muncă a servit activitățile private ale Begonei Gomez, faptul ar putea constitui o deturnare de fonduri publice în beneficiul unor interese private”, arată judecătorul în ordonanţa sa. Gomez a spus că i-a solicitat în mod punctual acestei asistente, ce îi fusese repartizată dată fiind funcția soţului său, să trimită un mesaj, dar a insistat că asistenta nu a ajutat-o niciodată în activităţile profesionale. Potrivit lui Gomez, asistenta sa îi ţinea agenda instituţională şi îi cunoştea agenda personală pur şi simplu pentru ca acestea două să nu se suprapună. Audierea de Miercuri este cea de-a patra a Begonei Gomez de către acelaşi judecător, care conduce şi alte anchete ce o vizează în dosare distincte.

Kremlinul acuză Ucraina pentru dronele din Polonia

Kremlinul a luat foc și dă vina pe Ucraina pentru incidentul cu drone din Polonia. Rușii spun că de fapt dronele ar fi ucrainene și trimit jurnaliștii să discute cu Ministerul Apărării. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze Miercuri despre situaţia dronelor care au intrat în cursul nopţii în spaţiul aerian polonez, sfătuindu-i pe jurnalişti să adreseze întrebările către Ministerul Apărării, relatează TASS. „Nu am dori să comentăm acest lucru în nici un fel. Acest lucru nu este de competenţa noastră. Aceasta este prerogativa Ministerului rus al Apărării”, a subliniat Peskov, întrebat despre declaraţiile premierului polonez Donald Tusk, scrie News.ro.

Peskov a precizat că nu s-a primit la Kremlin nici o solicitare de contact din partea Poloniei, dar a respins acuzaţiile Uniunii Europene şi ale NATO că Rusia ar fi comis o provocare. „Conducerea UE şi a NATO acuză Rusia de provocări în fiecare zi. De cele mai multe ori, fără a încerca măcar să prezinte vreun argument”, a spus Peskov.

Rusia demarează cea mai masivă reînarmare militară din ultimele decenii

Șeful serviciului de informații militare ucrainean (HUR), Kirilo Budanov, avertizează că Armata rusă va primi zeci de miliarde de dolari pentru o reînarmare completă, nu doar din cauza conflictului din Ucraina, ci și pentru a-și consolida poziția spre Vest, scrie Blesk, potrivit Stiripesurse.ro. „Pînă în 2030, acest lucru va deveni o realitate absolută”, a declarat Budanov într-un interviu pentru Apostrof TV, subliniind că Moscova pregătește un program amplu de dezvoltare a armamentului, cel mai extins din anii 1980. „Este vorba, în esență, de reînarmarea Federației Ruse pînă în 2037.”

Potrivit șefului HUR, bugetul pentru programele de reînarmare și modernizare este estimat la aproximativ 1,2 trilioane de dolari, adică aproape jumătate din PIB-ul Rusiei.

„Chiar dacă nu își vor îndeplini planurile în totalitate, chiar și 50% din această sumă este uriașă”, a explicat Budanov. Generalul ucrainean consideră că Rusia nu reprezintă o amenințare doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă. „Mai aproape de anul 2030, va fi o realitate absolută”, a afirmat Budanov, precizînd că planurile de modernizare a Armatei ruse includ și pregătirea pentru atacuri asupra Europei.

Ambasadorul israelian la ONU a declarat că Israelul nu acţionează întotdeauna ţinînd cont de interesele SUA

”Israelul nu acţionează întotdeauna ţinînd cont de interesele aliatului său american”, a declarat ambasadorul israelian la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Danny Danon, justificînd lovitura israeliană ce a vizat cu o zi înainte lideri ai Hamas în Qatar, informează AFP, conform Agerpres. "Noi nu acţionăm întotdeauna conform intereselor SUA. Noi ne coordonăm cu Washingtonul, ei (americanii) ne aduc un sprijin incredibil, noi apreciem aceasta, însă uneori noi luăm decizii şi noi informăm SUA", a declarat Danon la postul de radio israelian 103 FM. ”Lovitura israeliană de Marţi asupra Doha nu era un atac contra Qatarului, era un atac contra Hamas şi această decizie a fost cea corectă”, a adăugat ambasadorul.

Israelul a efectuat atacuri aeriene asupra unui complex unde se aflau membri ai mişcării islamiste palestiniene, care a raportat şase morţi, inclusiv un membru al forţelor de securitate qatareze, dar care a asigurat că negociatorii vizaţi au supravieţuit. Qatarul, care găzduieşte cea mai mare bază americană din regiune, adăposteşte biroul politic al Hamas din 2012, cu aprobarea Statelor Unite. Casa Albă a declarat că atacul israelian l-a făcut pe preşedintele Donald Trump "foarte nefericit", susţinînd că Washingtonul şi-a avertizat aliatul qatarez. Qatarul, însă, a negat că ar fi primit un avertisment prealabil, asigurînd că a fost informat de un oficial american după începerea atacului.

Un profesor român a fost bătut de un elev de liceu căruia i-a atras atenţia că nu are voie să fumeze în incinta şcolii

Un elev de liceu din Galaţi a bătut un profesor, în curtea unităţii de învăţămînt, după ce cadrul didactic i-a atras atenţia acestuia, dar şi altor liceeni că nu au voie să fumeze în incinta şcolii. Profesorul a ajuns la spital cu mai multe răni, iar Inspectoratul Şcolar Judeţean a declanşat o anchetă, elevul agresiv riscînd sancţiuni grave, inclusiv exmatricularea.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi a informat, Miercuri, că, în 9 Septembrie, poliţiştii Secţiei 4 din Galaţi au fost sesizaţi de către un cadru didactic la o unitate de învăţămînt din municipiu că ar fi fost agresat de un elev, în pauza dintre orele de curs. Poliţiştii care s-au deplasat la caz au constatat că cele sesizate se confirmă. Astfel, în cursul aceleiași zile, profesorul, în vîrstă de 49 de ani, ar fi observat, în curtea unităţii de învăţămînt, un grup de elevi cărora le-ar fi atras atenţia că nu au voie să fumeze în incinta şcolii. În acest context, unul dintre elevi, în vîrstă de 18 ani, ar fi ignorat atenţionarea profesorului, ar fi aprins o ţigară şi i-ar fi suflat acestuia fumul în nas, moment în care între cei doi a izbucnit un conflict, aceştia agresîndu-se fizic reciproc. În timpul agresiunii, căştile pe care elevul le-ar fi purtat pe cap ar fi fost distruse, precizează IPJ Galaţi. Profesorul agresat s-a ales cu mai multe răni şi a ajuns la spital, iar ulterior şi-a scos certificat medico-legal. Totodată, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a declanşat o anchetă, iar elevul agresor riscă sancţiuni grave care pot merge pînă la exmatriculare.

Pentru consolidarea capacității de apărare, România primeşte aproape 17 miliarde de euro

Comisia Europeană alocă României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), aceasta fiind a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic. Potrivit Guvernului, participarea României la programul SAFE are trei implicaţii majore: componenta de apărare, cea bugetară şi cea de infrastructură. În cazul celei din urmă, este propusă spre finanţare o infrastructură mixtă civilă şi militară, capetele autostrăzilor din Nord-Estul României: A7 şi A8, Paşcani-Suceava-Siret, respectiv Paşcani-Iaşi-Ungheni.

SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiţii rapide şi importante în industria şi tehnologia de apărare. SAFE este un instrument temporar de urgenţă, operaţional pînă la 31 Decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani. În funcţie de opţiunea statului, poate fi acordată şi o prefinanţare de 15% din împrumut. Finanţarea în cadrul acestui instrument are şi rolul de a stimula o abordare comună pentru achiziţia urgentă a produselor pentru nevoile apărării într-o manieră care să consolideze industria europeană de apărare, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea forţelor şi echipamentelor.