Posibile rezultate şi configuraţii politice după alegerile din Ungaria
Maghiarii votează Duminică într-un scrutin parlamentar istoric, urmărit cu atenţie în Uniunea Europeană, Statele Unite, Rusia şi nu numai, scrie Reuters.
Sondajele de opinie sugerează că prim-ministrul Viktor Orban şi partidul său naţionalist Fidesz vor pierde puterea după 16 ani în favoarea partidului de centru-dreapta, pro-Uniunea Europeană, Tisza, condus de un fost colaborator al lui Orban, Peter Magyar. Reuters prezintă cîteva informaţii cheie despre sistemul politic al Ungariei şi o listă a posibilelor rezultate ale alegerilor.
Alegătorii maghiari vor alege 199 de membri ai Parlamentului – 106 dintre aceştia în circumscripții uninominale, în cadrul unui sistem majoritar uninominal, iar ceilalţi 93 de pe liste naţionale ale partidelor şi ale minorităţilor etnice.
Guvernul lui Orban a acordat cetăţenie etnicilor maghiari care trăiesc în străinătate, iar aceştia pot vota pe listele partidelor, prin corespondenţă. Conform datelor Oficiului Naţional Electoral, aproape 500.000 de astfel de cetăţeni s-au înregistrat pentru alegerile din 2026. Marea majoritate a acestora susţin în mod tradiţional partidul Fidesz al lui Orban.
Cei care au o adresă înregistrată în Ungaria trebuie să voteze personal - la o secţie de vot din Ungaria sau, dacă se află în străinătate, la una dintre reprezentanţele oficiale ale Ungariei.
Pentru fiecare partid în parte, pragul de intrare în parlament este de 5% din voturi.
Secţiile de votare s-au deschis Duminică la ora locală 6:00 şi se închid la ora 19:00.
Rezultatele ar trebui să fie clare pînă Duminică seara tîrziu.
Preşedintele Tamas Sulyok va convoca noul Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, probabil în luna Mai. În 2022, alegerile au avut loc pe 3 Aprilie, iar noul Parlament s-a reunit pe 2 Mai.
Prim-ministrul este ales de Parlament, cu majoritate simplă de voturi. Preşedintele Ungariei prezintă o propunere pentru funcţia de prim-ministru, de obicei candidatul partidului cîştigător, iar Parlamentul votează apoi asupra nominalizării. Dacă Parlamentul nu reuşeşte să aleagă persoana propusă, preşedintele prezintă o nouă propunere în termen de 15 zile. Dacă Parlamentul nu reuşeşte din nou să aleagă un nou prim-ministru, preşedintele poate dizolva Parlamentul şi poate convoca noi alegeri.
Grupul de reflecţie Political Capital, cu sediul la Budapesta, a prezentat ceea ce consideră a fi scenariile posibile:
Majoritate constituţională de două treimi pentru Fidesz: Acest lucru ar permite partidului Fidesz să remodeleze în continuare instituţiile fără restricţii, iar autonomia instituţională în Ungaria ar scădea şi mai mult.
Majoritate semnificativă a Fidesz: O majoritate semnificativă ar permite Fidesz să-şi continue politicile actuale, politica externă rămînînd probabil în mare parte neschimbată.
Majoritate restrînsă a Fidesz: Aceasta ar crea o situaţie politică nouă şi incertă, cu un echilibru fragil al puterii şi o presiune crescută din partea opoziţiei.
Majoritate de două treimi a Tisza: Aceasta ar permite o reformă instituţională profundă şi ar permite noului Guvern să restructureze instituțiile cheie.
Majoritate semnificativă pentru Tisza: Aceasta ar permite schimbări limitate, dar semnificative, dar nu ar oferi un mandat legal solid pentru o reformă instituţională profundă. Dinamica politică ar rămîne tensionată.
Majoritate strînsă pentru Tisza: Aceasta ar crea o situaţie de guvernare instabilă şi cu risc ridicat, cu un echilibru fragil al puterii. Rezultatele alegerilor ar putea fi contestate, ceea ce ar putea duce la proteste de masă.
Fără un cîştigător clar: O situaţie de impas ar duce la un peisaj politic fragmentat, în care nici un actor major nu poate forma singur un Guvern stabil. Partidul de extremă dreapta Mi Hazank (Patria noastră) ar putea deveni un factor decisiv, iar formarea coaliţiilor ar putea fi incertă şi prelungită.
