POPULISTUL GEERT WILDERS, PENALIZAT DE OLANDEZI LA ALEGERILE PARLAMENTARE EUROPENE

Populistul olandez Geert Wilders a suferit joi o înfrîngere usturătoare după deschiderea alegerilor parlamentare europene în Olanda şi Marea Britanie, scrutin care continuă vineri în Cehia şi Irlanda.

În Olanda, un sondaj realizat la ieşirea din secţiile de votare relevă un scor dezamăgitor pentru partdul lui Geert Wilders, care nu va afecta, totuşi, avansul euroscepticilor la nivel european, mai ales în Franţa şi Marea Britanie.

În contextul în care Uniunea Europeană (UE) se reface cu greu după criza euro, aproximativ 400 de milioane de alegători sînt chemaţi la urne să desemneze, pentru următorii cinci ani, cei 751 de membri ai Parlamentului European PE.

În contextul în care în UE există aproximativ 26 de milioane de şomeri, retorica antiimigrare şi anti-UE a populiştilor urmează să le aducă un succes. Euroscepticii ar putea să-şi tripleze numărul de deputaţi, pînă la 100 de locuri.

Primele rezultate oficiale ale acestor alegeri, care se desfăşoară timp de patru zile în cele 28 de state membre UE, vor fi anunţate duminică seara, cînd se vor închide ultimele secţii de votare.

- Aliatul Frontului Naţional

Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos la ieşirea de la urne, publicat de televiziunea publică olandză NOS, partidul lui Geert Wilders (PVV) este creditat doar cu 12,2% din voturi, faţă de 17% în urmă cu cinci ani, ceea ce se traduce în trei locuri în PE, faţă de cele cinci mandate obţinute în 2009.

Centriştii (15,6%) şi creştin-democraţii (15,2%), creditaţi cu cîte patru mandate fiecare, ar urma să se claseze primii în urma alegerilor din Olanda, potrivit sursei citate. Olanda alege 26 de deputaţi europeni.

"Sondajele efectuate la ieşirea de la urne sînt dezamăgitoare", a recunoscut Geert Wilders, adresîndu-se susţinătorilor săi, încruntaţi, adunaţi într-un bar la periferia oraşului Haga.

El şi-a exprimat regretul faţă de rata de participare scăzută (37%), care l-a penalizat, fără îndoială. "Două-trei persoane au preferat să stea acasă", a ironizat el.

Analiştii au preconizat că Geert Wilders ar putea suferi de pe urma apatiei alegătorilor săi tradiţionali, prea puţin înclinaţi să voteze în algerile europene care nu declanşează pasiuni în Olanda.

Geert Wilders a încheiat o alianţă cu Frontul Naţional (FN) francez al lui Marine Le Pen şi speră să se alieze, după alegeri, cu alte mişcări eurosceptice, pentru a forma un grup parlamentear puternic.

"PVV va continua lupta la Bruxelles, iar începînd de mîine vom vom încerca să colaborăm cu alte partide europene", a declarat Geert Wilders.

Frontul Naţional speră să obţină 20 de mandate în PE, în locul celor trei din prezent, vizînd să se claseze primul.

- Către o victorie eurofobă în Marea Britanie

În Marea Britanie, formaţiunea UKIP a lui Nigel Farage pare să fie favorită. Alegătorii britanici aleg 73 de deputaţi, iar spre deosebire de Olanda niciun sondaj efectuat la ieşirea de la urne nu va fi publicat.

"Cum să putem face să vină mai mulţi oameni, dacă nu există suficiente locuri de muncă pentru britanici?", îşi exprimă indignarea James Donaghy, în vîrstă de 66 de ani, care a votat pentru UKIP la Sevenoaks, în sud-estul Marii Britanii.

Date oficiale difuzate joi şi care arată o creştere de 27% a imigraţiei europene în Marea Britanie au apărut într-un moment oportun pentru Nigel Farage: "Nu putem continua cu o astfel de date!".

Fostul preşeditne francez de dreapta Nicolas Sarkozy a abordat şi el această problemă joi, într-un articol, denunţînd "un dumping social şi migratoriu" în Europa şi reclamînd o reformare a politicii europene de imigrare.

UKIP deţine nouă mandate în PE şi ar putea să cîştige încă zece, potrivit unor analişti.

Conservatorii premierului britanic David Cameron, aflat sub presiunea ascensiunii UKIP, care îi fură din electorat, se află pe locul trei în sondajele de opinie.

- Sînt aşteptate niveluri-record de absenteism

Niveluri-record de absenteism sînt aşteptate la aceste alegeri europene care continuă, vineri, în Cehia şi Irlanda, sîmbătă în Letonia, Malta şi Slovacia, şi se încheie duminică în celelalte 21 de state membre UE.

Absenteismul, care a continuat să crească începînd din 1979, a atins 57% la ultimul scrutin, în 2009.

Potrivit unei anchete prezentate joi, aproape jumătate dintre spanioli consideră că alegerile pentru PE "nu sînt importante".

Site-ul PollWatch, care compilează sondajele efectuate în cele 28 de state membre UE, creditează grupul format din dreapta conservatoare şi centru-dreapta cu mic avans, cu 217 de eurodeputaţi la 201 pentru socialişti. (Mediafax)