Ţările europene care restricţionează accesul SUA la bazele militare în timpul războiului cu Iranul au scos la iveală o ruptură tot mai profundă în cadrul NATO şi au alimentat temerile că Donald Trump ar putea folosi acest lucru ca pretext pentru a reduce angajamentul Washingtonului faţă de apărarea Europei, scrie Financial Times (FT).

Furia preşedintelui SUA faţă de Franţa şi Spania a fost un punct central al întîlnirii de Miercuri, de la Washington, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit oficialilor Alianţei. Italia şi Marea Britanie au refuzat, de asemenea, accesul la bazele lor, o decizie pe care Londra a revocat-o între timp.

În timp ce atacurile anterioare ale lui Trump la adresa NATO au determinat un răspuns unitar din partea aliaţilor europeni, războiul cu Iranul i-a divizat, au declarat patru diplomaţi NATO pentru FT. Aceştia au afirmat că ţările europene sunt în dezacord cu privire la deciziile care subminează eforturile de a convinge SUA să-şi menţină trupele staţionate pe continent.

„A fost, fără îndoială, un autogol complet”, a spus un diplomat de rang înalt al Alianţei. „Sunt baze militare americane destinate utilizării de către Armata americană”, a spus diplomatul, chiar dacă unele facilităţi sunt operate în comun sau se află sub control naţional.

Trump a fost furios în timpul întîlnirii sale de la Casa Albă cu Rutte, potrivit unor persoane informate cu privire la discuţiile care au avut loc cu uşile închise. El a ameninţat că va pedepsi statele europene care consideră că susţin insuficient efortul de război, dar nu a prezentat măsuri specifice în cadrul întîlnirii, au adăugat aceştia.

Rutte a declarat că discuţiile sale cu Trump de Miercuri au fost „sincere”. ”I-am simţit dezamăgirea faţă de faptul că simţea că prea mulţi aliaţi nu sunt de partea lui”, a mărturisit Rutte Joi, la un eveniment public din Washington. ”Cînd a venit momentul să ofere sprijinul logistic şi de altă natură de care Statele Unite aveau nevoie în Iran, unii aliaţi au fost puţin cam lenţi, ca să spunem aşa”, a continuat el. Dar, a adăugat Rutte, după un şoc iniţial, aliaţii europeni pun la dispoziţie baze, logistică şi „fac tot ce le cere Statele Unite”.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru FT: ”Aşa cum a spus ieri preşedintele Trump, NATO a fost pus la încercare şi a eşuat.”

În ultimele săptămîni, preşedintele SUA a criticat dur capitalele europene pentru că au blocat utilizarea bazelor militare sau au închis spaţiul lor aerian şi a acuzat NATO că ”nu a fost acolo cînd a avut nevoie de Alianţă”.

Spania a interzis utilizarea bazelor spaniole-americane operate în comun din Rota şi Morón pentru operaţiuni legate de război şi a interzis aeronavelor implicate în atacurile asupra Iranului să utilizeze spaţiul său aerian. Italia a refuzat permisiunea ca aeronavele militare americane implicate în conflict să realimenteze la baza aeriană Sigonella din Sicilia, operată în comun.

Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a blocat iniţial utilizarea bazelor britanice de către SUA pentru atacuri asupra Iranului, invocînd dorinţa de a evita „greşelile din Irak” şi respingînd „schimbarea regimului din cer”. El şi-a schimbat poziţia în 24 de ore, autorizînd utilizarea bazelor precum Diego Garcia în „scopuri defensive limitate”. Trump a criticat ezitarea sa iniţială, spunînd că Marea Britanie „ar fi trebuit să acţioneze mult mai repede” şi batjocorind accentul pus de Starmer pe aspectele legale într-o perioadă de război.

Franţa a aprobat cererile SUA de a-i utiliza spaţiul aerian de la caz la caz, dar Trump a acuzat Parisul că a refuzat accesul unui avion care transporta echipament militar. Un oficial diplomatic nu a confirmat pentru FT dacă era vorba de un avion american sau israelian. Palatul Élysée şi-a exprimat surprinderea faţă de acuzaţia lui Trump şi a afirmat că politica sa nu s-a schimbat.

Deşi este de înţeles ca aliaţii NATO să fie reticenţi în a-şi angaja navele de război în Strîmtoarea Ormuz, a spus un diplomat, judecata lor greşită cu privire la bazele militare a iritat şi alte Guverne europene, în special în ţările baltice şi Polonia.

Aproape toţi membrii europeni ai NATO susţin în mare măsură o mai mare „autonomie strategică” faţă de SUA, o iniţiativă franceză care se aliniază dorinţei Administraţiei Trump ca Europa să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Dar diplomaţii au afirmat că refuzul de a acorda SUA acces la baze a fost un pas prea departe, determinat de considerente politice interne care contravin spiritului apărării reciproce.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, Joi, că nu doreşte ca NATO să se destrame din cauza Iranului. „NATO este un garant al securităţii noastre, în special în Europa”, a spus el. „Trebuie să ne păstrăm calmul în această privinţă”, a recomandat el. Merz a adăugat că Germania este dispusă să contribuie la o misiune de securizare a Strîmtorii Ormuz, atît timp cît există un mandat internaţional pentru o astfel de operaţiune şi aceasta este aprobată de Bundestag. Merz a mai spus că nu există planuri de a restricţiona utilizarea bazelor militare americane din Germania, în ciuda apelurilor din partea partidelor de extremă stînga şi extremă dreaptă ca el să facă acest lucru.

Liderii UE care au spus că acesta „nu este războiul nostru” au fost percepuţi ca ignorîndu-l pe Trump, a spus un al treilea diplomat european. „Trebuie să-i arătăm lui Trump că suntem de folos într-un fel sau altul”, a spus diplomatul.

De cînd Trump, un sceptic declarat al NATO, s-a întors la Casa Albă anul trecut, aliaţii europeni au folosit două argumente pentru a-l convinge să nu se retragă din Alianţă: cheltuirea unei părţi mai mari din banii proprii pentru apărare, pentru a reduce povara asupra Washingtonului, şi sublinierea faptului că prezenţa sa militară în Europa proiectează puterea SUA la nivel global. Deciziile europene recente au subminat profund acest al doilea argument, au spus diplomaţii. „Costul acestui lucru ar putea fi enorm”, a avertizat un al patrulea diplomat. „Acum, chiar şi oficialii americani care înţeleg de ce NATO le este util (să fie în Europa) se întreabă de ce o fac”, a punctat diplomatul.