În 2019, Trump a ordonat o operaţiune acoperită de influenţă a CIA împotriva Chinei
Donald Trump a autorizat în 2019, la doi ani de la preluarea mandatului de preşedinte al SUA, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) să lanseze o campanie clandestină pe reţelele sociale din China, ce viza să întoarcă opinia publică din China împotriva Guvernului, au dezvăluit, în exclusivitate pentru Reuters, foşti oficiali americani avînd cunoştinţe directe despre această operaţiune ”top secret”.
Trei foşti oficiali au spus, pentru Reuters, că CIA a creat o mică echipă care utiliza identităţi online false pentru a răspîndi naraţiuni negative despre Guvernul preşedintelui chinez Xi Jinping, iar în acelaşi timp scurgea informaţii denigratoare către instituţii de presă din străinătate.
Este pentru prima dată cînd se află despre această operaţiune începută în 2019.
În ultimul deceniu, China şi-a extins rapid amprenta globală, stabilind pacte militare, acorduri comerciale şi parteneriate de afaceri cu ţări în curs de dezvoltare.
Echipa CIA a promovat acuzaţii conform cărora membri ai Partidului Comunist Chinez ascundeau în străinătate bani obţinuţi ilicit, şi a discreditat drept coruptă şi risipitoare Iniţiativa ”Belt and Road” a Chinei, care oferă finanţare pentru proiecte de infrastructură în ţări în curs de dezvoltare, au afirmat sursele pentru Reuters.
Eforturile din China au fost menite să stimuleze paranoia în rîndul liderilor de la vîrf de acolo, forţînd Guvernul chinez să cheltuiască resurse urmărind intruziunile în internetul controlat strict din Beijing, au spus doi foşti oficiali. ”Am vrut ca ei sa urmărească fantome”, a explicat unul dintre aceştia.
Chelsea Robinson, o purtătoare de cuvînt a CIA, a refuzat să comenteze cu privire la existenţa, obiectivele sau impactul acestui program de influenţare.
Un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe chinez a declarat că ştirea despre operaţiunea CIA arată că Guvernul american foloseşte spaţiul public şi platformele media ca arme pentru a răspîndi informaţii false şi a manipula opinia publică internaţională.
Potrivit surselor Reuters, operaţiunea CIA a venit ca răspuns la ani de eforturi acoperite agresive ale Chinei de a-şi creşte influenţa globală.
Trump a promovat, în timpul Preşedinţiei sale, un răspuns mai dur faţă de China decît predecesorii săi şi a dat de înţeles că, dacă va fi reales în Noiembrie, va avea o abordare încă şi mai dură.
Campania CIA a semnalat o revenire la metode care au marcat lupta Washingtonului cu fosta Uniune Sovietică. Războiul Rece s-a întors, a afirmat Tim Weiner, autorul unei cărţi despre istoria războiului politic.
Reuters precizează că nu a putut stabili impactul operaţiunilor secrete sau dacă Administraţia Joe Biden a menţinut acest program al CIA.
Kate Waters, o purtătoare de cuvînt a Consiliului de Securitate Naţională al Administraţiei Biden, a refuzat să comenteze cu privire la existenţa programului sau dacă acesta rămîne activ.
Operaţiunea împotriva Beijingului a venit cu un risc semnificativ de escaladare a tensiunilor cu SUA, dată fiind forţa economiei chineze şi capacitatea sa de a riposta prin comerţ, a apreciat Paul Heer, un fost analist senior al CIA pentru Asia de Est, care a aflat despre autorizaţia prezidenţială de la Reuters.
Ordinul lui Trump a venit după ani de avertismente din partea comunităţii de informaţii a SUA şi relatări de presă despre cum China folosea mita şi ameninţări pentru a obţine sprijin din partea ţărilor în curs de dezvoltare în disputele geopolitice, şi încerca să semene diviziunea în Statele Unite.
Ministerul de Externe al Chinei a declarat că Beijingul urmează principiul neingerinţei în afacerile interne ale altor ţări şi nu se amestecă în afacerile interne ale Statelor Unite.
Potrivit surselor Reuters, autorizarea semnată de Trump permitea CIA să acţioneze nu doar în China, ci şi în ţări unde SUA şi China concurează pentru influenţă. Patru foşti oficiali au spus că operaţiunea a ţintit opinia publică din Asia de Sud-Est, Africa şi Pacificul de Sud.
Mesajele difuzate în mod acoperit permit Statelor Unite să implanteze idei în ţări în care cenzura ar putea împiedica informaţia să iasă la iveală, sau în zone în care publicul nu ar acorda prea mult credibilitate declaraţiilor Guvernului american, a declarat Loch Johnson, un politolog de la Universitatea din Georgia, care studiază utilizarea unor astfel de tactici.
Campaniile de propagandă sub acoperire erau un lucru obişnuit în timpul Războiului Rece, cînd CIA planta zilnic 80-90 de articole în efortul de a submina Uniunea Sovietică, a explicat Johnson.
Conform unor documente declasificate, în anii 1950, spre exemplu, CIA a înfiinţat o revistă de astrologie în Germania de Est spre a publica previziuni de rău augur despre liderii comunişti.
Campania de propagandă ascunsă contra Beijingului ar putea însă să se întoarcă împotriva celor care au lansat-o, a atras atenţia Paul Heer, fostul analist CIA. China ar putea folosi dovezile despre un program CIA de influenţare pentru a-şi susţine acuzaţiile vechi de zeci de ani privind o subversiune occidentală din umbră, ceea ce ar ajuta Beijingul să facă prozeliţi într-o lume în curs de dezvoltare deja profund suspicioasă faţă de Washington.
Operaţiunile de influenţă ale SUA riscă să pună în pericol disidenţii, grupurile de opoziţie critice la adresa Chinei şi jurnaliştii independenţi, care ar putea fi descrişi în mod fals drept agenţi CIA, a arătat Thomas Rid, profesor la Universitatea Johns Hopkins, care a scris o carte despre istoria războiului politic.