În prima zi a noului an şcolar, şcolile franceze au trimis acasă zeci de fete pentru că au refuzat să îşi scoată abaya, ţinuta largă şi lungă purtată de unele femei musulmanee, a declarat, Marţi, ministrul Educaţiei, relatează The Guardian, informează News.ro.

Sfidînd interdicţia privind acest articol de îmbrăcăminte musulmană, aproape 300 de fete s-au prezentat, Luni dimineaţă, purtînd abaya, a declarat Gabriel Attal pentru postul de televiziune BFM. Majoritatea au fost de acord să se schimbe, dar 67 au refuzat şi au fost trimise acasă, a spus el.

Guvernul a anunţat, luna trecută, că interzice abaya în şcoli, spunînd că aceasta încalcă regulile privind secularismul în educaţie, care a dus deja la interzicerea vălului musulman pe motiv că acesta constituie o afişare a apartenenţei religioase.

Măsura a bucurat dreapta politică, dar criticii au susţinut că reprezintă un afront adus libertăţilor civile.

Attal a declarat că fetele cărora li s-a refuzat intrarea au primit o scrisoare adresată familiilor lor în care se spunea că "laicitatea nu este o constrîngere, ci o libertate".

Dacă ele se vor prezenta din nou la şcoală purtînd abaya, va exista un "nou dialog", a declarat ministrul.

Luni, tîrziu, preşedintele Emmanuel Macron a apărat măsura controversată, afirmînd că în Franţa există o "minoritate" care "deturnează o religie şi sfidează republica şi laicitatea", ceea ce duce la "cele mai grave consecinţe".

El a citat asasinarea, în urmă cu trei ani, a profesorului Samuel Paty pentru că a prezentat caricaturi ale profetului Mahomed în timpul unei ore de educaţie civică.

"Nu putem acţiona ca şi cum atacul terorist, asasinarea lui Samuel Paty, nu ar fi avut loc", a declarat el, într-un interviu acordat canalului You Tube HugoDécrypte.

O asociaţie care îi reprezintă pe musulmani a depus o cerere la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă din Franţa pentru plîngeri împotriva autorităţilor statului, pentru a obţine un ordin judecătoresc împotriva interzicerii abaya şi a khamis, ţinuta echivalentă acesteia pentru bărbaţi.

Moţiunea "Acţiunea pentru drepturile musulmanilor" (ADM) era examinată Marţi.

Consiliul Cultului Musulman din Franţa (CFCM), înfiinţat pentru a-i reprezenta pe musulmani în faţa Guvernului, a declarat că interzicerea abaya ar putea crea "un risc ridicat de discriminare" şi a precizat că ia în considerare posibilitatea de a depune propria plîngere în faţa Consiliului de Stat.

Absenţa "unei definiţii clare a acestui articol de îmbrăcăminte creează o situaţie vagă şi o incertitudine juridică", a transmis organizaţia.

Aceasta şi-a exprimat temerea cu privire la controalele "arbitrare" şi la faptul că criteriile de evaluare a vestimentaţiei tinerelor fete ar putea fi bazate pe "originea presupusă, numele de familie sau culoarea pielii", mai degrabă decît pe ceea ce poartă acestea.

O lege, introdusă în Martie 2004, a interzis "purtarea de semne sau de ţinute prin care elevii arată în mod ostentativ o apartenenţă religioasă" în şcoli.

Printre acestea se numără crucile creştine mari, kippa evreieşti şi eşarfele musulmane.

Spre deosebire de eşarfe, abaya ocupă o zonă gri şi nu a fost interzisă pînă acum.

Problema a fost o temă dominantă a politicii franceze după vacanţa de Vară, criticii acuzînd Guvernul că încearcă, prin interzicerea abaya, să concureze cu Raliul Naţional de extremă dreapta al lui Marine Le Pen şi să se deplaseze şi mai mult spre dreapta.

Anunţul de la sfîrşitul lunii trecute privind interdicţia a fost prima mişcare majoră a lui Attal de cînd a fost promovat, în această Vară, pentru a se ocupa de portofoliul extrem de controversat al Educaţiei.

Împreună cu ministrul de Interne, Gérald Darmanin, el este văzut ca o stea în ascensiune care ar putea juca un rol important după ce Macron se va retrage în 2027.