Mark Rutte a anunțat că ținta de cheltuieli a NATO a fost atinsă, după 11 ani

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat, Marți, că Alianța a îndeplinit ținta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la summitul de la Haga săptămîna viitoare, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

În condițiile în care Portugalia și Canada s-au angajat să cheltuie 2% din PIB pentru apărare în acest an, întreaga alianță respectă acum ținta de 2%, a declarat Rutte, aflat în Canada pentru summitul G7. El a numit asta „o veste cu adevărat bună”.

Cu toate acestea, din cauza presiunii președintelui american Donald Trump, se așteaptă ca alianța cu 32 de membri să cadă de acord asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare de cel puțin 5% din PIB în summitul de două zile de la Haga, care începe pe 24 Iunie.

Procentul alocat pentru cheltuieli militare ar urma să fie de 3,5%, în timp ce un procent de 1,5% din PIB este vizat pentru alte costuri legate de apărare, precum cele de infrastructură.

Președintele american a criticat în mod repetat ceea ce consideră cheltuielile insuficiente pentru apărare ale aliaților europeni și ale Canadei, și a amenințat chiar că SUA nu vor apăra țările Alianței care nu alocă un procent suficient din PIB pentru astfel de cheltuieli.

Singurul stat membru NATO care nu este afectat direct de solicitările lui Trump este Islanda, întrucît insula nu are o armată proprie și de aceea este exclusă din statisticile NATO privind cheltuielile pentru apărare.

Germania a atins ținta de 2% din PIB, stabilită în 2014, pentru prima dată anul trecut. Singura țară membră care a depășit 3,5% din PIB cheltuieli pentru apărare este Polonia.

Ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost asumată pentru prima oară de țările NATO în 2006, însă criza financiară globală care a izbucnit doi ani mai tîrziu a dat peste cap planurile.

Ținta a fost reasumată în 2014, după ce Rusia a invadat și anexat Crimeea în urma unui referendum ilegal, iar separatiștii pro-ruși din Donbas au declanșat imediat după aceea conflictul armat din Estul Ucrainei.