La un an de la înfiinţare, această nouă structură de investigaţie, condusă de Laura Codruţa Kovesi, a declanşat numeroase anchete şi a permis arestarea preventivă a unui fost ministru croat pentru deturnare de fonduri europene.

În istoria construcţiei europene se va aminti că acesta a fost primul acuzat al noului Parchet European. Pe 22 Noiembrie 2021, un fost primar al unui orăşel din Estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare şi o interdicţie de cinci ani de ocupare a unei funcţii publice pentru tentativă de delapidare. Sumele implicate nu au fost extrem de mari – 93.000 de euro, nici măcar debursate pentru că actele false au fost depistate la timp –, iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat, scrie publicaţia franceză.

Dar cu această condamnare, ale cărei detalii precum identitatea și condamnatului nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că este în sfîrşit pe picioare.

„A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mai complexe care vor fi trimise în instanţă din 2022”, promite Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituţii, care îşi propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA şi fonduri europene în cele douăzeci şi două de ţări ale UE care au aderat la Parchetul European. De exemplu, el investighează, în prezent, suspiciuni de corupţie într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane euro, finanţat de UE. O investigaţie care priveşte în mod direct Guvernul anterior slovac.

Fosta ministră croată a fondurilor europene, Gabrijela Zalac, în vîrstă de 42 de ani, este primul politician membru al unui Guvern care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European pentru suprafacturarea unui program informatic plătit de Ministerul său din fondurile UE. Membră a HDZ, partidul conservator aflat la putere, ea se afla încă în închisoare la sfîrşitul lunii Decembrie.

Ideea înfiinţării unui Parchet European centralizat, care să lupte împotriva fraudei cu fonduri UE, a apărut pentru prima dată în 1997, dar a prins greu contur. Însă, după ani de discuţii alimentate de multiplicarea scandalurilor de corupţie îngropate de instanţele naţionale uneori sub influenţă politică, Parchetul European şi-a început în sfîrşit activitatea la 1 Iunie 2021.

Şefa acestei structuri este o femeie, Laura Codruta Kövesi, în vîrstă de 48 de ani, curajoasă magistrată română anticorupţie, cea care a preluat conducerea acestei noi instituţii cu sediul la Luxemburg, notează Le Monde.

”Înconjurată de cîte un procuror din fiecare ţară membră a Parchetului, care la rîndul lor sunt asistaţi de cîte doi procurori din Capitalele naţionale, Kövesi, acest adevărat star naţional a luptei anticorupţie din ţara ei de origine şi fostă jucătoare de baschet, aplică la nivel european metodele pentru care este cunoscută în România”, notează cotidianul parizian.

Ea se arată neînfricată chiar şi cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii Decembrie la Ljubljana, Capitala Sloveniei, Kövesi a avertizat Guvernul premierului naţionalist, Janez Janša, care a încercat să blocheze demararea acţiunilor sale, blocînd timp de cîteva luni numirea procurorilor naţionali care trebuiau să o asiste:

„Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări şi trucuri pentru a accepta reducerea independenţei sistemului judiciar“, a spus ea în faţa camerelor, înainte de a saluta curajul şi determinarea magistraţilor sloveni, mai notează Le Monde.

În cele din urmă Janša i-a numit, la începutul lunii Decembrie, pe cei doi procurori aleşi de magistraţii sloveni. Odată cu această numire, Parchetul European este complet şi poate acţiona în sfîrşit cu toţi cei douăzeci şi doi de membri ai săi. Deşi „super-procuror al Europei”, Kövesi nu va putea totuşi ancheta în ţara în care corupţia şi declinul statului de drept sunt cel mai strîns legate: Ungaria. La fel ca autorităţile poloneze, premierul naţionalist maghiar, Viktor Orbán, ale cărui multe rude s-au îmbogăţit în condiţii dubioase în ultimii ani graţie fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituţie a Justiţiei europene. Nici Danemarca, Irlanda şi Suedia nu participă, subliniază Le Monde.