Kazahstanul a respins cererea Rusiei de a-l expulza pe ambasadorul Ucrainei la Astana

Autorităţile kazahe au respins o cerere din partea Rusiei de a-l expulza pe ambasadorul Ucrainei pentru comentarii despre uciderea ruşilor, mustrînd Moscova pentru ceea ce Astana a numit un ton nepotrivit între „parteneri strategici egali”, informează Reuters, potrivit agerpres.
Relaţiile Rusiei cu Kazahstanul şi cu alţi cîţiva dintre aliaţii săi ex-sovietici s-au tensionat pe fondul războiului din Ucraina, mai ales după încercările preşedintelui rus Vladimir Putin de a încălca acordurile privind frontierele post-URSS în Estul acestei ţări.
Tensiunile au escaladat după ce ambasadorul Ucrainei de la Astana, Petro Vrublevski, a spus, în August, într-un interviu pentru un blogger local, cu referire la războiul din Ucraina, că „cu cît mai mulţi ruşi vom ucide acum, cu atît mai puţini dintre ei vor trebui să fie ucişi de copiii noştri”.
Rusia a cerut ca Astana să-l expulzeze pe diplomat în urma acestor afirmaţii, în schimb, Astana a cerut Kievului înlocuirea ambasadorului, subliniind că afirmaţiile sale sunt inacceptabile pentru o ţară cu o largă minoritate rusă.
Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat, Miercuri, că Moscova este „revoltată” de faptul că Vrublevski se află în continuare la Astana şi l-a convocat pe ambasadorul Kazahstanului.
Purtătorul de cuvînt al diplomaţiei kazahe, Aibek Smadiiarov, a calificat tonul Mariei Zaharova drept „discordant cu natura relaţiilor aliate dintre Kazahstan şi Rusia, de parteneri strategici egali”, adăugînd că ambasadorul rus va fi convocat la rîndul său la Ministerul Afacerilor Externe kazah.
Smadiiarov a spus că Vrublevski va părăsi Kazahstanul imediat ce un nou ambasador ucrainean va fi instalat.
Kazahstanul a menţinut în mod tradiţional cu Rusia strînse relaţii economice şi în domeniul securităţii, dar s-a distanţat de Moscova după ce aceasta a declanşat invazia asupra Ucrainei, în Februarie.
Astana a îndemnat la o soluţionare paşnică a conflictului – pe care Moscova îl denumeşte „operaţiune militară specială” – şi a refuzat să recunoască referendumurile prin care Rusia a anexat părţi din Ucraina.











